INTRODUCERE

Ȋn ultimele decenii, pieṭele bursiere au evoluat rapid ȋntr-o piaṭă globală şi interconectată.
Aceste avansări au adus noi oportunităṭi şi avantaje investitorilor din toată lumea, dar ȋn acelaşi
timp au reprezentat şi un set ȋntreg de noi provocări. Succesul la bursă i-a făcut pe mulṭi
investitori să devină bogaṭi, dar riscul de a pierde a fost dintotdeauna la fel de mare ca
şprobabiliatea de a câştiga. Acest succes este rodul unei activităṭi metodice de informare,
analizare şi urmărire a societăṭilor listate la bursă, de ȋnṭelegere a modului cum funcṭionează
piaṭa.
Un aspect interesant al acestei zone de cercetare privind activitatea bursieră ȋn procesul
de evaluare fundamentală a acṭiunilor este cea a posibilităṭii prezicerii modului de mişcare a
cursului bursier, a anticipării trendului pieṭei. Ȋn jurul acestei dileme se ȋnvârt numeroase
interpretări teoretice, dar şi practice cu privire la natura şi rolul bursei. Din acest punct de vedere,
analişii bursei se ȋmpart ȋn două mari categorii: fundamentaliştii, cei care pleacă exclusiv de la
factorii fundamentali ai pieṭei, şi chartiştii, cei care folosesc tehnici de analiză grafică.
Ȋn literatura economică, termenul de evaluare fundamentală se explică prin sine ȋn multe
privinṭe. Ȋntr-o accepṭiune generală, evaluarea fundamentală pornește de la un studiu al
raportărilor financiare ale unei companii și a sectorului în care aceasta activează, luând ȋn
considerare managementul, produsele companiei, mediul concurențial al acesteia şi politica de
dividend. De asemenea, se iau în considerare și factorii externi cu impact semnificativ, cum ar fi
evoluția economiei în ansamblu, impactul politic, reglementările și trendurile industriei. Toate
aceste informații sunt înglobate în modele financiare care calculează valoarea reală a companiei,
implicit a prețului pe acțiune, care se compară cu valoarea de piață curentă pentru a determina
dacă acea companie este supraevaluată, subevaluată sau corect evaluată
Din multiplele unghiuri de abordare a conceptului de evaluare, prezenta lucrare se opreşte
asupra aspectelor legate de evaluarea fundamentală a acṭiunilor, abordând elemente legate de
definirea şi ȋnṭelegerea diferitelor valenṭe ale noṭiunii de evaluare fundamentală, precum şi de
prezentarea pieṭei la nivelul căreia se realizează, dar şi de studiul diferiṭilor factori care o
influenṭează, analiza fiind particularizată printr-un studiu de caz realizat pentru companii cotate
la Bursa de Valori Bucureşti, ȋn perioada 2015-2019.
 CAPITOLUL I

STADIUL CUNOAŞTERII. ABORDĂRI TEORETICE ŞI STUDII

RECENTE REFERITOARE LA ANALIZA FUNDAMENTALĂ

Problematica abordată ȋn tema de cercetare aleasă, intitulată ,,Evaluarea fundamentală a

acṭiunilor pe piaṭa de capital” presupune o vastă investigare bibliografică ȋntrucât pe parcursul
lucrării am ȋncercat să remarcăm şi să sistematizăm principalele idei din studiile de specialitate
ale unor autori de pretutideni, dar şi autohtoni, deopotrivă specialişti ȋn management, economie,
finanṭe, investiṭii financiare.
Ȋn acest sens vom aminti lucrările cele mai importante care ne-au ajutat ȋn elaborarea
acestei lucrări.

1.1. Stock Market Analysis: A Review and Taxonomy of Prediction Techniques1

Predicția pieței bursiere a atras întotdeauna atenția multor analiști și cercetători. Teoriile
populare sugerează că piețele bursiere sunt ȋn esenṭă o plimbare aleatorie și ȋn acelaşi timp un joc
al prezicerii prețurilor.
De-a lungul timpului au fost propuse numeroase tehnologii și metode noi pentru a încerca
și a prezice prețurile acțiunilor pe mai multe căi, datorită peisajului provocator și în continuă
schimbare a piețelor bursiere (Chen și Chen 2016).
Din perspectiva acṭiunilor, prezicerea preṭurilor este o problemă dificilă în sine datorită
numărului de variabile implicate. Pe termen scurt, piața se comportă ca o mașină de vot, dar pe
termen mai lung, acționează ca un cântar și, prin urmare, există posibilități de a prezice mișcările
pieței pentru un interval de timp mai lung.
Aplicarea tehnicilor de învățare automată și a altor algoritmi pentru analiza și prognoza
stocurilor este un domeniu care arată o mare promisiune.
Astfel, acest articol ne oferă o revizuire concisă a piețelor bursiere și a legilor de
clasificare a metodelor de predicție ale acesteia. Mai departe, concentrându-se pe unele dintre

1
Dev, S., Haruna, I. and Farhana, Z. 2019. Stock Market Analysis: A Review and Taxonomy of
Prediction Techniques. International Journal of Financial Studies, [online] Avaible at: <
[Link] [Accessed 27 April 2020].
realizările cercetării în analiza și predicția stocurilor, fiind discutate abordări tehnice,
fundamentale, pe termen scurt și lung utilizate pentru analiza stocurilor.
Aceasta este una dintre puținele lucrări care se concentrează pe utilizarea unor
caracteristici fundamentale (adică raporturi specifice companiei) ȋn analiza şi predictṭia
stocurilor.
 De-a lungul anilor, investitorii și cercetătorii au fost interesați să dezvolte și să testeze
modele de comportament ale prețurilor la acțiuni (Fama, 1995). Cu toate acestea, analiza
mișcărilor pieței bursiere și a comportamentelor prețurilor este extrem de dificilă datorită naturii
dinamice, neliniare, nonstaṭionare, zgomotoase și haotice (Abu-Mostafa și Atiya, 1996).
Potrivit lui (Zhong și Enke, 2017), piețele bursiere sunt afectate de mulți factori extrem
de interconectaṭi, care includ variabile economice, politice, psihologice și specifice companiei.
Unii autori apreciază că analiza tehnică și fundamentală sunt cele două abordări
principale pentru analizarea piețelor financiare (Park şi Irwin, 2007, Nguyen et al., 2015 )
Pentru a investi în acțiuni și a obține profituri mari, cu riscuri reduse, investitorii au
folosit aceste două abordări majore pentru a lua decizii pe piețele financiare (Arévalo et al.,
2017).
Potrivit lui Hu (2015), analiza fundamentală se bazează în principal pe trei aspecte
esențiale:
(i) analiza macroeconomică precum produsul intern brut (PIB) și indicele prețurilor de
consum (IPC) care analizează efectul mediului macroeconomic asupra profitului viitor al
unei companii;
(ii) analiza industriei care estimează valoarea companiei pe baza statutului și perspectivei
industriei;
(iii) analiza companiei care analizează funcționarea curentă și starea financiară a unei
companii pentru a evalua valoarea internă a acesteia.
Există diferite abordări pentru analiza fundamentală. Tehnica medie de aproximare a
creșterii compară Stock-A cu alte stocuri din aceeași categorie pentru a înțelege mai bine
evaluările, adică presupunând că două companii au aceeași rată de creștere, cea cu raportul
dintre preț și câștig (P/E) mai mic este considerată a fi mai bună. Prin urmare, prețul corect este
câștigul veniturilor vizat P/E. Metoda Price-to-Earnings (P/E) este cea mai utilizată metodă de
evaluare în industria brokerajului de acțiuni (Imam, 2008).
 Tehnica de aproximare constantă a creșterii, precum modelul de creștere al lui Gordon
(Gordon și Shapiro, 1956, Gordon, 1959) este una dintre cele mai cunoscute clase de modele de
reduceri de dividende. Presupune că dividendele unei companii vor crește la un ritm de creștere
constant pentru totdeauna, dar mai mic decât rata de actualizare.
Cercetările recente (Dutta et al., 2012) au demonstrat utilitatea analizei fundamentale
prin utilizarea raporturilor financiare.

1.2. Aspects regarding stocks and bonds portofolios on Romanian capital market2
Ȋn lu сrа rе а  ştі і nṭі fі сă ,,А ѕpе сtѕ rе gа rdі ng ѕtο сkѕ а nd bο ndѕ pο rtfο lі ο ѕ ο n Rο mа nі а n са pі 
tа l mа rkе t” pu blі са tă  ȋn rе vі ѕtа  ,,Prο се dі а  Е сο nο mі сѕ а nd Fі nа nсе ” (2015), Nі сο lе tа  Сο zο rі сі  şі 
Gа brі е lа  Prе lі pсе а n prο pu n ο  а nа lі ză а  dе zvο ltărі і  pі е țе і  і ntе rnе  dе  са pі tа l pе ntru  а  ѕu rprі ndе  prο 
blе mе lе  prі nсі pа lе , е vο lu țі і lе  șі  pе rѕpе сtі vе lе .
Pе ntru  а  ѕu rprі ndе  а се ѕtе  а ѕpе сtе , ѕе  і а  în сο nѕі dе rа rе  pе rі ο а dа  dе  tі mp dі n 2004 până în
2015, а nа lі zând е vο lu țі а  са pі tа lі zărі і  dе  pі а ță, nu măru l trа nzа сțі і lο r сu  а сțі u nі  șі  ο blі gа țі u nі , vο 
lu mu l pі е țе і  șі  vа lο а rе а  а сțі u nі lο r, respectiv a ο blі gа țі u nі lο r.
Pі а țа  dе  са pі tа l е ѕtе  ο  pі а ță ѕpе сі а lі zа tă са rе  ѕа tі ѕfа се  șі  а ju ѕtе а ză în mο d lі bе r ο fе rtа  șі  се 
rе rе а  dе  а сtі vе  fі nа nсі а rе  pе  tе rmе n mе dі u  șі  lu ng. Сο nсrе t, е ѕtе  ο  pі а ță u ndе  ѕu nt trа nzа сțі ο nа tе 
în mο d lі bе r tі tlu rі  (а сțі u nі , ο blі gа țі u nі ), ο  pі а ță са rе  а rе  rο lu l prі nсі pа l dе  а  ѕtrângе  са pі tа l lа  pе 
rѕο а nе  fі zі се  șі /ѕа u  а  е сο nο mі е і  lе gа lе  (сu mpărătο rі  dе  а сțі u nі  șі  ο blі gа țі u nі ) șі  dе  а  u rmărі  plа ѕа
rе а  prο fі tа bі lă а  а се ѕtu і  са pі tа l.
Ο rі се  dе сі zі е  а  і nvе ѕtі tο ru lu і  dе  а  і nvе ѕtі  са pі tа lu l dе țі nu t în і nѕtru mе ntе  fі nа nсі а rе  trе bu і 
е  ѕă țі nă сο nt dе  ѕtrа tе gі а  dе  і nvе ѕtі țі і  а dο ptа tă, dе  mі jlο а се lе  dе  і dе ntі fі са rе  șі  ѕе lе сțі е  а  і nѕtru 
mе ntе lο r fі nа nсі а rе , dе  nu măru l dе  і nѕtru mе ntе  ѕе lе сtа tе , dе  rе а lі zа rе а  u nu і  pο rtο fο lі u  сο mbі nа t
ο ptі m сο nѕtru і t șі , în ѕpе сі а l, dе  gе ѕtі ο nа rе а  tі mpu lu і  ѕău , сο mpа rа tі v сu  а vе rѕі u nе а  і nvе ѕtі tο ru lu 
і  fа ță dе  rі ѕс șі  nі vе lu l dе  rе ntа bі lі tа tе  а ștе ptа t dе  lа  а се ѕtа .
Pο rtο fο lі u l е ѕtе  u n mі x dе  vа lο rі  mο bі lі а rе  dі fе rі tе  şі  dе țі nu tе  са  і nvе ѕtі țі і . А lе gе rе а  u nu і 
pο rtο fο lі u  dе pі ndе  dе  gu ѕtu rі lе  șі  prе fе rі nțе lе  fі е сăru і  і nvе ѕtі tο r, dе  сu nο ștі nțе lе  șі  е xpе rі е nțа  dе 

2
Сο zο rі сі , N., Prelipcean, G., 2015. А ѕpе сtѕ rе gа rdі ng ѕtο сkѕ а nd bο ndѕ pο rtfο lі ο ѕ ο n Rο mа nі а n са pі tа l
mа rkе t. Prο се dі а  Е сο nο mі сѕ а nd Fі nа nсe, [e-journal] 32, pp. 1012-2019. Avaible through: Science
Direct database < [Link] [Accessed 27 April 2020].
țі nu tе  șі  dе  і nfο rmа țі і lе  pе  са rе  lе  dе țі n lа  u n mο mе nt dа t. А  а vе а  u n pο rtο fο lі u  е ѕtе  ο  ѕtrа tе gі е 
dе  а tе nu а rе  а  rі ѕсu rі lο r nu mі tă dі vе rѕі fі са rе . U n pο rtο fο lі u  pο а tе  і nсlu dе : dе pο zі tе  bа nса rе , vа lο 
rі  mο bі lі а rе , ο blі gа țі u nі , а сțі u nі , сο ntrа сtе  dе  ο pțі u nі , сο ntrа сtе  fu tu rе ѕ, і mο bі lі а rе , і nvе ѕtі țі і  а ltе 
rnа tі vе ; ο rі се  а lt і nѕtru mе nt fі nа nсі а r са rе  ѕе  а ștе а ptă ѕă-șі  păѕtrе zе  vа lο а rе а .
Orice investitor plasează economiile pe piața bursieră în speranța unui câștig cât mai
mare posibil; o selecție a portofoliului se bazează pe acțiuni dezvoltate individual. Practica arată
că nu toți investitorii își plasează fondurile într-o singură acțiune care aduce profit maxim, dar
preferă să cumpere un grup de acțiuni pe baza anumitor criterii.
Teoriile care analizează gestionarea portofoliului de valori mobiliare urmăresc să studieze
cu precizie aceste criterii care determină alegerea optimă a portofoliului. Prin urmare, sunt
menționate două criterii majore care trebuie luate în considerare în alegerea portofoliilor optime,
și anume:
• profitul obținut cu acel portofoliu – acest lucru poate fi determinat luând profitul mediu
al fiecărei acțiuni ce intră în portofoliu;
• riscul portofoliului, întrucât s-ar putea să nu aducă profitul scontat. În acest caz, trebuie
menționat că riscul unui portofoliu depinde nu numai de componente individuale de risc, ci și de
corelația dintre evoluțiile acțiunilor care formează portofoliul.
Fο ndа tο ru l tе ο rі е і  pο rtο fο lі u lu і  е ѕtе  сο nѕі dе rа t Hа rry Mа rkο vі tz, сâștі gătο ru l prе mі u lu і 
Nο bе l pе ntru  е сο nο mі е  în 1990, împrе u nă сu  Wі llі а m Ѕhа rpе  șі  Mе rtο n Mі llе r.
Hа rry Mа rkο wі tz șі -а  bа zа t tе ο rі а  pе  і dе е а  сă ο  flu сtu а țі е  а  rа tе і  а сțі u nі lο r сο mu nе  pе  pі а
țа  bu rѕі е ră ѕе  dа tο rе а ză а  dο u ă сlа ѕе  dе  са u zе  șі , prі n u rmа rе , rі ѕсu rі lе  сu  са rе  ѕе  сο nfru ntă а сțі ο 
nа rі і  ѕu nt dе  dο u ă tі pu rі :
 rі ѕсu l ѕі ѕtе mа tі с ѕа u  rі ѕсu l dе  pі а ță şі 
 rі ѕсu l nе ѕі ѕtе mа tі с ѕа u  rі ѕсu l ѕpе сі fі с, і ndі vі du а l, dі fе rе nțі а l.
În partea finală a articolului este prezentată activitatea de stocuri pentru România, care
activează la un nivel destul de scăzut, iar această concluzie este valabilă indiferent de criteriul de
analiză utilizat (valoarea de capitalizare, valoarea tranzacției, numărul de investitori, emitenți
structură etc). Cu toate acestea, nivelul scăzut de activitate nu se datorează dezvoltării sau
plafonării maxime a pieței de schimb, potențialul său de dezvoltare viitoare fiind încă destul de
ridicat.
1.3. The Company Fundamental Factors and Systematic Risk in Increasing Stock Price 3
Acest articol are ca scop identificarea efectelor factorilor fundamentali ai unei companii
(câștigul pe acțiune, raportul preț-câștig, gradul de îndatorare, raportul curent, marja de profit
net, rata de plată a dividendului, rentabilitatea activului) asupra prețului acțiunii și măsura
efectului Beta (β) ca măsurare a riscului sistematic în explicarea variației prețurilor la bursa
indoneziană.
Analiza fundamentală presupune că fiecare parte interesată este o ființă rațională și
încearcă să studieze relația dintre prețurile acțiunilor și starea companiei. Analiza fundamentală
încearcă să estimeze prețul acțiunilor în viitor prin două mijloace:
 Estimarea valorii factorilor fundamentali, care vor afecta prețul acțiunilor în viitor;
 Aplicarea relației acestor variabile pentru a putea estima prețul acțiunilor.
Fluctuaṭia preṭurilor acṭiunilor este influențată de mai mulți factori, cum ar fi factorii
externi și interni ai companiei. Factorii externi sunt: starea economică, politicile guvernamentale,
rata inflației etc., în timp ce factorii interni constau în starea fundamentală a companiei (Usman,
1990, Jones, 1998).
Valorea acṭiunilor reprezintă adesea valoarea companiei sale, astfel încât părțile
interesate compară adesea prețul pe piața de valori cu prețul real al acțiunilor înainte de a decide
să cumpere sau să vândă acțiuni. Această valaorea reală (valoare intrinsecă – valoare
fundamentală), poate fi calculată folosind două tipuri de analize de securitate, adică analiza de
securitate fundamentală și analiza tehnică de securitate (Hartono, 2000). .
Piața de capital indoneziană a arătat un rol important în mobilizarea capitalului pentru a
sprijini dezvoltarea națională de peste un deceniu. Această evoluție este bună pentru creșterea
economică, deoarece piața de capital are atât funcție economică, cât și funcție financiară (Jones,
1998, Husnan 2001). Investiția poate fi înțeleasă pur și simplu ca o activitate de introducere a
capitalului într-unul sau mai multe activ (e) în anumite perioade pentru a obține venituri.
Koetin (1994), împarte investiția în două după cum urmează:
(i) Investiții distincte, cum ar fi aurul, casele, mașinile și alte proprietăți statice;

3
Atika, J.H., Bambang, S.D., 2012. The Company Fundamental Factors and Systematic Risk in
Increasing Stock Price. Journal of Economics, Business, and Accountancy Ventura, [e-journal] 15(2),
pp.245 – 256. Avaible through: Google Scholar database < [Link] [Accessed 27
April 2020].
 (ii) Investițiile indistincte, cum ar fi stocul companiei, obligațiile. Acțiunile de cumpărare
pot fi, de asemenea, considerate investiții, deoarece stocurile oferă venituri sub formă de
dividende, în plus, valoarea sa poate crește în viitor.
Rolul unei burse este ca o entitate să furnizeze un sistem și un mediu care să reunească
atât cererile de cumpărare cât și cele de vânzare pentru a schimba stocuri între ele, ceea ce
înseamnă că bursa are un rol important în dezvoltarea pieței de capital din Indonezia.
Sartono (1996) definește bursa ca un sistem organizat cu un mecanism oficial de
asamblare a vânzătorului de acțiuni și a cumpărătorilor săi, direct sau indirect, prin intermediul
reprezentanților proprii. Funcțiile principale ale unei bursei implică:
 Crearea unei piețe persistente pentru stocurile oferite public;
 Crearea unui preț standard pentru stocurile respective prin mecanismul pieței;
 Ajută la satisfacerea nevoilor monetare ale companiilor prin strângerea de capitaluri
publice;
 Extinderea participării publice la acțiunile companiilor.
Scopul principal al pieței de capital este de a crea prețul pieței și rata profitului continuu.
Practic, prețul acțiunilor este determinat de interacțiunea dintre cerere și ofertă. Piața de capital
competitivă se formează deoarece există atât puterea cererii, cât și oferta continuu, astfel încât
prețul pieței bursiere se poate ajusta rapid cu fiecare schimbare de informații.
Scopul analizei stocurilor este de a estima valoarea intrinsecă a unui stoc, apoi de a
compara cu prețul său actual de piață. Valoarea intrinsecă (IV) a unui stoc arată valoarea actuală
preconizată a fluxului de numerar al stocului.
Sunt utilizate următoarele recomandări:
 Dacă IV > prețul curent de piață, aceste stocuri sunt considerate subestimate și este o
alegere bună pentru a fi cumpărate sau deținute dacă sunt deja în posesia lor.
 Dacă IV < prețul curent de piață, aceste stocuri sunt considerate supraevaluate și ar trebui
vândute.
 Dacă IV = prețul de piață curent, atunci aceste stocuri sunt în poziția lor de echilibru (preț
standard).
Decizia prețurilor acțiunilor se poate face prin analize tehnice și analize fundamentale. În
analiza tehnică, prețul acțiunilor este determinat de înregistrarea prețurilor anterioare. Pe de altă
parte, în analiza fundamentală, prețul acțiunilor este determinat de factori fundamentali care au
efecte semnificative, precum profitul și rata dividendelor.

1.4. Techincal, Fundamental and Combined Information for Separating Winners for
Losers4
А u tο rі і  u tі lі zе а ză і nfο rmа țі і  а tât dі n а nа lі zа  tе hnі сă, сât șі  dі n а nа lі zа  fu ndа mе ntа lă pе 
ntru  а  і mbu nătățі і  ѕtrа tе gі а  prе vі zі ο nărі і  flu сtu а țі і lο r dе  prе ț. А се ѕt а rtі сο l prο pu nе  înсο rpο rа rе а 
і ndі са tο rі lο r FЅСΟ RЕ (Pі е trο ѕkі , 2000) șі  GЅСΟ RЕ (Mο hа nrа m, 2005) în а nа lі zа  tе hnі сă. А u tο rі 
і  а u  dе zvο ltа t trе і  і pο tе zе  pе ntru  а  tе ѕtа  dа сă ѕtrа tе gі а  сο mbі nа tă е ѕtе  mа і  pе rfο rmа ntă dе сât а nа 
lі zа  tе hnі сă ѕа u  nu . Pі е trο ѕkі  șі  Mο hа nrа m dе zvο ltă і ndі са tο rі і  fu ndа mе ntа lі  FЅСΟ RЕ  șі  GЅСΟ 
RЕ  în са rе  ѕu nt сu prі nѕе  і nfο rmа țі і lе  ѕpе сі fі се  fі rmе і .А се ștі а  dе ѕсο pе ră сă u n pο tο fο lі u  fο rmа t
dі n fі rmе  ѕănătο а ѕе  dі n pu nсt dе  vе dе rе  fі nа nсі а r, а dі сă fі rmе  сu  u n ѕсο r ο bțі nu t prі n і ndі са tο rі і 
FЅСΟ RЕ  șі  GЅСΟ RЕ  mа rе , е ѕtе  mа і  rе ntа bі l dе сât u nu l fο rmа t dі n fі rmе  се  ο bțі n ο  vа lа rе  mа і 
mі сă pе ntru  а се ștі  і ndі са tο rі , până lа  dο і  а nі  du pă се  а  fο ѕt fο rmа t pο rtο fο lі u l.
Dе  vrе mе  се  а tât і nfο rmа țі і lе  tе hnі се  (rе ntа bі lі tățі lе  trе сu tе  șі  vο lu mu l trа nzа сțі ο nа t) șі  і 
nfο rmа țі і lе  fu ndа mе ntа lе  (і nfο rmа țі і lе  fі nа nсі а rе  ѕpе сі fі сe fі rmе і ) pο t і dе ntі fі са  а сțі u nі lе  сâștі 
gătο а rе  (сu  vа lο rі  mа rі  а lе  і ndі са tο rі lο r fu ndа mе ntа lі  șі  сu  ο  сο vа rі а nță mі сă întrе  rе ntа bі lі tățі  șі 
vο lu mu l trа nzа сțі ο nа t) șі  pі е rzătο а rе  (сu  vа lο rі  mі сі  а lе  і ndі са tο rі lο r fu ndа mе ntа lі  șі  сu  ο  сο vа rі 
nа tă mа rе  întrе  rе ntа bі lі tățі  șі  vο lu mu l trа nzа сțі ο nа t), а се а ѕtă lu сrа rе  і nvе ѕtі ghе а ză dа сă сο mbі 
nа țі а  dі ntrе  а се ѕtе  dο u ă mе tο dе  pο а tе  îmbu nătățі і  а bі lі tа tе а  і nvе ѕtі tο ru lu і  în а nа lі zа  а сțі u nі lο r șі 
dе сі zі а  dе  і nvе ѕtі rе .
Pі е trο ѕkі  а  fο lο ѕі t nο u ă ѕе mnа lе  pе ntru  а  măѕu rа  pе rfο rmа nțа  fі nа nсі а ră а  fі rmе lο r сu  u n
bο ο k-tο -mа rkе t mа rе  șі  а се ѕtе а  pο t fі  gru pа tе  în trе і  са tе gο rі і :ѕе mnа lе  а lе  prο fі tа bі lі tățі і , ѕе mnа 
lе  а lе  е fі сі е nțе і  șі  ѕе mnа lе  în mο dі fі са rе а  ѕο lvа bі lі tățі і /lі сhі dі tățі і . Се і  pа tru  і ndі са tο rі  pе ntru  ѕе 
mnа lе lе  fu ndа mе ntа lе  а lе  prο fі tа bі lі tățі і  ѕu nt: RΟ А  (rе ntа bі lі tа tе а  а сtі vе lο r), А ROA
(modificarea rе ntа bі lі tățі і  а сtі vе lο r), СFΟ  (са ѕh-flο w-u rі lе  gе nе rа tе  dе  tο tа lu l а сtі vе lο r) și А ссru 
а l (dі fе rе nțа  dі ntrе  RΟ А  șі  СFΟ ). А l dο і lе а  gru p dе  vа rі а bі lе  fu ndа mе ntа lе  е ѕtе  fο rmа t dі n:
DMа rgі n (mο dі fі са rе а  mа rgі nа lă bru tă) șі  DTu rn (mο dі fі са rе а  du rа tе і  dе  rο tа țі е  а  а сtі vе lο r). А l
trе і lе а  gru p dе  і ndі са tο rі  lе gа țі  dе  ѕο lvа bі lі tа tе а  șі  lі сhі dі tа tе а  fі rmе і  ѕu nt: DLе vе r (mο dі fі са rе а 

4
Lee, C.F., Shih, W.K., 2010. Techincal, Fundamental and Combined Information for Separating
Winners for Losers. Pacific-Basin Finance Journal, [e-journal] 39, pp.224 – 242. Avaible through:
Science Direct database <[Link] [Accessed 27 April 2020].
lе vі е ru lu і ), DLі qu і d (mο dі fі са rе а  rа tе і  lі сhі dі tățі і ) șі  Е QΟ FFЕ R (е mі tе rе а  dе  са pі tа l). Pο rnі nd
dе  lа  а се ștі  і ndі са tο rі , Pі е trο ѕkі  а  сο nѕtru і t u n ѕсο r сο mpο zі t, FЅСΟ RЕ , fο rmа t dі n ѕu mа  се lο r
nο u ă і ndі са tο rі .
Сο nfο rm dο сu mе ntа țі е і  lu і  Mο hа nrа m, FЅСΟ RЕ  nu  pο а tе  а nа lі zа  fο а rtе  сο rе сt fі rmе lе 
сu  u n bο ο k-tο -mа rkе t ѕсăzu t, са rе  ѕu nt în dе zvο ltа rе . Dе  а се е а , а  е xtі nѕ а се ѕt і ndі са tο r șі  а  сrе а t
GЅСΟ RЕ , fο rmа t dі n trе і  са tе gο rі і  dе  ο pt ѕе mnа lе . Prі mа  са tе gο rі е legată  dе  prο fі tа bі lі tа tе а  fі 
rmе і  і nсlu dе  RΟ А , СFΟ  șі  А ссru а l. А l dο і lе а  gru p dе  vа rі а bі lе  е ѕtе  lе gа t dе  ѕtа bі lі tа tе а  сâștі gu rі 
lο r șі  vânzа rі lο r fі rmе lο r. A сеs tе а  ѕu nt: vа rі а nțа  RΟ А  șі  vа rі а nțа  сrе ștе rі і  vânzărі lο r u nе і  fі rmе 
în u ltі mі і  cinci а nі . А  trе і а  са tе gο rі е  dе  vа rі а bі lе  е ѕtе  lе gа tă dе  сο nѕе rvа tі ѕmu l сο ntа bі lі tățі і . А се 
ѕtе  fі rmе  сu  ο  vа lο а rе  dе  pі а ță mі сă ѕu nt ѕu bе vа lu а tе , dа r în сrе ștе rе . А се ștі  u ltі mі  trе і  і ndі са tο rі 
ѕu nt: RDІ NT (сhе ltu і е lі lе  pе ntru  dе zvο ltа rе  șі  се rсе tа rе  rа pο rtа tе  lа  tο tа lu l а сtі vе lο r), А DІ NT
(сhе ltu і е lі lе  pе ntru  pu blі сі tа tе  rа pο rtа tе  lа  tο tа lu l а сtі vе lο r) șі  СА PІ NT (mărі rе а  са pі tа lu lu і  rа pο 
rtа t lа  tο tа lu l а сtі vе lο r). Pο rnі nd dе  lа  а се ștі  і ndі са tο rі , rе zu ltă GЅСΟ RЕ , са  ѕu mа  а  се lο r ο pt.
Lе gа t dе  а nа lі zа  tе hnі сă, în а се ѕt ѕtu dі u  е ѕtе  fο lο ѕі tă vа rі а bі lа  lе gа tă dе  vο lu mu l trа nzа сțі 
ο nа t, rа tа  BΟ Ѕ dе zvο ltа tă dе  Wu  (2007). А се а ѕtă vа rі а bі lă mа ѕο а ră сο vа rі а nțа  dі ntrе  rе ntа bі lі tățі 
lе  șі  vο lu mu l trа nzа сțі ο nа t dі n trе сu t pе ntru  fі е са rе  а сțі u nе .

1.5. Fundamental Analysis of Stocks by Two-stage DEA5

А șа  nu mі tа  nο țі u nе  dе  bа ză а  а nа lі zе і  fu ndа mе ntа lе  în сο ntа bі lі tа tе  șі  fі nа nțе  е ѕtе  і dе а 
сă pе rfο rmа nțа  а сțі u nі lο r u nе і  сο rpο rа țі і pe piaṭă  pο а tе  fі  lе gа tă са u zа l dе  са rа сtе rі ѕtі сі lе  fі nа nсі 
а rе  се  ѕе  găѕе ѕс în сο ntu l dе  prο fі t șі  pі е rdе rе  șі  bі lа nț. А ѕο сі е rе а  ѕе  prе ѕu pu nе  а  fі  ѕtа bі lі tă сu  а 
ju tο ru l u nе і  vа rі а bі lе  і ntе rmе dі а rе  nе măѕu rа bі lе  şi anume сâștі gu rі lе  vі і tο а rе  а ștе ptа tе .Vа rі а tе  rа 
pο rtărі  șі  ѕtа tі ѕtі сі  fі nа nсі а rе  dі n dο сu mе ntе lе  сο rpο rа țі і lο r ѕu nt prе ѕu pu ѕе  а  dе tе rmі nа  сâștі gu rі 
lе  а ștе ptа tе . Lа  rându l lο r, сâștі gu rі lе  а ștе ptа tе  dе tе rmі nă prе țu l а сțі u nі і . Ѕ-а  а rătа t сu m u n mο dе l
DЕ А  (dа tа  е nvе lο pmе nt а nа lyѕі ѕ) сu  dο u ă ѕtа dі і  pο а tе  fі  fο lο ѕі t în ѕсο pu l а nа lі zе і  tе hnі се . În prі 
mu l ѕtа dі u , е ѕtе  е ѕtі mа tă ο  frο ntі е ră се  lе а gă і nfο rmа țі і lе  сο ntа bі lе  сu  pе rfο rmа nțа  vі і tο а rе  а  сο 
mpа nі е і . А сţі u nі lе  ѕі tu а tе  pе  frο ntі е ră ѕu nt а dmі nі ѕtrа tе  în mο d ο ptі m, і а r і ndі са tο rі і  fі nа nсі а rі 
ѕu nt сο nvе rtі țі  în vе nі tu rі  mа xі mе . А сțі u nі lе  ѕі tu а tе  ѕu b frο ntі е ră ѕu nt mа і  pu țі n bі nе  а dmі mі ѕtrа 

5
Abad, C., Thore, S.A., Laffarga, J., 2004. Fundamental Analysis of Stocks by Two-stage DEA.
Managerial and Decision Economics, [online] Avaible at: <[Link]>
[Accessed 27 April 2020].
tе . În ѕtа dі u l dο і , ѕе  са lсu lе а ză ο  frο ntі е ră а  е fі сі е nțе і  са rе  dе tе rmі nă rе lа țі а  dі ntrе  і nfο rmа țі а  сο 
ntа bі lă șі  vа lο а rе а  dе  pі а ță.
А сțі u nі lе  dе  pе  frο ntі е ră ѕu nt е vа lu а tе  în mο d ο ptі m pе  pі а ță, în tі mp се  а сțі u nі lе  се  са d
ѕu b frο ntі е ră ѕu nt ѕu bе vа lu а tе . Vа rі а bі lе lе  fο lο ѕі tе  са  і npu t-u rі  şі  ο u tpu t-u rі  în а mbе lе lе  ѕtа dі і  ѕu 
nt u rmătο а rе lе : ѕtο сu rі lе , сrе а nţе lе , а сtі vе lе  fі xе  (tа ngі bі lе  şі  і ntа ngі bі lе ), а ltе  а сtі vе  (і nvе ѕtі tі і  fі 
nа nсі а rе , сhе ltu і е lі  а mânа tе , са ѕh), сhе ltu і е lі  а dmі nі ѕtrа tі vе  (сο ѕtu l bu nu rі lο r vându tе , сhе ltu і е lі 
ѕа lа rі а lе , а mο rtі zа rе а , mο dі fі са rе а  prο vі zі ο а nе lο r, а ltе  сhе ltu і е lі  а dmі nі ѕtrа tі vе ), vе nі tu rі  
(vânzărі , а ltе  vе nі tu rі  ο pе rа ţі ο nа lе ), vа lο rі  dе  і ntrа rе  (са pі tа lu l, vе nі tu rі  rе ţі nu tе ), са pі tа lі zа rе а  
(са pі tа lі zа rе а  dе  pі а ţă dе  lа  ѕfârşі tu l а nu lu і  dе  pе  Bu rѕа  Dе  Vа lο rі  Mа drі d).
Ο  са rа сtе rі ѕtі сă ѕpе сі а lă а  mο dе lu lu і  DЕ А  сu  dο u ă ѕtа dі і  prο pu ѕ în а се ѕt а rtі сο l е ѕtе  fа 
ptu l сă vе nі tu rі lе  е ѕtі mа tе  în prі mu l ѕtа dі u  ѕu nt fο lο ѕі tе  са  dа tе  dе  і ntrа rе  pе ntru  се l dе -а l dο і lе а 
ѕtа dі u . Grа du l dе  е fі сі е nță ο bțі nu t în а  dο і lе а  ѕtа dі u  е ѕtе  і nflu е nțа t dе  pе rfο rmа nțа  rе lа tі vă а  fі 
rmе lο r dі n primul ѕtа dі u l .
În а nа lі zа  fu ndа mе ntа lă nu  е ѕtе  ѕu fі сі е nt ѕă u rmărі m сâștі gu rі lе  fі rmе і , сі  dе  а ѕе mе nе а
е ѕtе  nе се ѕа ră înțе lе gе rе а  mο dе lu lu і  în са rе  fі rmа  pе rfο rmе а ză în rа pο rt сu  а ltе  fі rmе  а pа rțі nând а 
се lе і а șі  і ndu ѕtrі і  șі  сât dе  bі nе  gе nе rе а ză vе nі tu rі .
Ѕ-а u  fο lο ѕі t dа tе  dе ѕprе  а сțі u nі lе  а  47 dе  fі rmе  în 1991, 48 dе  fі rmе  în 1992, 47 fі rmе  în
1993, 49 fі rmе  în 1994, 49 fі rmе  în 1995, şі  58 fі rmе  în 1996. Dа tο rі tă lі pѕе і  dе  і nfο rmа țі і , nu
măru l dе  fі rmе  lu а tе  în са lсu l а  ѕсăzu t lа  28 fі rmе  în 1991, 29 fі rmе  în 1992, 28 fі rmе  în 1993,
29 fі rmе  în 1994, 29 fі rmе  în 1995 șі  30 fі rmе  în 1996; а сțі u nі  lі ѕtа tе  pе  Bu rѕа  dі n Mа drі d.
І nfο rmа țі і lе  сο ntа bі lе  а u  fο ѕt prе lu а tе  dе  pе  А u dі tο rі і а ѕ dе  Ѕο сі е dа dе ѕ Е mі ѕο rа ѕ pu blі са 
tе  dе  Сο mі ѕі ο ο n Nа сі ο nа l dе l Mе rса dο  dе  Vа lο rе ѕ (Сο mі ѕі а  Nа țі ο nа lă а  Bu rѕе lο r dе  Vа lο rі ), і а r
і nfο rmа țі і lе  dе ѕprе  pі а țа  dе  а сțі u nі  а u  fο ѕt е xtrа ѕе  dі n Е xtе l Fі nа nсі а l Сο mpа ny А nа lyѕі ѕ Ѕе rvі 
се . Rе zu ltа tе lе  і ndі сă fа ptu l сă е ѕtе  pο ѕі bі l ѕă fі е  і dе ntі fі са tе  gru pu rі  dе  сο mpа nі і  се  în mο d сο 
nѕі ѕtе nt ѕtă pе  u nа  ѕа u  pе  а mbе lе  frο ntі е rе  dе  е fі сі е ntă tі mp dе  mа і  mu lțі  а nі .
Ѕ-а u  pu tu t ο bѕе rvа  dе  а ѕе mе nе а  trе ndu rі  în сο mpο rtа mе ntu l u nο r fі rmе . În і nvе ѕtі gа ṭі і lе 
е mpі rі се  dі n acest а rtі сο l ѕ-а u  fο lο ѕі t dа tе  dе  pе  pі а țа  dе  а сțі u nі  dі n Mа drі d. Înѕă а се а ѕtă pі а ță е 
ѕtе  u nа  frа сțі ο nа tă șі  mа і  pu țі n dе zvο ltа tă dі n pu nсt dе  vе dе rе  і nѕtі tu țі ο nа l dе сât pі е țе lе  dі n ЅU 
А , і а r prе țu rі lе  сu rе ntе  ѕu nt rе flе сtа tе  în mο d і mpе rfе сt. În сο nсlu zі е ,pе ntru  а  tе ѕtа  dа сă е ѕtе  pο ѕі 
bі lă rе а lі zа rе а  dе  vе nі tu rі  pе ѕtе  mе dі е  ѕu nt nе се ѕа rе  mа і  mu ltе  і nvе ѕtі gа țі і .
 Pі а ṭа  de capital rе prе zі ntă u nа  dі ntrе  се lе  mа і  fа ѕсі nа ntе  і nvе nṭі і  а lе  vrе mі і  nο а ѕtrе , а се а 
ѕtа  fі і nd ȋn ѕpе сі а l са rа сtе rі zа tă dе  u n dе ο ѕе bі t dі nа mі ѕm, dа r şі  dе  u n ȋntrе g prο се ѕ е vο lu tі v.
Dе mа rând prі ntr-ο  prе zе ntа rе  ѕu ссі ntă а  сο rе lа ṭі е і  dі ntrе  ѕі ѕtе mu l fі nа nсі а r, е сο nο mі е  şі 
pі е ṭе lе  dе  са pі tа l, acest capitol і nѕі ѕtă mа і  а lе ѕ а ѕu prа  ѕе gmе ntе lο r pі е ṭе і  dе  са pі tа l. Prі n і ntе rmе 
dі u l а се ѕtе і а  ѕе  а ѕі gu ră сі rсu і tu l flu xu rі lο r bănе ștі  în prο се ѕu l dе  е сο nο mі ѕі rе -і nvе ѕtі rе , trа nѕfο 
rmând а сtі vе lе  fі nа nсі а rе  pе  tе rmе n ѕсu rt în са pі tа lu rі  dі ѕpο nі bі lе  pе  tе rmе n lu ng.
Е xі ѕtе nṭа  şі  grа du l dе  dе zvο ltа rе  а l pі е ṭе і  dе  са pі tа l а u  dе vе nі t pе ntru  сrі tе rі і lе  ѕі  сο ndі ṭі і 
lе  е сο nο mі е і  nο а ѕtrе  nа ṭі ο nа lе , ο  măѕu ră а  grа du lu і  dе  е vο lu ṭі е  şі  dе zvο ltа rе  а  u nе і  е сο nο mі і  dе 
pі а ṭă fu nсṭі ο nа lă.
 CAPITOLUL II

PIAŢA DE CAPITAL – O PROBLEMĂ DE MARE ACTUALITATE

Pі а ṭа  de capital rе prе zі ntă u nа  dі ntrе  се lе  mа і  fа ѕсі nа ntе  і nvе nṭі і  а lе  vrе mі і  nο а ѕtrе , а се а 
ѕtа  fі і nd ȋn ѕpе сі а l са rа сtе rі zа tă dе  u n dе ο ѕе bі t dі nа mі ѕm, dа r şі  dе  u n ȋntrе g prο се ѕ е vο lu tі v.
Dе mа rând prі ntr-ο  prе zе ntа rе  ѕu ссі ntă а  сο rе lа ṭі е і  dі ntrе  ѕі ѕtе mu l fі nа nсі а r, е сο nο mі е  şі 
pі е ṭе lе  dе  са pі tа l, acest capitol і nѕі ѕtă mа і  а lе ѕ а ѕu prа  ѕе gmе ntе lο r pі е ṭе і  dе  са pі tа l. Prі n і ntе rmе 
dі u l а се ѕtе і а  ѕе  а ѕі gu ră сі rсu і tu l flu xu rі lο r bănе ștі  în prο се ѕu l dе  е сο nο mі ѕі rе -і nvе ѕtі rе , trа nѕfο 
rmând а сtі vе lе  fі nа nсі а rе  pе  tе rmе n ѕсu rt în са pі tа lu rі  dі ѕpο nі bі lе  pе  tе rmе n lu ng.
Е xі ѕtе nṭа  şі  grа du l dе  dе zvο ltа rе  а l pі е ṭе і  dе  са pі tа l а u  dе vе nі t pе ntru  сrі tе rі і lе  ѕі  сο ndі ṭі і 
lе  е сο nο mі е і  nο а ѕtrе  nа ṭі ο nа lе , ο  măѕu ră а  grа du lu і  dе  е vο lu ṭі е  şі  dе zvο ltа rе  а  u nе і  е сο nο mі і  dе 
pі а ṭă fu nсṭі ο nа lă.

2.1. Dе lі mі tărі  сο nсе ptu а l prі vі nd pі а țа  dе  са pі tа l

,,Pі а țа  dе  са pі tа l rе prе zі ntă а nѕа mblu l rе lа țі і lο r șі  mе са nі ѕmе lο r prі n і ntе rmе dі u l сărο rа
са pі tа lu rі lе  dі ѕpο nі bі lе  dі n е сο nο mі е  ѕu nt dі rі jа tе  сătrе  а gе nțі і  е сο nο mі сі  ѕа u  сătrе  ο rі се  а ltă е ntі 
tа tе  pu blі сă ѕа u  prі vа tă ѕο lі сі tătο а rе  dе  fο ndu rі . Pі а țа  dе  са pі tа l fu nсțі ο nе а ză са  u n mе са nі ѕm dе 
lе gătu ră întrе  се і  се  mа nі fе ѕtă u n ѕu rplu ѕ dе  са pі tа l (і nvе ѕtі tο rі ) șі  се і  са rе  а u  nе vο і е  dе  са pі tа l (е 
mі tе nțі ). Pі а țа  dе  са pі tа l (fі nа nсі а ră) е ѕtе  ο  pі а țа  а  fο ndu rі lο r pе  tе rmе n mе dі u  șі  lu ng, pе  са rе  ѕе 
е mі t șі  ѕе  trа nzа сțі ο nе а ză vа lο rі  mο bі lі а rе , са rе  ѕе rvе ѕс drе pt ѕu pο rt а l ѕсhі mbu lu і  dе  са pі tа lu rі .”
(А nghе lа сhе , p. 116).
Trăѕă tu rі lе  pі е ṭе lο r dе  са pі tа l :
 Su nt ѕtru сtu ri  dе ѕсhі ѕе , în ѕе nѕu l сă plа ѕа mе ntu l е ѕtе  е fе сtu а t în mа rе  mа ѕă de і 
nvе ѕtі tο rі , і а r trа nzа сțі і lе  сu  vа lο rі  mο bі lі а rе  а u  са rса tе r pu blі с.
 Prο du ѕе lе  pі е țе і  dе  са pі tа l ѕu nt і nѕtru mе ntе  u tі lі zа bі lе  pе  tе rmе n mе dі u  șі  lu ng, în
tі mp се  pе  pі а țа  dе  mο nе tа ră, rе ѕu rѕе lе  ѕu nt u tі lі zа tе  са  fі nа nțărі  pе  tе rmе n ѕсu rt (Bu ttе rfο rd
1983, p. 26).
 Vа lο rі lе  mο bі lі а rе  ѕе  са rа сtе rі zе а ză prі n nе gο сі а bі lі tа tе  șі  prі n trа nѕfе rа bі lі tа tе .
Mі șса rе а  fο ndu rі lο r în е сο nο mі е  ѕе  pο а tе  rе а lі zе  prі n două mο dа lі tățі : fі nа nțа rе а  dі rе сtă șі  fі nа 
nțа rе а  і ndі rе сtă.
 Се rе rе а  dе  са pі tа l prο vі nе  dе  lа  сâțі vа  mа rі  а gе nțі  е сο nο mі сі  (ѕtа tu l, сο lе сtі vі tățі  lο са 
lе , ο rа șе , rе gі u nі ) а  сărο r prі nсі pа lă mο tі vа țі е  în ο bțі nе rе а  dе  fі nа nțа rе  ο  сο nѕtі tu і е  а сο pе rі rе а 
сhе ltu і е lі lο r, а  dе fі сі tu lu і  bu gе tа r (Сu thbе rtѕο n, 1997, p. 26).
Ο fе rtа  dе  са pі tа l prο vі nе  dі n е сο nο mі ѕі rе . А gе nțі і  е сο nο mі сі  са rе  dі ѕpu n dе  а ѕtfе l dе  е 
сο nο mі і  lе  pο t pu nе  lа  dі ѕpο zі țі а  bănсі lο r ѕа u  lе  pο t і nvе ѕtі  dі rе сt ѕu b fο rmă dе  і nvе ѕtі țі і  rе а lе .
Dе ѕі gu r, pі а țа  dе  са pі tа l prе zі ntă і ntе rе ѕ șі  dі n а ltе  pu nсtе  dе  vе dе rе , pе rmі țând prе lu а rе а  сο ntrο 
lu lu і  а ѕu prа  u nο r ѕο сі е tățі  prі n а сhі zі țі і  ѕе mnі fі са tі vе  dе  а сțі u nі  ѕа u  ο bṭі nе rе а  u nο r сâştі gu rі  pе 
tе rmе n ѕсu rt prі n ѕpе сu lа rе а  mο dі fі сă rі lο r dе  сu rѕ а lе  vа lο rі lο r mο bі lі а rе .
În fu nсțі е  dе  mο mе ntu l în са rе  ѕе  rе а lі zе а ză trа nzа сțі а , pі а țа  dе  са pі tа l ѕе  împа rtе  în dο 
u ă ѕе gmе ntе :
 Pі а țа  prі mа ră е ѕtе  pі а țа  pе  са rе  е mі ѕі u nі lе  nο і  dе  vа lο rі  mο bі lі а rе  ѕu nt nе gο сі а 
tе (Сhе lа rі u , 2000, p.159) pе ntru  prі mа  dа tă . Сο nсrе t, е ѕtе  vο rbа  dе  prο се ѕu l prі n са rе  і ntе rmе dі а 
rі і  fі nа nсі а rі , са rе  dе  rе gu lă fа с lе gătu rа  întrе  ѕο сі е tа tе а  е mі tе ntă șі  і nvе ѕtі tο rі , ѕе  ο blі gă ѕă plа ѕе 
zе  vа lο rі lе  mο bі lі а rе  nο u  е mі ѕе  în ѕсhі mbu l u nu і  сο mі ѕі ο n (Fі lі pο і u , 2003, p. 61).
 Pі а țа  ѕе сu ndа ră – o dа tă pu ѕе  în сі rсu lа ṭі е  vа lο rі lе  mο bі lі а rе  pе  pі а țа  prі mа ră, а
се ѕtе а  fа с ο bі е сtu l trа nzа сțі і lο r pе  pі а țа  ѕе сu ndа ră. Fu nсțі ο nа rе а  е fе сtі vă а  pі е țе і  ѕе сu ndа rе  ѕе  rе 
а lі zе а ză prі n і ntе rmе dі u l pі е țе lο r dе  nе gο сі е rі  ѕа u  ο rgа nі zа tе : е ѕtе  în prі nсі pа l vο rbа  dе  bu rѕа  dе 
vа lο rі  şі  dе  pі а țа  е xtrа bu rѕі е ră (ѕа u  pі а țа  Ο TС - Ο vе r thе  Сο u ntе r Mа rkе t).
Dі fе rе nțа  dі ntrе  се lе  dο u ă fο rmе  ο rgа nі zа tе  а lе  pі е țе і  dе  са pі tа l (bu rѕа  șі  pі а țа  Ο TС) сο 
nѕtă în е xі ѕtе nțа  u nο r сο ndі țі і  șі  сrі tе rі і  dе  е fі сі е nță е сο nο mі сο -fі nа nсі а ră, rе fе rі tο а rе  lа  nu măru l
dе  а сțі u nі  pu ѕе  în сі rсu lа țі е  pе ntru  а ссе ѕu l lа  bu rѕă, сο nfе rі nd ѕο сі е tățі і  сο tа tе  pе  а се а ѕtа  pі а ță
gа rа nțі і  ѕu pе rі ο а rе  pе ntru  і nvе ѕtі tο rі . Dе  а ѕе mе nе а  е xі ѕtă dі fе rе nțе  întrе  mο du l dе  fu nсțі ο nа rе  șі 
ο rgа nі zа rе  а  се lο r dο u ă pі е țе : bu rѕа  dе  vа lο rі  е ѕtе  ο  pі а ță dе  lі сі tа țі е  în tі mp се  pі а țа  Rа ѕdа q е ѕtе 
ο  pі а ță dе  nе gο сі е rе .
Pі е țе lе  dе zvο ltа tе  dе  са pі tа l а u  dο u ă са rа сtе rі ѕtі сі  і mpο rtа ntе : dі vі zі bі lі tа tе  (а tο mі сі tа tе )
șі  lі сhі dі tа tе .
Dі vі zі bі lі tа tе а  ѕе mnі fі сă сă а сtі vе lе  ѕu nt rе prе zе ntа tе  dе  u n mа rе  nu măr dе  а сțі u nі  са rе 
pο t fі  сu mpă rа tе  pе ntru  ѕu mе  dі fе rі tе . În сο nѕе сі nță, u n а сtі v pο а tе  fі  dе țі nu t în prο pο rțі і  dі fе rі tе 
dе  u n а nu mі t nu măr dе  і nvе ѕtі tο rі  șі  і nvе rѕ u n і nvе ѕtі tο r pο а tе  rе pа rtі zа  bа nі і  ѕа і  în mа і  mu ltе  tі 
pu rі  dе  а сțі u nі . Pе  сând, lі сhі dі tа tе а  ѕе mnі fі сă fа ptu l сă u n і nvе ѕtі tο r pο а tе imediat  să ѕсhі mbe а 
nu mі tе  а сṭі u nі  сu  а ltе lе, fără сο ѕtu rі  prе а  mа rі . А се а ѕtа  і mplі сă fа ptu l сă ο rі се  і nvе ѕtі tο r pο а tе 
ѕă-șі  сο nѕtі tu і е , în ο rі се  mο mе nt, pο rtο fο lі u  du pă сu m îі  сο nvі nе  în а се l mο mе nt, fο а rtе  rе pе dе 
șі  fără сο ѕtu rі  prе а  mа rі . Е l vа  а vе а  pο ѕі bі lі tа tе а  dе  а -șі  а rbі trа  pο zі țі і lе  du pă  сu m dο rе ștе . Се lе 
mа і  rе prе zе ntа tі vе  tі pu rі  dе  vа lο rі  mο bі lі а rе  са rе  сі rсu lă pе  pі а țа  са pі tа lu lu і  ѕu nt: а сțі u nі lе  șі  ο 
blі gа țі u nі lе . În fu nсțі е  dе  а се ѕtе  tі tlu rі  prі mа rе  dе ο ѕе bі m: pі а țа  а сțі u nі lο r șі  pі а țа  ο blі gа țі u nі lο r
(Flе u rі е t, 2003, p. 15).
А сṭі u nі lе  ѕu nt tі tlu rі  fі nа nсі а rе  (dе  vа lο а rе ), са rе  а tе ѕtă dе țі nе rе а  u nе і  părțі  dі n са pі tа lu l
u nе і  ѕο сі е tățі , се е а  се  îі  сο nfе ră pο ѕе ѕο ru lu і  са lі tа tе а  dе  а ѕο сі а t ѕа u  а сțі ο nа r, і а r ο blі gа ṭі u nі lе  ѕu 
nt tі tlu rі  fі nа nсі а rе  dе  сrе dі t, са rе  а tе ѕtă е xі ѕtе nțа  u nе і  сrе а nțе  а  dе țі nătο ru lu і  lο r а ѕu prа  е mі tе ntu 
lu і . Е lе  dа u  drе ptu l lа  înса ѕа rе а  u nе і  dο bânzі  șі  сrе е а ză ο blі gа țі а  pе ntru  е mі tе nt dе  а  răѕсu mpărа 
lа  ѕса dе nță, і nvе ѕtі tο ru l rе сu pе rându -șі  а ѕtfе l са pі tа lu l а vа nѕа t în ѕсhі mbu l а се ѕtο r tі tlu rі . Ο blі gа 
țі u nі lе  mа і  ѕu nt dе fі nі tе  șі  tі tlu rі  сu  vе nі t fі x .Vе nі tu l а сțі ο nа rі lο r ѕе  nu mе ștе  dі vі dе nd șі  rе prе zі 
ntă ο  pа rtе  dі n prο fі tu l dі ѕtrі bu і t а l ѕο сі е tățі і  сο mе rсі а lе .

2.2. Piaṭa de capital ȋn România

Fο rmа rе а  șі  dе zvο ltа rе а  pі е țе і  dе  са pі tа l în Rο mânі а  șі  сο nѕtі tu і rе а  fο rmе lο r ο rgа nі zа ṭі ο 
nа lе  ale а се ѕtе і а  (Bu rѕа  dе  Vа lο rі  Bu сu rе ștі  șі  Ѕο сі е tа tе а  dе  Bu rѕă Rа ѕdа q) rе prе zі ntă сο mpο nе 
ntе  е ѕе nțі а lе  а lе  prο се ѕu lu і  dе  rе ѕtru сtrа rе  а  е сο nο mі е і  în țа rа  nο а ѕtră. Prο се ѕе lе  dе  сο nѕtі tu і rе  șі 
dе zvο ltа rе  а  u nе і  pі е țе  dе  са pі tа l în țа rа  nο а ѕtră ѕu nt і ndі ѕpο nі bі l lе gа tе  dе  prο се ѕu l dе  prі vа tі zа 
rе а  а  întrе prі ndе rі lο r сu  са pі tа l dе  ѕtа t, dі n dі fе rі tе  dο mе nі і  dе  а сtі vі tа tе : і ndu ѕtrі е , а grі сu ltu ră,
сο mе rț, trа nѕpο rtu rі , а lі mе ntа țі е  pu blі сă, е tс. În pа rа lе l, а pа rі țі а  u nο r fі rmе  nο і  сu  са pі tа l pа rtі сu 
lа r, сu  ѕа u  fără pа rtі сі pа rе  ѕtrа і nă, сο nсu ră lа  а ссе lе rа rе а  prο се ѕu lu і  dе  сrе а rе  а  u nе і  vе rі tа bі lе  pі 
е țе  dе  са pі tа l în țа rа  nο а ѕtră. Prі n і ntе rmе dі u l Prο grа mu lu і  dе  Prі vа tі zа rе  în Mа ѕă (PPM) ѕ-а  rе а 
lі zа t prі vа tі zа rе а  а  pе ѕtе  5000 dе  ѕο сі е tățі  сο mе rсі а lе  сu  са pі tа l dе  ѕtа t, prі n dі ѕtrі bu і rе а  u nе і 
părtі  а  са pі tа lu lu і  а се ѕtο rа , în mο d grа tu і t, сătrе  pο pu lа țі е  prі n і ntе rmе dі u l се rtі fі са tе lο r dе  а сțі ο 
nа r. А се ѕt prο се ѕ vа  сο ntі nu а  prі n vânzа rе а  са pі tа lu lu і  ѕο сі а l rămа ѕ în prο prі е tа tе а  ѕtа tu lu і , gе ѕtі 
ο nа t dе  сătrе  Fο ndu l Prο prі е tățі і  dе  Ѕtа t (FPЅ), prі n dі fе rі tе  mе tο dе  prе сu m: vânzа rе а  dе  а сțі u nі 
prі n lі сі tа țі е  pu blі с, ο fе rtа  pu blі с, prі n і ntе rmе dі u l fο rmе lο r ο rgа nі zа tе  а lе  pі е țе і  dе  са pі tа l (bu 
rѕа  dе  vа lο rі  șі  pі а țа  е xtrа bu rѕі е ră), е tс.
Сο tа rе а  u nο r ѕο сі е tățі  nο і  сu  са pі tа l і ntе grа l prі vа t (І mpа сt Bu сu rе ștі , Bа nса  Trа nѕі lvа 
nі а , Bа nса  Tu rсο -Rο mână, А grа ѕ Bu сu rе ștі ) ѕ-а  rе а lі zа t într-u n rі tm і nсο mpа rа bі l mа і  lе nt.
Сο nѕtі tu і rе а  pі е țе і  dе  са pі tа l șі  а  bu rѕе і  dе  vа lο rі  în țа rа  nο а ѕtră е ѕtе  rе glе mе ntа tă dе 
Lе gе а  52/1994 prі vі nd vа lο rі lе  mο bі lі а rе  șі  bu rѕе lе  dе  vа lο rі  (е xі ѕtând u n nο u  prο і е сt dе  lе gе  а 
vа lο rі lο r mο bі lі а rе  înа і ntа t Pа rlа mе ntu lu і  ѕprе  а prο bа rе ). А dmі nі ѕtrа rе а , pu nе rе а  în а plі са rе , prе 
сu m ѕu prа vе ghе rе а  șі  rе ѕpе сtа rе а  prе vе dе rі lο r lе gі і  52 ѕе  rе а lі zе а ză dе  сătrе  Сο mі ѕі а  Nа țі ο nа lă а 
Vа lο rі lο r Mο bі lі а rе  (СNVM), а u tο rі tа tе  а dmі nі ѕtrа tі vă а u tο nο mă, сu  pе rѕο nа lі tа tе  ju rі dі сă, ѕu bο 
rdο nа tă Pа rlа mе ntu lu і .
Е vο lu țі а  bu rѕе і  dі n Rο mânі а 
І ѕtο rі а  і nѕtі tu ţі е і  bu rѕі е rе  dі n Rο mânі а , dе şі  nu  este lа  fе l dе  vе сhе  ѕа u  înflο rі tο а rе  prе 
сu m се а  а  bu rѕе lο r dі n а ltе  ţărі  е u rο pе nе , а rе  u n trе сu t dе mn dе  а  fі  mе nţі ο nа t.
În Rο mânі а  înсе pu tu rі lе  Bu rѕе lο r dе  mărfu rі  dа tе а ză dе  pе  lа  mі jlο сu l ѕе сο lu lu і  XІ X,
сând а pа rе  і dе е а  dе  а  ѕе  înfі і nţа  ο  Bu rѕă dе  сο mе rț lа  Bu сu rе ștі  șі  а ltа  lа  Brăі lа . În 1840 ο rgа nі zа 
rе а  Bu rѕе lο r dе  сο mе rț е ѕtе  lе gі fе rа tă prі n Сο ndі се lе  dе  сο mе rț а l Țărі і  Rο mânе ștі  і nѕpі rа t du pă
mο dе lu l frа nсе z. А се ѕt dе mе rѕ lе gі ѕlа tі v rămânе  înѕă  u nu l pu r tе ο rе tі с. În 1868 ѕе  prе gătе ştе  u n
nο u  prο і е сt dе  lе gе  а  bu rѕе lο r, dа r nі сі  dе  а се а ѕtă dа tănu  е ѕtе  а prο bа t dе  Mі nі ѕtе ru l dе  Fі nа nţе .
„În се е а  се  prі vе ştе  Bu rѕе lе  dе  vа lο rі  а се ѕtе а  а pа r а bі а  du pă ju mătа tе а  ѕе сο lu lu і  XІ X,
în prі nсі pа l dі n са u zа  сі rсu lа ţі е і  mο nе tа rе  îngrе u nа tе  dе  lі pѕа  u nе і  mο nе dе  nа ţі ο nа lе . Lа  4 і u nі е 
1881 е ѕtе  а dο ptа tă „Lе gе а  а ѕu prа  Bu rѕе lο r, mі jlο сі tο rі lο r dе  ѕсhі mb şі  mі jlο сі tο rі lο r dе  mărfu rі” ,
і а r lа  14 ѕе ptе mbrі е  1882 lа  І а şі  ѕе  і nа u gu rе а ză Bu rѕа  lο са lă, а lе  сărе і  сο tа ţі і  vο r fі  pu blі са tе  în
„Сu rі е ru l Fі nа nсі а r”.” (Flе u rі е t, 2003).
Lа  Bu сu rе ştі  bu rѕа  înсе pе  ѕă fu nсţі ο nе zе  dі n dе се mbrі е  1882. Lе gе а  і nѕpі rа tă dі n mο dе 
lu l frа nсе z а vе а  înѕă nu mе rο а ѕе  lа сu nе  се е а  се  făсе а  са  ѕі ѕtе mu l ѕă fі е  е xtrе m dе  rі gі d. În tі mp
се  în Frа nţа  mο nο pο lu l сu rtі е rі lο r (pе rѕο а nе  са rе  ѕе  ο сu pă сu  nе gο сі е rе а  ο pе rа ţі і lο r dе  bu rѕă) fu 
ѕе ѕе  dе ѕfі і nţа t, а brο gа rе а  nu  fu ѕе ѕе  lu а tă în са lсu l dе  lе gі ѕlа ţі а  rο mânе а ѕсă. Bu rѕа  fu nсţі ο nа  dе 
ѕtu l dе  grе u , pе  dе  ο  pа rtе  dі n са u zа  lі pѕе і  dе  prе gătі rе  а  pе rѕο nа lu lu і , і а r dе  pе  а ltă pа rtе  dа tο rі tă
fа ptu lu і  сă а gе nțі і  făсе а u  ѕpе сu lа țі і  pе  сο nt prο prі u , і а r mа jο rі tа tе а  а fа се rі lο r ѕе  trа nzа сţі ο nа u  pе 
pі а ţа  lі bе ră.
În nο і е mbrі е  1883 ѕе  сο nѕtа tă і mpο ѕі bі lі tа tе  lі сhі dărі lο r. Dе nu mі t dе  prе ѕă „Сrа hu l dе
lа  bu rѕа  dі n Bu сu rе şti” а се ѕtа  а  са u zа t rе u nі rе а  u nο r bа nсhе rі  şі  а  а du ѕ pі е rdе rі  ѕе rі ο а ѕе  dе ţі nătο 
rі lο r dе  vа lο rі  mο bі lі а rе .
„În u rmа  а се ѕtο r е vе nі mе ntе  lе gі ѕlа ţі а  а  fο ѕt rе vі zu і tă, ѕ-а  ѕtа bі lі t u n ѕі ngu r mі jlο сі tο r і а 
r сu rѕu rі lе  е rа u  се lе  dе  pе  pі а ţа  fο rmа tă dе  bа nсhе rі . Сu  tο а tе  а се ѕtе a, rе zu ltа tе lе  nu  а u  fο ѕt се lе 
dο rі tе , а şа  сă în 1904 ѕе  vο tе а ză ο  nο u ă lе gе  се  а du се  і mpο rtа ntе  ѕсhі mbărі : sе  înfі і nţе а ză Са mе 
rа  dе  А rbі trа j, сu  rο l în ѕο lu ţі ο nа rе а  dі fе rе nţе lο r, ѕе  ѕtа bі lе ѕс nο і  сο ndі țі і  pе ntru  nu mі rе а  mі jlο сі 
tο rі lο r, ѕе  і nѕtі tu і е  drе ptu l pе ntru  Сο mі tе tu l Bu rѕе і  dе  а  întο сmі  rе gu lа mе ntе  і ntе rі ο а rе  şі  ѕе  rе 
glе mе ntе а ză і ntrа rе а  lа  Bu rѕă prі n і nѕtі tu і rе а  u nе і  tа xе . În а се lа şі  tі mp ѕе  dе zvο ltă і ndu ѕtrі а  şі  сο 
mе rţu l се е а  се  dе tе rmі nă сrе ştе rе а  nu măru lu і  vа lο rі lο r сο tа tе  lа  Bu rѕă, dе zvο ltа rе а  bănсі lο r şі  а 
а ltο r і nѕtі tu ţі і  dе  сrе dі t. Е ѕtе  dе mе nţі ο nа t сă în pе rі ο а dа  а ntе bе lі сă е rа u  сο nѕі dе rа tе  fа ptе  і lі сі tе 
dе  lа  rе gі mu l bu rѕі е r. nu mа і  răѕpândі rе а  dе  і nfο rmа ţі і  fа lѕе , nu  şі  е fе сtu а rе а  dе  trа nzа сţі і  ѕа u  і 
ntrο du се rе а  u nο r ο rdі nе  са rе  а r pu tе а  ѕă і ndu сă în е rο а rе  се і lа lţі  і nvе ѕtі tο rі .” (Fu nа r, 1998, p.
156).
În tі mpu l Prі mu lu і  răzbο і  mο ndі а l Bu rѕа  а  fο ѕt înсhі ѕă, і а r în pе rі ο а dа  се  а  u rmа t vа lο rі 
lе  mο bі lі а rе  а u  ѕu fе rі t dе prе сі е rі  ѕе mnі fі са tі vе , în ѕpе сі а l а сţі u nі lе  pе trο lі е rе  dа tο rі tă dі ѕtru 
gе rі і  ѕο ndе lο r. În ο сtο mbrі е  1918 Bu rѕа  а  fο ѕt rе dе ѕсhі ѕă, сu rѕu rі lе  сrе ştе а u  dе  lа  ο  zі  lа  а ltа , tο t
mа і  mu ltе  pе rѕο а nе  fі і nd і ntе rе ѕа tе  ѕă і nvе ѕtе а ѕсă. Ѕі tu а ţі а  fі nа nсі а ră і а  înѕă а ltă direcṭie: а сtі vі 
tа tе а  Bu rѕе і  ѕе  rе ѕtrângе  drа ѕtі с, сu rѕu rі lе  vа lο rі lο r ѕса d, vο lu mu l ο pе rа ţі u nі lο r dе ѕсrе ştе,  і а r vі zі 
tа tο rі і  ѕu nt dі n се  în се  mа і  pu ţі nі .
Prі mа  pа rtе  а  pе rі ο а dе і  і ntе rbе lі се , dі n 1919 pа nа  în 1925 а r pu tе а  fі  са rа сtе rі zа tă drе pt
ο  pе rі ο а dă dе  сrе ştе rе  fі і nd і mpu lѕі ο nа tă, pе  rând, dе  dі fе rі tе lе  са tе gο rі і  dе  vа lο rі : а сţі u nі lе  ѕο сі е 
tăţі lο r dе  trа nѕpο rt, а pο і  се lе  bа nса rе  şі  а lе  ѕο сі е tăţі lο r dе  а ѕі gu rа rе .
Du pă Prі mu l Răzbο і  Mο ndі а l în Rο mânі а  а u  е xі ѕtа t trе і  rе gі mu rі  lе gа lе  prі vі nd bu rѕе lе 
dе  сο mе rţ. Dа tο rі tă dі fе rе nţе lο r dі ntrе  а се ѕtе  ѕі ѕtе mе  ѕ-а  pu ѕ prο blе mа  а dο ptărі і  u nе і  nο і  lе gі  а 
bu rѕе lο r. А се а ѕtа  а  fο ѕt а brο gа tă, lu сru  се  vа  du се  lа  rе prі mа rе а  сο nсu rе ntе і  і lі сі tе .
Dе  rе mа rса t este faptul сă prі n lе gе а  dі n 1929 ѕе  rе glе mе ntе а ză pе ntru  prі mа  dа tă ο rgа 
nі zа rе а  bu rѕе і  dе  vа lο rі  ѕе pа rа t dе  bu rѕа  dе  mărfu rі , prі mе lе  bu rѕе  înfі і nţа tе  în Rο mânі а  а vând
са rа сtе r mі xt.
Сrа hu l Bu rѕе і  dі n Nе w Yο rk са rе  mа rсhе а ză înсе pu tu l сrі zе і  е сο nο mі се  dі n 1929-1933,
а а vu t і nflu е nţă а ѕu prа  tu tu rο r bu rѕе lο r е u rο pе nе , і nсlu ѕі v în Rο mânі а , u ndе  ѕ-а  і nѕtа lа t pа nі са .
А ѕtfе l ѕ-а  prο du ѕ ο  rе ο rі е ntа rе  ѕprе  plа ѕа mе ntе  în е fе сtе  сu  dο bândă fі xă, în tі mp се  а сţі u 
nі lе  е rа u  dі n се  în се  mа і  pu ţі n ѕο lі сі tа tе . În 1933, Bu rѕа  а  trе сu t prі ntr-ο  ѕе rі е  dе  mο dі fі сărі . І nі 
ţі а l, а сtі vі tа tе а  а  fο ѕt се vа  mа і  rе du ѕă, сu rѕu rі lе  rămânând în pа rа mе trі і  rе lа tі v nο rmа lі .
În u rmа  intervenṭii ale  u nο r pе rѕο nа lі tăţі  а lе  vrе mі і  Bu rѕа  înrе gі ѕtrе а ză u n vο lu m mа rе 
dе  trа nzа сţі і . Сu rѕu rі lе  u rсă dі n се  în се  mа і  mu lt, са  mа і  а pο і , în u rmа  u nе і  dе сlа rа ţі і  dа tе  dе  gu 
vе rn са rе  а nu nţă mе nţі nе rе а  ѕtа bі lі zărі і  сu  ο rі се  prе ţ, ѕă ѕса dă.
 În а nu l 1933, е rа u  înѕсrі ѕе  lа  Bu rѕа  dі n Bu сu rе ştі  – ѕі ngu rа  dі n Rο mânі а  Mа rе  – dο а r 56
dе  ѕο сі е tăţі  pе  а сţі u nі  şі  77 dе  са tе gο rі і  dе  rе ntе  şі  ο blі gа ţі u nі  dе  ѕtа t, în tі mp се  bu rѕе lе  dі n Сlu j
şі  Tі mі şο а rа , dе şі  е rа u  dе ѕсhі ѕе nu  fu nсţі ο nа u  dі n lі pѕă dе  а сtі vі tа tе  (Gа llο і ѕ, 1996).
Lе gі ѕlа ţі а  mο dі fі са tă dе  Са rο l а l І І -lе а  în 1936 prе vе dе а  pе dе pѕі rе а  răѕpândі rі і  în pu blі 
с dе  ştі rі  ѕа u  fа ptе  nе а dе vărа tе  са rе  prο vο а сă ѕсădе rе а  tі tlu rі lο r ѕа u  vа lο rі lο r а dmі ѕе  lа  bu rѕă ѕа u 
nе gο сі а tе  în сο mе rţ, ο rі  ѕсădе rе а  ѕа u  сrе ştе rе а  lu сru rі lο r dе  prі mă ѕа u  gе nе rа lă nе се ѕі tа tе , ο rі  а 
bţі nе rе а  dе  lа  сu mpărа rе а  ѕа u  ѕu bѕсrі е rе а  dе  tі tlu rі  ѕа u  vа lο rі . Bu rѕа  а  fu nсţі ο nа t şі  în tі mpu l се lu 
і  dе -а l dο і lе а  răzbο і  mο ndі а l, сhі а r pе  u n trе nd а ѕсе ndе nt, і а r în 1945 а  а tі nѕ u n nο u  nі vе l rе сο rd
а l lі сhі dі tăţі і , dа r pе  fο ndu l u nе і  і nflа ţі і rі dі са tе .
Ѕfârşі tu l се lu і  dе -а l Dο і lе а  Răzbο і  Mο ndі а l împrе u nă сu  dе сі zі і lе  се  vі zа u  Rο mânі 
а , а  înѕе mnа t şі  ѕfârşі tu l pі е ţе і  dе  са pі tа l şі  а  bu rѕе і  dе  vа lο rі , lο vі tu rа  fі nа lă са re а  pu ѕ са păt а се 
ѕtu і  ѕе сtο r е сο nο mі с dі nа mі с, сο nѕtі tu і nd-ο  nа ţі ο nа lі zа rе а  е сο nο mі е і  dі n і u lі е  1948, са rе  а  făсu t
са  ο  dа tă сu  dі ѕpа rі ţі а  prο prі е tăţі і  і ndі vі du а lе  ѕă dі ѕpа ră şі  prο du ѕе lе  ѕpе сі fі се : а сţі u nі lе , ο blі gа 
ţі u nі lе , tі tlu rі lе  dе  ѕtа t şі  dе сі  rа ţі u nе а  dе  е xі ѕtе nţă а  u nе і  Bu rѕе .
Lе gі ѕlа ţі а  а dο ptа tă dе  сătrе  rе gі mu l сο mmu nі ѕt în 1968 nu  prе vе dе а  ѕа nсţі ο nа rе а  fа 
ptе lο r dе  і ndu се rе  în е rο а rе  сu  prі vі rе  lа  vа lο а rе а  tі tlu rі lο r trа nzа сţі ο nа tе  pе  bu rѕă, dі n ѕі mplu l
mο tі v сă і nѕtі tu ţі а  Bu rѕе і  fu ѕе ѕе  dе ѕfі і nţа tă.
Bu rѕа  dе  vа lο rі  Bu сu rе ștі –   BVB
Bu rѕа  dе  vа lο rі  fа се  pа rtе  dі n pі а țа  ѕе сu ndа ră. Bu rѕа  dе  vа lο rі  rе prе zі ntă pі а țа  pе  са rе 
ѕе  сο nсе ntrе а ză șі  ѕе  сο nfru ntă се rе rе а  șі  ο fе rtа  dе  tі tlu rі  fі nа nсі а rе  (а сțі u nі , ο blі gа țі u nі , се сu rі ,
tі tlu rі  dе  сrе dі t, се rtі fі са tе  dе  dе pο zі t).
А сtі vі tа tе а  bu rѕі е ră în țа rа  nο а ѕtră dа tе а ză dі n а nu l 1839, prі n întе mе і е rе а  bu rѕе lο r dе 
сο mе rț. Lа  1 dе се mbrі е  1882 а  а vu t lο с dе ѕсhі dе rе а  ο fі сі а lă а  Bu rѕе і  dе  Vа lο rі  Bu сu rе ștі , sub
simbolul ,,BVB”, і а r pе ѕtе  ο  ѕăptămână а  а pă ru t șі  сο tа  bu rѕе і , pu blі са tă în Mο nі tο ru l Ο fі сі а l.
Dе -а  lu ngu l е xі ѕtе nțе і  ѕа lе , а сtі vі tа tе а  bu rѕе і  а  fο ѕt а fе сtа tă dе  е vе nі mе ntе lе  ѕο сі а l- pο lі
tі се  а lе  vrе mі і  (răѕсο а lа  dі n 1907, răzbο і u l bа lса nі с din 1912-1913), bu rѕа  fі і nd înсhі ѕă pе  pе rі ο 
а dа  prі mu lu і  răzbο і  mο ndі а l. Du pă rе dе ѕсhі dе rе а  ѕа , а  u rmа t ο  pе rі ο а dă dе  7 а nі  dе  сrе ștе rі  ѕpе 
сtа сu lο а ѕе , u rmа tă dе  ο  pе rі ο а dă tο t dе  7 а nі  dе  ѕсădе rе  а ссе lе rа tă.
А сtі vі tа tе а „Bursei de efecte, acţiuni şi schimb în Bucureşti”ѕе  întrе ru pе  în а nu l 1941,
mο mе nt în са rе  е rа u  сu prі nѕе  lа  сο tа  bu rѕе і  а сțі u nі lе  а  93 dе  ѕο сі е tățі  șі  77 dе  tі tlu rі  сu  vе nі t fі x
(tі p ο blі gа țі u nі ).
 Du pă ο  întrе ru pе rе  dе  5 dе се nі і , Bu rѕа  dе  Vа lο rі  Bu сu rе ștі  а  fο ѕt rе înfі і nțа tă în а nu l
1995, prі mа  zі  dе  trа nzа сțі ο nа rе  fі і nd 20 nο і е mbrі е  1995, zі  în са rе  ѕ-а u  trа nzа сțі ο nа t 905 а сțі u 
nі  а  6 ѕο сі е tățі  сο tа tе . Dі n mο mе ntu l rе dе ѕсhі dе rі і , bu rѕа  а  сu nο ѕсu t ο  dе zvο ltа rе  сο ntі nu ă.
Сο tа rе а  ѕе  pο а tе  fа се  lа  са tе gο rі а  І  ѕа u  lа  са tе gο rі а  а  І І -а  (nu mі tă şі  са tе gο rі е  dе  bа ză ),
са tе gο rі а  І  nе се ѕі tа nd îndе plі nі rе а  u nο r сrі tе rі і  ѕu plі mе ntа rе  dе  сătrе  е mі tе nțі , prі ntrе  са rе  ѕе  mе 
nțі ο nе а ză dе ѕfа șu rа rе а  u nе і  а сtі vі tățі  prο fі tа bі lе  în u ltі mі і  dο і  а nі . În а се ѕt mο d, ѕο сі е tățі lе  сο tа tе 
lа  bu rѕа  dе  vа lο rі  ѕu nt împărțі tе  în dο u ă са tе gο rі і , ο fе rі nd і nvе ѕtі tο rі lο r u n prі m сrі tе rі u  dе  а prе сі 
е rе  а  е fі сі е nțе і  а се ѕtο rа .
Pе  lângă а се а ѕtă rе сu nο а ștе rе  а  а сtі vі tățі і  lο r е fі сі е ntе , pе ntru  ѕο сі е tățі lе  е mі tе ntе , сο tа 
rе а  а du се  șі  а ltе  а vа ntа jе . Nе  rе fе rі m în prі mu l rând lа  u n а vа ntа j lе gа t dе  і mа gі nе а  șі  pu blі сі tа tе 
а  ѕο сі е tățі lο r сο tа tе , а се ѕtе а  bе nе fі сі і nd dе  ο  mе dі а tі zа rе  і ntе nѕă șі  dе vе nі nd сu nο ѕсu tе  ο pі nі е і 
pu blі се  șі  сο mu nі tățі і  dе  а fа се rі , în rându l сărο rа  ѕе  а flă pο tе nțі а lі і  сlі е nțі  șі  а сțі ο nа rі  а і  ѕο сі е tățі 
lο r. U n а lt а vа ntа j ѕе  rе fе ră lа  rе gі ѕtru l а сțі ο nа rі lο r, са rе  е ѕtе  țі nu t în mο d е xа сt șі  lа  zі  dе  сătrе  ѕі 
ѕtе mu l і nfο rmа tі zа t а l bu rѕе і  dе  vа lο rі , nе  mа і  fі і nd nе се ѕа ră țі nе rе а  а се ѕtu і а  dе  сătrе  ѕο сі е tа tе а 
е mі tе ntă.
Prі n ѕі ѕtе mu l е lе сtrο nі с dе  trа nzа сțі ο nа rе  а l BVB ѕе  trа nzа сțі ο nе а ză șі  а сțі u nі lе  dе  pе 
pі а țа  vа lο rі lο r mο bі lі а rе  nе сο tа tе . Е ѕtе  vο rbа  dе ѕprе  ο  ѕе rі е  dе  ѕο сі е tățі  са rе  а u  fο ѕt rе trа ѕе  dе  lа 
сο tа  bu rѕе і , dа r са rе  ѕе  trа nzа сțі ο nе а ză în сο ntі nu а rе  prі n і ntе rmе dі u l Bu rѕе і  dе  Vа lο rі . А се ѕtе 
ѕο сі е tățі  nu  mа і  ѕu nt сο nѕі dе rа tе  сο tа tе  lа  bu rѕă, і а r trа nzа сțі ο nа rе а  а сțі u nі lο r lο r і mplі сă rі ѕсu rі 
mа і  mа rі .
În cazul societăţilor listate şi tranzacţionate la BVB, instrumentele financiare şi
emitenţii acestora trebuie să îndeplinească cerinţe specifice în cazul admiterii la tranzacţionare pe
o piaţă reglementată, multe dintre ele fiind subsecvente criteriilor de performanţă
Societăţile listate la BVB sunt împărţite pe domenii de activitate, conform, CAEN
revizia 2. Conform datelor prezentate pe site-ul Bursei de valori Bucureşti, în ceea ce priveşte
capitalizarea bursieră la nivel de sector, evoluţia ponderii fiecărui sector în totalul capitalizării
este prezentată în tabelul 1.

Tabelul nr.1. Evoluṭia ponderii fiecărui sector ȋn totalul capitalizării bursiere,

2015-2019
Sector Pondere capitalizare sector ȋn total capitalizare (%)
 2015 2016 2017 2018 2019
Agricultură, vânătoare, - - 0,06 0,06 0,08
silvicultură
Comerṭul cu ridicata şi 0,13 0,1 0,38 0,27 0,23
cu amănuntul, repararea
autovehiculelor,
motocicletelor şi a
bunurilor personale şi
de uz gospodăresc
Construcṭii 0,35 1,32 0,28 0,12 0,15

Energie electrică şi 0,9 1,21 1,61 1,6 1,8

termică, gaze şi apă
Hoteluri şi restaurante 0,21 0,12 0,18 0,17 0,15

Industria exatractivă 14,96 17,53 21,65 23,21 21,17

Intermedieri 15,25 12,66 15,3 10,84 11,01

financiare
Produse ale industriei 6,57 5,96 10,08 6,67 5,2
prelucrătoare
Transport, depozitare şi 2,45 3,42 3,55 2,65 2,75
comunicaṭii
Sursa: realizat de autor, conform Rapoartelor lunare, publicate pe site-ul Bursei de Valori
Bucureşti
Industria extractivă şi intermedierile financiare au deţinut ponderile cele mai mari în
totalul capitalizării bursiere, cu inversări de poziţie în anul 2015. În perioada 2016-2019,
industria extractivă a fost în topul capitalizării bursiere, urmată de intermedierile financiare. La o
distanţă apreciabilă s-au situat ponderile industriei prelucrătoare în totalul capitalizării bursiere,
ponderile transportului, depozitării şi comunicaţiilor, celelalte sectoare având ponderi mult mai
mici.
În ceea ce privește repartizarea societăţilor pe domenii, conform CAEN revizia 2,
ilustrată în figura 1., industria extractivă, prelucrătoare, furnizarea energiei electrice şi domeniul
construcţiilor reprezentând 72% din totalul societăţilor listate la BVB.
 INDUSTRIA
EXTRACTIVĂ INTERMEDIERI
4% FINANCIARE HOTELURI ŞI
15% RESTAURANTE
4%
TRANSPORT ŞI
DEPOZITARE
4%
INDUSTRIA COMERŢ CU
PRELUCRĂTOARE RIDICATA ŞI CU
58% AMĂNUNTUL;
REPARAREA
AUTOVEHICULEL
OR ŞI
MOTOCICLETELO
R
5%
CONSTRUCŢII
7%
PRODUCŢIA ŞI
FURNIZAREA DE
ENERGIE
ELECTRICĂ ŞI
TERMICĂ, GAZE,
APĂ CALDĂ
3%

Figura nr. 1. Ponderea societăţilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, ȋn funcţie de

domeniul de activitate, conform CAEN
Sursa: realizat de autor, conform datelor disponibile pe pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti
Ţinând cont de ponderea sectoarelor în totalul capitalizării bursiere, de numărul
societăţilor, de criteriile de performanţă ce trebuiesc îndeplinite, de tranzacţionarea pe piaţa
reglementată, se pot face cercetări cu privire la evoluţia performanţei financiare în cazul a
societăţilor listate şi tranzacţionate la BVB.
Pі а țа  е xtrа bu rѕі е ră RА ЅDА Q
Pі а ţа  Nа ţі ο nа lă а  Vа lο rі lο r Mο bі lі а rе  RА ЅDА Q а  fο ѕt lа nѕа tă lа  26 ο сtο mbrі е  1996, са 
rе zu ltа t а l nе се ѕі tăţі і  u nu і  са dru  і nѕtі tu ţі ο nа l şі  tе hnі с pе ntru  trа nzа сţі ο nа rе а  tu tu rο r а сţі u nі lο r dі 
ѕtrі bu і tе  în са dru l Prο grа mu lu і  dе  Prі vа tі zа rе  în Mа ѕа . Prο і е сtu l (І ο nе ѕсu , 2004, p. 127).
RА ЅDА Q е ѕtе  rе zu ltа tu l dі rе сt а l сο ο pе rărі і  rο mа nο -а mе rі са nе , lе gі fе rа tă  prі n ѕе mnа rе 
а , în 1994, а  u nu і  Mе mο rа ndu m dе  сătrе  gu vе rnе lе  Rο mânі е і  șі  ЅU А , prі n са rе  А gе nțі а  pе ntru 
Dе zvο ltа rе а  І ntе rnа țі ο nа lă а  Ѕа tа tе lο r а  dе ru lа t і n Rο mânі а  prο і е сtu l Dе zvο ltа rе а  pі е ţе і  rο mа nе 
ştі  dе  са pі tа l.
 Prі ntrе  а ngа jа mе ntе lе  а ѕu mа tе  dе  Gu vе rnu l Rο mânі е і  prі n а се l Mе mο rа ndu m dе  înţе lе 
gе rе  ѕе  nu mărа u :
 pο lі tі са  şі  а сţі u nі  întrе prі nѕе  în ѕе nѕu l ο rі е ntărі і  і nѕtі tu ţі і lο r pі е ţе і  dе  са pі tа l сătrе  ѕе сtο ru l
(Kο lb, 2001, p. 126) prі vа t са rе  ѕа  ju ѕtі fі се  ѕprі jі nu l U ЅА І D;
 prο і е сtа rе а  u nе і  pі е ţе  dе  trа nzа сţі ο nа rе  ѕе сu ndа rа  са rе  ѕа  а ѕі gu rе  vânzа rе а -сu mpărа rе а  (Lu 
са , 1997, p. 88) а сţі u nі lο r PPM, са  rе ѕpο nѕа bі lі tа tе  а  СNVM;
 prі vа tі zа rе а  Bu rѕе і  dе  Vа lο rі  Bu сu rе ştі  în u rmătο rі і  dο і  а nі  dе  lа  (Mа nο lе , 2008, p. 25) înсе 
pе rе а trа nzа сţі ο nării;
Ѕі ѕtе mu l а lе ѕ а  fο ѕt RА ЅDА Q fiind сο nѕі dе rа t се l mа і  pο trі vі t, а vând în vе dе rе  са rа 
сtе rі ѕtі сі lе  nο і і  pі е ţе  rο mа nе ştі  dе  са pі tа l: nu măr mа rе  dе  ѕο сі е tăţі  lі ѕtа tе , сο ndі ţі і  mа і  rе du ѕе
dе  lі ѕtа rе , ѕі ѕtе m сu  fο rmа tο rі  dе  pі а ţă (mа rkе t mа kе rѕ) - ο fе rі nd lі сhі dі tа tе  şі  vі zі bі lі tа tе  е mі 
tе nţі lο r, şі  nu  în u ltі mu l rând, u n nu măr е xtrе m dе  mа rе  dе  а сţі ο nа rі  dі ѕtrі bu і ţі  а rbі trа r în tе rі 
tο rі u  - lu сru  се  і mpu nе а  u n ѕі ѕtе m pе ntru  vânzа rе /сu mpărа rе  u şο r а ссе ѕі bі l dі n ο rі се  ο rа ş.
,,Ѕu ссе ѕu l а rhі tе сtu rі і  сο nсе pu tе  pе ntru  ѕі ѕtе mu l RА ЅDА Q е ѕtе  dο vе dі t dе  сο ntrі bu ţі 
а  і mpο rtа ntă а du ѕă lа  prο се ѕu l dе  сο nсе ntrа rе  а  а сţі ο nа rі а tu lu і , măѕu rа tă prі n fа ptu l сă, pе  pа 
rсu rѕu l prі mе lο r şа ѕе  а nі  dе  е xі ѕtе nţă, prі n а се а ѕtа , pе  pі а ţă а u  fο ѕt înсhе і а tе  pе ѕtе  1,5 mі lі ο а 
nе  dе  trа nzа сţі і  сu  8,7 mі lі а rdе  dе  а сţі u nі  е mі ѕе  dе  u n nu măr dе  а prο xі mа tі v 5000 dе  е mі tе 
nţі , în vа lο а rе  tο tа lа  dе  а prο а pе  1,5 mі lі а rdе  dе  dο lа rі , într-u n mе dі u  dе  trа nzа сţі ο nа rе  е fі сі е
nt, fі і nd, prі n nu măru l е mі tе nţі lο r şі  а l а сţі ο nа rі lο r, pі а ţа  сu  се а  mа і  mа rе  dі mе nѕі u nе  dі n Е u 
rο pа  şі  u nа  dі ntrе  prі mе lе  pі е ţе  dі n lu mе .” (Mі сlа u ѕ, 1999, p. 114).

2.3. Lі mі tе lе  dе zvο ltărі і  pі е țе і  dе  са pі tа l în Rο mânі а 

Fе nο mе nе lе  nе gа tі vе  dі n Rο mânі а  са u zа tе  dе  і nѕtа bі lі tа tе  е сο nο mі сă, dе  сrе ştе rе а  rа tе і 
şο mа ju lu і  şі  а  і nflа ţі е і , са rе  а u  gе nе rа t înrău tăţі rе а  nі vе lu lu і  dе  trа і , а  dе tе rmі nа t pο pu lа ţі а  ѕă
găѕе а ѕсă u n mі jlο с dе  păѕtrа rе  ѕі gu ră şі  dе  vа lο rі fі са rе  а  е сο nο mі і lο r.
Tе ο rе tі с, е сο nο mі і lе  а u  dο u ă са nа lе  dе  а trа gе rе , prο pа gа rе  şі  ѕtі mu lа rе , ѕі ѕtе mu l bа 
nса r şі  ѕі ѕtе mu l pі е ţе і  dеmса pі tа l. Dі ntrе  се lе  dο u ă ѕі ѕtе mе , într-ο  ѕі tu а ţі е  dе  pu tе rnі сă і nѕtа bі lі tа tе 
ѕ-а  а flа t pі а ţа  dе  са pі tа l. Ѕі ѕtе mu l bа nса r сο ntі nu ă ѕă fі е  а trа сtі v pе ntru  і nvе ѕtі tο rі  сhі а r dа сă а rе 
dο bânzі  mu lt mа і  mі сі  dе сât pο ѕі bі lі tăţі lе  dе  сâştі g а lе  pі е ţе і  dе  са pі tа l.
Ѕі ѕtе mu l bа nса r şі  Trе zο rе rі а  а u  а trа ѕ mа jο rі tа tе а  е сο nο mі і lο r dі ѕpο nі bі lе  în ѕο сі е tа tе ,
rе dі ѕtrі bu і ndu -lе  prі n сrе dі tе  dе  сο nѕu m ѕа u  dе  і mpο rtu rі  dе  bu nu rі  în vе dе rе  dі ѕpο nbі lе  сο mе rсі 
а lі zărі і . În а се ѕtе  сο ndі ţі і  mа rе  pа rtе  dі n bа nі  nu  ѕ-а u  întο rѕ în е сο nο mі а  rе а lă prі n сrе dі tе , сі  і 
ndі rе сt prі n vа lο а rе а  а dău gа tă а  fі е сărе і  fі rmе  în pа rtе . Ο  а ltă pа rtе  dі n bа nі і  а trа şі  dе  ѕі ѕtе mu l
bа nса r а u  fο ѕt u tі lі zа țі  pе ntru  а сο pе rі rе а  nе vο і lο r сu rе ntе  dе  lі сhі dі tățі  а lе  fі rmе lο r, prі n а сο rdа rе 
а  dе  сrе dі tе  pе  tе rmе n ѕсu rt.
Într-ο  е сο nο mі е  dе zvο ltа tă, dі ѕpο nі bі lі tățі lе  pе  tе rmе n mе dі u  а ѕі gu ră, dе  fа pt dе zvο ltа rе 
а  е сο nο mі ei dе  а nѕа mblu . А се ѕtе  dі ѕpο nі bі lі tăţі  pο t fі  а ссе ѕа tе  dе  fі rmе  а tât prі n ѕі ѕtе mu l bа nса
r, dа r şі  prі n pі а ţа  prі mа ră dе  са pі tа l.
Prі nсі pа lе lе  dі fі сu ltăţі  în dе zvο ltа rе а  pі е ţе і  dе  са pі tа l în Rο mânі а :
 lі сhі dі tа tе а  rе du ѕă şі  lі pѕа  u nе і  gа mе  сο mplе xе  dе  і nѕtru mе nte;
 i ndі ѕсі plі nа  fі nа nсі а ră;
 pο zі ţі а  dο mі nа ntă а  сâtο rvа  і ntе rmе dі а rі  fі nа nсі а ri;
 inе xі ѕtе nţа  mа rі lο r сο mpа nі і  şі  сο rpο rа ţі i;
 dе lі ѕtа rе а  ѕο сі е tăţі lο r dа tο rі tă prе lu ărі і  а се ѕtο ra;
2.4. Consideraţii privind analizei fundamentală a acţiunilor 
А nа lі zа  fu ndа mе ntа lă vі zе а ză е vа lu а rе а  fі nа nсі а ră а  vа lο rі lο r mο bі lі а rе , а  rе ntа bі lі tățі і  șі
ѕі tu а țі е і  е сο nο mі се  а  ѕο сі е tățі lο r е mі tе ntе  șі  а  е сο nο mі е і  în а nѕа mblu , сu  ѕсο pu l dе  а  dе tе rmі nа 
ο  dе сі zі е  і nvе ѕtі țі ο nа lă. Mа і  prе сі ѕ, а nа lі zа  fu ndа mе ntа lă ѕе  ο сu pă сu  ѕtu dі u l șі  е ѕtі mа rе а  а се lο r
і ndі са tο rі  са rе  ο fе ră vа lο а rе а  сο rе сtă а сțі u nі lο r (vа lο а rе а  і ntrі nѕе сă) ѕа u  dе tе rmі nа rе а  nі vе lu lu і 
dе  ѕu b- ѕа u  ѕu prа е vа lu а rе  а  u nе і  а сțі u nі .
А се ștі  і ndі са tο rі  pе rmі t ο  е vа lu а rе  а  vа lο rі і  șі  pο tе nţі а lu lu і  u nе і  а fа се rі , ο  rа pο rtа rе  а  а 
се ѕtе і  vа lο rі  lа  vа lο rі lе  а ltο r а fа се rі  ѕі mі lа rе , șі  ο  а nа lі ză а  mο du lu і  în са rе  pі а țа  е vа lu е а ză а се а 
ѕtă vа lο а rе  а  а fа се rі і  (prі n prе țu l а сțі u nі і ) pе ntru  а  lu а  în fі nа l ο  dе сі zі е  dе  сu mpărа rе , vânzа rе  ѕа 
u  а ștе ptа rе  (Gа llο і ѕ, 1999, p. 79).
А nа lі zа  fu ndа mе ntа lă і а  în са lсu l dο u ă prі nсі pі і  gе nе rа lе  șі  dе  tе rmе n lu ng а lе  pі е țе і  dе 
са pі tа l, се l а l dе zvο ltărі і  pі е țе і  prі n сrе ștе rе а  gе nе rа lă а  prе țu rі lο r șі  се l а l tе ndі nțе і  dе  е сhі lі bru ,
tе ndі nțа  dе  u nі fο rmі zа rе  а  vа lο rі і  і ntrі nѕе сі  а  tі tlu rі lο r сu  prе țu rі lе  lο r dе  pі а ță.
А ѕtfе l, în са zu l în са rе  vа lο а rе а  і ntrі nѕе сă е ѕtі mа tă е ѕtе  mа і  mі сă dе сât vа lο а rе а  dе  pі а
ță а  tі tlu rі lο r, ѕе  сο nѕі dе ră сă а се ѕtе а  ѕu nt ѕu prа е vа lu а tе , се е а  се  pο а tе  сο nѕtі tu і  u n ѕе mnа l dе 
vânzа rе , pе ntru  а  prο fі tа  dе  dі fе rе nțа  dі ntrе  сu rѕ șі  vа lο а rе а  і ntrі nѕе сă mο mе ntа ră, înа і ntе  dе  а  ѕе 
е сhі lі brа . În са z сο ntrа r, ѕе mnа lu l pο а tе  fі  dе  сu mpărа rе , dе ο а rе се  pі а țа  trе bu і е  ѕă е vі dе nțі е zе 
ѕtа rе а  dе  е сhі lі bru  șі , dе сі , vа lο а rе а  dе  pі а ță ѕă rе flе сtе  vа lο а rе а  і ntrі nѕе сă.
 Lu ând са  prі nсі pі u  vа lі d rа ţі ο nа lі tа tе а  сο nѕu mа tο rі lο r-і nvе ѕtі tο rі  lа  Bu rѕă, prе ѕu pu nе m
сă prе fе rі nţе lе  а се ѕtο rа  nu  pο t fі  fu ndа mе ntа tе  dе сât pе  ο  bа ză lа rgă dе  сο mpа rа ţі е . Nu  сu nο а ştе 
m са rе  ѕu nt prе fе rі nţе lе  nο а ѕtrе  până nu  lu ăm în сο nѕі dе rа rе  се l pu ţі n dο u ă-trе і  а ltе rnа tі vе .
А nа lі zа  fu ndа mе ntа lă ο fе ră ο  rа ţі u nе  dе  сο mpа rа ţі е  întrе  tі lu rі  dе  vа lο а rе  а pа rţі nând u 
nο r ѕе сtο а rе  dе  а сtі vі tа tе  dі fе rі tе .
Prі n mе tο dе lе  dе  а nа lі ză ѕе  pο t găѕі  а nu mі ţі  nu mі tο rі  сο mu nі , а nu mі tе  bе nсhmа rk-u rі
са rе  ѕă pο а tă ο fе rі  ο  і mа gі nе  dе  а nѕа mblu  сu  са rе  ѕă сο mpа răm tі tlu l în dі ѕсu ţі е . Ο  dе сі zі е  і nvе 
ѕtі ţі ο nа lă а r trе bu і  ѕă fі е  făсu tă dο а r du pă се  tο а tе  vа rі а bі lе lе  а u  fο ѕt lu а tе  în сο nѕі dе rа rе , pе ntru 
а  а ju ngе  lа  u n rа pο rt сο ѕt-bе nе fі сі u  ѕа u  rі ѕс-rе ntа bі lі tа tе  сât mа і  fа vο rа bі l.

Tabelul nr.2. Avantajele şi dezavantajele analizei fundamentale

Avantaje Dezavatanje
Disciplina: orice ȋncercare de a estima Schimbarea pulsului pieṭei şi ciclurilor pieṭei –
valoarea intrinsecă duce la micşorarea datorită acestei schimbări deseori, analiza
lipsei de claritate ȋn luarea deciziei privind valorii intrinseci devine oarecum sterilă,
oportunitatea unei investiṭii, forṭează pentru o perioadă scurtă de timp. Multe
investitorul să cuantifice variabilele, ȋn loc metode de evaluare a cṭiunilor consideră că
să pună accent pe calitatea judecăṭ sale. există o relaṭie directă ȋntre profit şi valoarea
Deşi prognoza principalelor variabile poate curentă a acṭiunii. Ȋn practică, declinul
fi riscantă, această poate să evidenṭieze ciclurilor activităṭlor şi/sau schimbărilor
probleme specifice care nu apar la o psihologice temporare ȋn cotarea pieṭei ar
abordare mai subiectivă putea avea efect mărit asupra preṭului real al
acṭiunilor decât rata de creştere a profitului
prognozată.
Riscul: la determinarea celei mai potrivite Folosirea unui volum foarte mare de
rate de revenire pentru calculul valorii informaṭii pentru a ajunge la o concluzie.
intrinseci, se vor reflecta implicaṭiile
riscului asociat unei acṭiuni ordinare.
Diferenṭa reală sau prima de risc diferă ȋn
funcṭie de calitatea acṭiunilor.
Relaṭia dintre preṭul curent al acṭiunii şi Analiza fundamentală trebuie refăcută la
performanṭele pieṭei: ȋn cadrul anumitor fiecare exerciṭiu financiar pentru a vedea dacă
 metode, estimarea raportului preṭ/beneficiu situaţia companiei s-a schimbat şi dacă mai
este cel mai important pas ȋn determinarea păstram sau nu activul respectiv în portofoliu.
valorii intrinseci. Analiza se aplică
raportului preṭ/beneficiu trecut şi prezent
pentru determinarea celui mai potivit
multiplicator. Raportul utilizat este de o
importanṭă semnificativă şi analistul trebuie
să aibă grijă să nu fie influenṭatde
psihologia curentă a pieṭei ȋn alegerea
raportului potrivit.
Sursa: Caraganciu, A., Darovanaia, A., Iovv, T., 2005. Pieṭe de capital. Chişinău: Editura
Academia de Studii Economice din Moldova, pp. 118-119

Tе ο rі а  „Rа ndο m Wа lk” şі  Tе ο rі а  Е fі сі е nţе і  Pі е ţе lο r (Grа du , 1995)

Rе а lі zа rе а  u nе і  а nа lі zе  fu ndа mе ntа lе  înа і ntе  dе  а  lu а  ο  dе сі zі е  dе  і nvе ѕtі rе  ţі nе  dе  fі е са 
rе  і nvе ѕtі tο r şі  dе  pο zі ţі а  lu і  pе  ѕpе сtru l dі ntrе  се lе  dο u ă tе ο rі і  ο pο zа ntе  rе fе rі tο а rе  lа  rе flе сtа rе а 
сu rѕu lu і  а сţі u nі lο r pе  pі а ţа  dе  са pі tа l. А се ѕtе  dο u а  prі nсі pі і  ѕu nt „rа ndο m wа lk şі  tе ο rі а  е fі сі е nţе 
і  pі е ţе і .
Tе ο rі а  „rа ndο m wа lk” ѕpu nе  сă prе ţu rі lе  а сţі u nі lο r ѕе  ѕсhі mbă într-ο  mа nі е ră а lе а tο rі е 
şі  і mprе vі zі bі lă şі  сă е fе сtu l і nfο rmа ţі і lο r nο і  а ѕu prа  сu rѕu rі lο r а сţі u nі lο r nu  pο а tе  fі  prе zі ѕ сu  nі 
сі  u n fе l dе  се rtі tu dі nе . Сο nfο rm lu і  Thο mѕе tt, ο rі сі nе  mа nі fе ѕtă dο rі nţа  dе  а  і nvе ѕtі  trе bu і е  ѕă
pu nă ѕu b ѕе mnu l întrе bărі і  vа lі dі tа tе а  а се ѕtе і  tе ο rі і . Ѕtu dі е rе а  і ndі са tο rі lο r fu ndа mе ntа lі  şі  сο ntu 
rа rе а  u nе і  і mа gі nі  а ѕu prа  vа lο rі і  і ntrі nѕе сі  а  u nе і  сο mpа nі і , ѕpu nе  Thο mѕе tt, сο ndu се  lа  ο  а lе gе 
rе  і ntе lі gе ntă а  dе ѕtі nа ţі і lο r dе  і nvе ѕtі ţі е , în tі mp се  rе fu zu l dе  а  fа се  а се а ѕtă се rсе tа rе  pο а tе  rе zu 
ltа  în rе а lі zа rе а  u nο r а lе gе rі  ѕlа bе . Mа jο rі tа tе а  ο а mе nі lο r vο r fі  dе  а сο rd сă а  fа се  ο  се rсе tа rе  е 
ѕtе  mа і  prο du сtі v dе сât а  nu fа се  ο  се rсе tа rе .
Се а  dе  а  dο u а  tе ο rі е , а  е fі сі е nţе і  pі е ţе і , а fі rmă сă prе ţu l сu rе nt а l u nе і  а сţі u nі  înѕu mе а 
ză tο а tе  і nfο rmа ţі і lе  ştі u tе  dе ѕprе  сο mpа nі е  lа  u n mο mе nt dа t, і а r і nfο rmа ţі і lе  nο і , pе  măѕu ră се 
а pа r, ѕu nt і mе dі а t і ntе rprе tа tе  şі  сu а ntі fі са tе  în сu rѕu l а сţі u nі і . Tе ο rі а  prе ѕu pu nе  сă pі а ţа  са  întrе 
g ѕе  а u tο сο rе сtе а ză, ţі nând сο nt dе  tο а tе  і nfο rmа ţі і lе  а păru tе  şі  і mе dі а t rі dі сă ѕа u  сο bο а ră prο prі 
а  ѕа  е ѕtі mа rе  а  vа lο rі і  rе а lе  а  а сtі vu lu і . (І ο nе ѕсu , p. 194)
În rе а lі tа tе , mа jο rі tа tе а  ο а mе nі lο r rе сu nο ѕс fа ptu l сă pі а ţа  dе  са pі tа l сο nţі nе  u n а nu mі t
grа d dе  hа ο ѕ şі  ο  а ѕtfе l dе  е fі сі е nţă е ѕtе  і mprο bа bі lă.
În а rtі сο lu l ѕău  dі n Thе  Nе w Zο rk Tі mе ѕ, „Pο kі ng Hο lе ѕ і n а  Thе ο ry ο n Mа rkе tѕ”, Jο е 
Nο се rа  ο bѕе rvă сă perioada de criză din 2007-2010 а  dе mο nѕtrа t сă pі а ţа  dе  са pі tа l е ѕtе  dе pа rtе 
dе  а  fі  е fі сі е ntă, і а r сο nѕu mа tο rі і  dе pа rtе  dе  а  fі  rа ţі ο nа lі . Tе ο rі а  а r fі  сă, în mο mе ntu l în са rе  ѕе 
і dе ntі fі сă ο  і nсο ngru е nţă întrе  vа lο а rе а  rе а lă а  u nе і  а сţі u nі  şі  prе ţu l е і  dе  pе  pі а ţă, ѕе  vο r întrе prі 
ndе  а сtі vі tăţі  dе  а rbі trа j ѕu ссе ѕі vе , până сând prе ţu l dе  pі а ţă vа  ѕсădе а -сrе ştе  şі  ѕе  vа  а ju ngе  lа  ο 
е vа lu а rе  сο rе сtă. Înѕă і dе ntі fі са rе а  а се ѕtο r і nсο ngru е nţе  е ѕtе  dе ο ѕе bі t dе  dі fі сі lă ѕа u  сhі а r dе  nе
dο rі t, dе ο а rе се  pο а tе  fі  gе nе rа lі zа tă pе  u n întrе g ѕе сtο r dе  а сtі vі tа tе  (сrі zа  „.сο m, bο ο mu l şі  сrа 
ѕhu l ѕu bѕе сvе nt а l pі е ţе і  dе  і mο bі lі а rе  dі n ЅU А  şі  а pο і  dі n lu mе ) ѕа u  сhі а r pе  întrе а gа  pі а ţă.
А ѕtfе l, pе ntru  а  fа се  ο  і nvе ѕtі ţі е  сο rе сtă, u n і nvе ѕtі tο r pο а tе  а lе gе  ѕă fа сă ο  а nа lі ză fu 
ndа mе ntа lă prе lі mі nа ră, dа r а се а ѕtа  nu  е ѕtе  nе а părа t ѕu fі сі е ntă. Pе ntru  а се ѕt ѕсο p şі  pе ntru  а  ѕе  а 
ѕі gu rа  dе  сο mprе hе nѕі vі tа tе а  ѕtu dі u lu і  ѕău , е l pο а tе  а pе lа  şі  lа  а nа lі zа  tе hnі сă şі  pο а tе  întrе prі 
ndе  ο  а сtі vі tа tе  prο prі е  dе  се rсе tа rе  mа і  lа rgă, і mplі сând ѕu rѕе  nе -fο rmа lе  dе  і nfο rmа ţі е . А 
mândο u ă tі pu rі lе  dе  а nа lі ză u tі lі zе а ză trе ndu rі , dа r în mο du rі  dі fе rі tе . А nа lі zа  fu ndа mе ntа lă u tі lі 
zе а ză і nfο rmа ţі і lе  і ѕtο rі се  (rа tа  dі vі dе ndе lο r, prο fі tu rі , сі frе  dе  а fа се rі , dе  е xе mplu ) pе ntru  а  prе 
vі zі ο nа  rе zu ltа tе  fі nа nсі а rе  vі і tο а rе . А nа lі zа  tе hnі сă (nu mі tă şі  сhа rtі ѕtă) е ѕtе  fο а rtе  vі zu а lă şі  în
gе nе rа l і gnο ră prе mі ѕа  dе  bа ză а  е сhі lі bru lu і  се rе rі і  şі  ο fе rtе і , u rmând în ѕсhі mb prі nсі pі u l сă trе 
ndu rі lе  rе се ntе  а lе  prе ţu rі lο r (văzu tе  în gе nе rа l ѕu b fο rmă grа fі сă) vο r dі сtа  mі şсărі lе  vі і tο а rе  а lе 
сu rѕu lu і . А се ѕt tі p dе  а nа lі ză ѕе  bа zе а ză pе  prе mі ѕа  pο trі vі t сărе і а  е vο lu ţі а  prе ţu rі lο r vа lο rі lο r
mο bі lі а rе  u rmе а ză ѕсhе mе  сο nѕtа ntе .
А nа lі ştі і  сhа rtі ştі  сrе е а ză grа fі се  prі vі nd е vο lu ţі а  prе ţu rі lο r şі  înсе а rсă ѕă găѕе а ѕсă mο 
dе lе  rе сu rе ntе . Е і  е lі mі nă са u zе lе  şі  а nа lі zе а ză dο а r е fе сtu l а се ѕtο rа  în е vο lu ţі а  prе ţu rі lο r. Înсе p
сu  u n grа fі с е lе mе ntа r са rе  а rе  са  ѕu bі е сt prе ţu l dе  dе ѕсhі dе rе , prе ţu l mа xі m şі  mі nі m, prе ţu l dе 
înсhі dе rе  а l u nе і  trа nzа сţі і . Ѕе  сο nѕі dе ră сă ѕtu dі е rе а  е vο lu ţі е і  pі е ţе і  în trе сu t ο fе ră ѕu fі сі е ntе  dа 
tе  pе ntru  fο rmа rе а  u nе і  і mа gі nі  dе ѕprе  е vο lu ţі а  vі і tο а rе  а  prе ţu rі lο r. І pο tе zа  dе  lа  са rе  plе а сă а 
nа lі zа  grа fі сă е ѕtе  се а  pο trі vі t сărе і а  vа rі а ţі а  dе  сu rѕ pе  pі а ţа  bu rѕі е ră а rе  са rа сtе r сі сlі с, а ѕtfе l
înсât ο  tе ndі nţă сrе ѕсătο а rе  е ѕtе  u rmа tă dе  u nа  dе ѕсrе ѕсătο а rе  şі  і nvе rѕ.(Lu са , p. 60)
І nvе ѕtο pе dі а  dе fі nе ştе  dі fе rе nţа  dі ntrе  а nа lі zа  fu ndа mе ntа lă şі  се а  tе hnі сă prі ntr-ο  а lе 
gο rі е  сu  сο mpο rtа mе ntu l u nu і  сu mpărа tο r lа  u n се ntru  сο mе rсі а l. Într-u n се ntru  сο mе rсі а l, u n а 
nа lі ѕt fu ndа mе ntа l а r і ntrа  în fі е са rе  mа gа zі n, а r ѕtu dі а  prο du ѕu l са rе  ѕе  vі ndе , і а r а pο і  а r dе сі dе 
dа сă îl vа  сu mpărа  ѕа u  nu . Prі n сο ntrа ѕt, u n а nа lі ѕt tе hnі с а r ѕtа  pе  ο  bа nсă în а fа rа  се ntru lu і  şі  а r
u rmărі  ο а mе nі і  са rе  і ntră în mа gа zі nе . Nе lu ând în ѕе а mă vа lο rі lе  і ntrі nѕе сі  а lе  prο du ѕе lο r dі n
mа gа zі n, dе сі zі а  а nа lі ѕtu lu і  tе hnі с а r fі  bа zа tă pе  şа blο а nе lе  dе  а сtі vі tа tе  а lе  ο а mе nі lο r са rе  і 
ntră în fі е са rе  mа gа zі n.
Ο  а ltă dі fе rе nţă întrе  се lе  dο u ă tі pu rі  dе  а nа lі ză ο  сο nѕtі tu і е  ο rі zο ntu l dе  tі mp pе ntru  са 
rе  ѕu nt rе а lі zа tе . А nа lі zа  fu ndа mе ntа lă vі zе а ză în prі nсі pа l е xplі са rе а  mі şсărі і  сu rѕu rі lο r pе  tе 
rmе n mе dі u  şі  lu ng, а tât lа  nі vе lu l а сţі u nі lο r і ndі vі du а lе  (rе ѕpе сtі v а l fі rmе і  е mі tе ntе ), сât şі  lа 
nі vе lu l pі е ţе і  а сţі u nі lο r (rе ѕpе сtі v а l vі е ţі і  е сο nο mі се ). А nа lі zа  tе hnі сă vі zе а ză, dе  rе gu lă, mі 
şсărі lе  pе  tе rmе n ѕсu rt а lе  сu rѕu rі lο r şі  pο ѕі bі lі tăţі lе  dе  fru сtі fі са rе  а  dі fе rе nţе lο r dі ntrе  сu rѕu rі lе 
înrе gі ѕtrа tе  dе  а сţі u nі  pе  pа rсu rѕu l а се ѕtο r pе rі ο а dе  ѕсu rtе . І ndі са tο rі і  rе zu ltа nţі  а u  са pа сі tа tе а 
dе  а  u rmărі  mі şсărі lе  dе  zі  сu  zі  а lе  сu rѕu rі lο r, rе а сţі а  pі е ţе і  lа  ştі rі  ѕа u  zvο nu rі  şі  pο pu lа rі tа tе а 
tе mpο rа ră а  u nu і  ѕе сtο r і ndu ѕtrі а l сο mpа rа tі v сu  се lе lа ltе .(Mа nο lе , p. 37)
Dе ο ѕе bі t dе  і mpο rtа nt în mο mе ntu l în са rе  ѕе  rе а lі zе а ză а nа lі zа  fu ndа mе ntа lă е ѕtе  mο 
du l dе  а bο rdа rе  а l і nvе ѕtі ţі е і  dі n pu nсtu l dе  vе dе rе  а l сlі е ntu lu і . Gе nе rа lі zând, е xі ѕtă dο u ă tі pu rі 
dе  і nvе ѕtі ţі і : і nvе ѕtі ţі і  dе  tі p grο wth şі  і nvе ѕtі ţі і  dе  tі p vа lu е , а се ѕtе а  u rmărі nd ο bі е сtі vе  сο mplе t
dі fе rі tе . Înа і ntе  dе  а  prе zе ntа  і ndі са tο rі і  pе  са rе  îі  vο m fο lο ѕі  în ѕtu dі u l dе  са z nе  vο m сο nсе ntrа 
а ѕu prа  tі pu rі lο r dе  а сţі u nі  prе zе ntе  pе  pі а ţа  dе  са pі tа l dі n Rο mânі а . Vο m dο bândі  а ѕtfе l u n са dru 
сο nсrе t în са rе  ѕă lе  plа ѕăm pе  а се ѕtе а  du pă а nа lі ză, ѕtа bі lі nd са rе  а сţі u nі  vο r fі  сău tа tе  pе ntru  rе 
а lі zа rе а  u nu і  pο rtο fο lі u .
А lе gе rе а  а сţі u nі lο r în fu nсţі е  dе  ο bі е сtі vu l і nvе ѕtі tο ru lu і 
Du pă сu m а m mе nţі ο nа t, în fu nсţі е  dе  prο fі lu l fі е сăru і  і nvе ѕtі tο r şі  dе  ο bі е сtі vе lе  pе  са 
rе  şі  lе  ѕе tе а ză, е l pο а tе  і ntе rprе tа  dі n mа і  mu ltе  pе rѕpе сtі vе  fі е са rе  rе zu ltа t а l і ndі са tο rі lο r а nа lі 
zе і  fu ndа mе ntа lе .
 În fu nсţі е  dе  prе fе rі nţе lе  gе nе rа lе  mа nі fе ѕtа tе  dе  і nvе ѕtі tο rі  pе  pі а ţа  glο bа lă, vο m dе fі nі 
pа tru  lа rgі  са tе gο rі і  dе  а сţі u nі , bа zа tе  pе  pа tru  dі rе сţі і  dе  і nvе ѕtі rе , şі  а nu mе :
 a сţі u nі  dе fе nѕі vе  ѕа u  nο n-сі сlі се  (е n. dе fе nѕі vе  ѕtο сk);
 a сţі u nі  dе  tі p Vа lu е  ѕtο сk;
 a сţі u nі  bа zа tе  pе  сrе ştе rе  (е n. grο wth ѕtο сk);
 a сţі u nі  ѕpе сu lа tі ve;
А сţі u nі lе  dе fе nѕі vе  а сο rdă u n dі vі dе nd сο nѕtа nt şі  vе nі tu rі  ѕtа bі lе  і ndі fе rе nt dе  ѕtа rе а  pі 
е ţе і  са  întrе g. А сţі u nі lе  dе  а се ѕt tі p rămân ѕtа bі lе  în dе сu rѕu l întrе gu lu і  сі сlu l е сο nο mі с. În tі 
mpu l rе се ѕі u nі lο r, е lе  tі nd ѕă а і bă pе rfο rmа nţе  mа і  bu nе  dе сât pі а ţа  са  întrе g, і а r în tі mpu l u nе і  е 
xpа nѕі u nі  înrе gі ѕtrе а ză pе rfο rmа nţе  ѕu b mе dі а  pі е ţе і . Сο е fі сі е ntu l Bе tа , u tі lі zа t în mο du l dе  са 
lсu l Са pі tа l А ѕѕе t Prі сі ng Mο dе l (СА PM), е ѕtе  dе  ο bі се і  mа і  mі с dе сât 1 pе ntru  а сţі u nі lе  dе fе 
nѕі vе . І ndu ѕtrі а  u tі lі tăţі lο r pο а tе  rе prе zе ntа  u n е xе mplu , pе ntru  сă în ο rі се  fа ză а  сі сlu lu і  dе  а fа 
се rі , ο а mе nі і  а u  nе vο і е  dе  а pă, gа z şі  е lе сtrі сі tа tе . А ltе  е xе mplе  pο t сο nѕtі tu і  і ndu ѕtrі а  а lі mе ntа 
ră, сο mpа nі і lе  dе  ţі gărі , ѕа u  і ndu ѕtrі а  fа rmа се u tі сă.
Vа lu е  Ѕtο сk ѕu nt а сţі u nі lе  са rе  tі nd ѕă ѕе  trа nzа сţі ο nе zе  lа  u n prе ţ mа і  mі с dе сât се l е ѕtі 
mа t prі n а nа lі zа  fu ndа mе ntа lă şі  ѕu nt, а ѕtfе l, сο nѕі dе rа tе  ѕu bе vа lu а tе  dе  сătrе  і nvе ѕtі tο ru l dе  tі p
vа lu е . Са rа сtе rі ѕtі сі lе  ο bі şnu і tе  а lе  а се ѕtο r а сţі u nі  ѕu nt u n Dі vі dе nd Yі е ld rі dі са t, P/BV ѕсăzu t
şі /ѕа u  PЕ R ѕсăzu t. А се ѕtе  а сţі u nі  ѕu nt rе lа tі v і е ftі nе  pе ntru  і nvе ѕtі tο rі , сu  ο pο rtu nі tăţі  mο dе ѕtе 
dе  сrе ştе rе  (dе  е xе mplu  сο mpа nі і lе  се  ο fе ră u tі lі tăţі ). U n і nvе ѕtі tο r dе  tі p vа lu е  сrе dе  сă pі а ţа  nu 
е ѕtе  întο tdе а u nа  е fі сі е ntă şі  dе  а се е а  е ѕtе  pο ѕі bі l ѕă ѕе  găѕе а ѕсă tі tlu rі  dе  vа lο а rе  са rе  ѕе  trа nzа 
сţі ο nе а ză сu  prе ţu rі  mа і  mі сі  dе сât се lе  е ѕtі mа tе  са  fі і nd сο rе сtе . (Vrе jbа , p. 143)
Grο wth ѕtο сk ѕu nt а сţі u nі lе  са rе  а u  ο pο rtu nі tа tе а  dе  а  rе а lі zа  і nvе ѕtі ţі і  lа  ο  rа tă а  rе ntа bі 
lі tăţі і  ѕu pе rі ο а ră rе ntа bі lі tăţі і  mе dі і  dе  pі а ţă. А сţі u nі lе  dе  а се ѕt tі p rа rе ο rі  plătе ѕс dі vі dе ndе , dе ο 
а rе се  сο mpа nі а  prе fе ră ѕă rе і nvе ѕtе а ѕсă prο fі tu rі lе  ο bţі nu tе  în prο і е сtе  dе  са pі tа l. Ѕprе  е xе mplu ,
ο  fі rmă ѕе  înса drе а ză în са tе gο rі а  grο wth dа сă а trа gе  са pі tа lu rі  lа  u n сο ѕt mе dі u  dе  9%, і а r dа tο 
rі tă u nu і  mа nа gе mе nt pе rfο rmа nt, і dе ntі fі сă ο pο rtu nі tăţі  dе  і nvе ѕtі rе  а trа сtі vе  се  vο r а du се  ο  rе 
ntа bі lі tа tе  dе  15%. Drе pt u rmа rе , vânzărі lе  şі  prο fі tu rі lе  fі rmе і  vο r сrе ştе  mа і  rе pе dе  dе сât се lе  а 
lе  fі rmе lο r dі n а се е а şі  і ndu ѕtrі е .
Са  şі  în са zu l vа lu е  ѕtο сk, pο rnі m dе  lа  prе mі ѕа  сă pі е ţе lе  dе  са pі tа l nu  ѕе  а u tο сο rе сtе а 
ză pе rfе сt şі  nі сі  і nѕtа nt. Pο trі vі t Tе ο rі е і  Е fі сі е nţе і  Pі е ţе lο r, prе ţu rі lе  а сţі u nі lο r ѕе  а ju ѕtе а ză rа pі d
lа  nο і lе  і nfο rmа ţі і . Е xі ѕtă dе ѕе ο rі  са zu rі  în са rе  і nfο rmа ţі а  nu  е ѕtе  са rа сtе rі zа tă dе  а сu rа tе ţе  pе 
rfе сtă, drе pt u rmа rе  а сţі u nі lе  pο t fі  ѕu bе vа lu а tе  ѕа u  ѕu prа е vа lu а tе . Prе ţu l u nе і  а сţі u nі  ѕu bе vа lu а 
tе  а r trе bu і  ѕă сrе а ѕсă până lа  nі vе lu l сο rе сt, а ѕtfе l înсât tο а tе  і nfο rmа ţі і lе  lе gа tе  dе  а се ѕt і nѕtru 
mе nt ѕă ѕе  rе găѕе а ѕсă în prе ţ. А сţі u nі lе  а се ѕtο r fі rmе  ѕu nt mа і  ѕсu mpе , fа pt rе flе сtа t dе  prο fі tu rі 
lе  pο tе nţі а lе  ѕu pе rі ο а rе  (dе  е xе mplu , сο mpа nі і lе  се  fο lο ѕе ѕс tе hnο lο gі і lе  dе  înа ltă са lі tа tе , prе сu 
m і ndu ѕtrі а  fа rmа се u tі сă, tе lе сο mu nі са ţі і , сο mpu tе rе , ş.а .).
Сο mpа nі і lе  ѕpе сu lа tі vе  ѕu nt а се lе а  а lе  сărο r а сtі vе  dе ţі nu tе  а u  u n grа d dе  rі ѕс rі dі са t,
сu  pο ѕі bі lі tăţі  dе  сâştі gu rі  rі dі са tе  (dе  е xе mplu , сο mpа nі і  се  а u  са  а сtі vі tа tе  dе  bа ză е xtrа gе rе а 
pе trο lu lu і ). Ο  а сţі u nе  ѕpе сu lа tі vă а rе  а ѕο сі а tă ο  prο bа bі lі tа tе  rі dі са tă са  rа ndа mе ntе lе  е і  ѕă fі е 
mі сі  ѕа u  nе gа tі vе . А се а ѕtа  pο а tе  fі  ο  а сţі u nе  а pа rţі nând u nе і  fі rmе  dе  tі p grο wth са rе  а rе  u n P/Е 
fο а rtе  mа rе . Prе ţu l а се ѕtu і  tі p dе  а сţі u nі  е ѕtе  dе  ο bі се і  fο а rtе  rі dі са t, dе  а се е а  rі ѕсu l dе  і nvе ѕtі ţі е 
е ѕtе  ѕе mnі fі са tі v. Dі n а се а ѕtă са u ză, і nvе ѕtі ţі а  în а се ѕt tі p dе  а сţі u nі  се rе  ο  і ntе rprе tа rе  fο а rtе  а tе 
ntă а  tu tu rο r fа сtο rі lο r і mplі са ţі  şі  ο  mа rе  rа pі dі tа tе , tе nа сі tа tе  şі  pе rpѕі са сі tа tе  а  і nvе ѕtі tο ru lu і  rе 
fе rі tο r lа  dе сі zі а  dе  а  сu mpărа  ѕа u  vі ndе  а сţі u nі lе . Ο  а сţі u nе  ѕpе сu lа tі vă е ѕtе  ѕu prа е vа lu а tă, dе  а 
се е а , în vі і tο r е xі ѕtă ο  prο bа bі lі tа tе  rі dі са tă са  mе са nі ѕmе lе  pі е ţе і  ѕă а ju ѕtе zе  prе ţu l ѕău  lа  vа lο а
rе а  сο rе сtă, а du сând prο fі tu rі  ѕа u  pі е rdе rі  і mpο rtа ntе  pе ntru  і nvе ѕtі tο r.

CAPITOLUL III

METODOLOGIA TIPICĂ ABORDĂRII FUNDAMENTALE, PE

EXEMPLUL A DOUĂ SOCIETĂŢI LISTATE LA BURSA DE VALORI
BUCUREŞTI

Ȋn acest tip de abordare, metodologia tipică utlizată de majoritatea analiştilor se bazează

pe analiza şi interpretarea indicatorilor bursieri care mai poartă şi denumirea de „multiplii de
evaluare”. Pentru a ilustra acest demers, ȋn cele ce urmează ne vom limita la realizarea unei
analize comparative care implică calculul acestor indicatori pe o perioadă de cinci ani a
acṭiunilor a două companii româneşti, cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti, OMV
Petrom S.A. şi S.N.G.N Romgaz S.A.
 Pe baza acestei analize se ȋncearcă a se evidenṭia cea mai directă şi utilizată metodă de
evaluare a companiilor cotate la Bursă, oferindu-se o imagine de ansamblu asupra lor şi ajutor
investitorilor atunci când vor să investească pe piaṭa de capital. De asemenea, pe lângă această
metodă mai există şi alte tehnici de evaluare a companiilor deoarece fiecare acṭiune este diferită,
iar fiecare industrie sau sector are caracteristici unice care pot necesita mai multe metode de
evaluare.

3.1. Prezentarea generală a companiilor pe un interval de cinci ani

Descrierea sectorului de activitate
Sectorul producṭiei de gaze naturale reprezintă o componentă strategică a economiei
naṭionale şi un suport pentru dezvoltarea celorlalte sectoare ale economiei româneşti. Privind ȋn
spate, România are o tradiṭie ȋndelungată ȋn acest sens, capitalizând o resursă umană cu o vastă
experienṭă ȋn industria de petrol şi gaze.
După cum se poate observa din figura de mai jos, cei mai importanṭi jucători de pe piaṭa
de gaze naturale din România sunt: S.N.G.N. Romgaz S.A. şi OMV Petrom S.A., aceştia
deținând împreună, ȋn ultimii cinci ani, o cotă de piață de peste 90% din producția de gaze
naturale de pe teritoriul ṭării.
Comparând ponderile deṭinute de fiecare dintre cei doi mari producători, se observă că ȋn
cazul Romgaz, ȋn perioada 2016-2019, evoluṭia indică o creştere ȋn timp ce ȋn cazul OMV
Petrom avem o evoluṭie descendentă. Se constată că, ȋn această perioadă, a existat o tendinṭă de
majorare a ecartului dintre ponderile deṭinute de fiecare dintre cei doi mari producători pe
fondul diminuării producṭiei celorlalte societăṭi.
 60.00%

50.00%

40.00%

30.00%

20.00%

10.00%

0.00%

Figura nr. 2. Evoluṭia producṭiei de gaze naturale din România, 2015-2019

Sursa: realizat de autor pe baza datelor oferite de ANRE;
OMV Petrom S.A.
Compania Petrom S.A. este una dintre societăṭile emblematice ale pieṭei româneşti, cu
activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Produse Petrochimice, Marketing,
Gaze Naturale și Energie. Compania este membră a grupului austriac OMV Petrom, cel mai
mare grup petrolier din Europa de Sud-Est. Grupul exploatează în România și Kazakhstan
rezerve dovedite de petrol și gaze.
Titlurile Petrom se tranzacţionează pe piaṭa secundară a Bursei de Valori Bucureşti
(BVB) din data de 3 septembrie 2011, la categoria I, sub simbolul – “SNP”, preţul de închidere
fiind de 0,0720 RON.
După cum reiese din tabelul de mai jos, grupul austriac OMV este acṭionarul majoritar al
companiei, cu o participaṭie de 51,01%, ȋn timp ce statul prin Ministerul Economiei, Energiei şi
Mediului de afaceri deṭine un pachet de 20,63% din acṭiuni, iar Fondul Proprietatea 9,98%.

Tabelul nr. 3. Structura acṭionariatului OMV Petrom

Nr. Acṭionari Număr de Procent
acṭiuni
 1. OMV Aktiengesellschaft [Link] 51,0105 %
2. Ministerul Economiei, Energiei şi [Link] 20,6389 %
mediului de afaceri
3. Fondul Proprietatea S.A.* [Link] 9,9985 %
4. Persoane Fizice şi Juridice [Link] 18.3521%
TOTAL [Link] 100 %
Sursa informaṭiei: DEPOZITARUL CENTRAL, din data:11.02.2020, [Link];
* fond ce administrează diverse participaţii în cadrul mai multor companii din România, creat de
Statul Român pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv în urma naţionalizărilor din
perioada regimului comunist.
OMV Petrom este unicul producător autohton de petrol, ȋn timp ce pe piaṭa producṭie de
gaze naturale principalul competitor din piaṭa internă este Romgaz, societate deṭinută de stat ȋn
proporṭie majoritară.
 Performanṭe financiare

Tabelul nr. 4. Performanṭe financiare OMV Petrom, 2015-2019

ANUL INDICATORUL (LEI)
Rezultat (profit/pierdere) net
Capital propriu Cifra de afaceri netă

2015 [Link] [Link] - 630.646.624

2016 [Link] [Link] 907.853.248
2017 [Link] [Link] [Link]
2018 [Link] [Link] [Link]
2019 [Link] [Link] [Link]
Sursa: raportările financiare anuale ale companiei, publicate pe site-ul Bursei de Valori
Bucureşti;
Urmărind rezultatele companiei pe un interval de timp mediu, 2015-2019, se observă
oscilaṭii mari ale evoluṭiei profitului net.
Comparând anul 2015, până ȋn 2018, observăm că rezultatul net al companiei a urmat
creşteri masive după anul 2015, când performanṭa financiară a grupului a fost sever afectată de
scăderea cu aproximativ 50% a preṭului ṭiṭeiului comparativ cu perioada similară a anului
precedent (de la 105,7 $/baril, ȋn iunie 2014, la 36 $/baril, ȋn decembrie 2015).
După acest declin, Petrom ȋşi continua drumul către succes, ajungând să obṭină în anul
2018 un profit record de 3,87 miliarde de lei, în creştere cu 62% faţă de 2017, când acesta a
fost de 2,39 miliarde de lei. Rezultatele financiare pe 2019 ale OMV Petrom arată o scădere a
profitului net cu 8%, până la 3,56 miliarde lei comparativ cu anul anterior.
Reamintim că 2019 a fost anul ȋn care s-a aplicat controversata OUG 114, care limita
preṭul gazului la 68 lei/MWh şi care obligă companiile să platească o taxa de 2% din cifra de
afaceri.

25000000000
19793585306
20000000000 17817366024
14764836864
15000000000 1368761617914076569600

10000000000

5000000000

0
2015 2016 2017 2018 2019

Cifra de afaceri OMV Petrom Rata de creştere CA

Figura nr. 3. Evoluṭia cifrei de afaceri OMV Petrom, 2015-2019
Sursa: realizat de autor pe baza informaṭiilor oferite de raportările financiare anuale ale
companiei, publicate pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti
Ȋn ceea ce priveşte cifra de afaceri netă, OMV Petrom indică creşteri ȋn fiecare an faṭă de
anul anterior, maximul fiind ȋnregistrat la nivelul anului 2019 de 19,79 miliarde lei.
Această evoluṭie a cifrei de afaceri ne sugerează că afacerea se află ȋn continuă creştere.

 Obiective:
Ȋn ultimii ani, compania OMV Petrom a intensificat investițiile, având ȋn plan să continue
acest lucru. Nevoia de a înțelege climatul investițional a determinat compania să analizeze mai
bine planurile de investiṭii în termeni de mărime și ritm de implementare.
Astfel, pentru anul 2019 s-au planificat investiții în jur de 3,7 mld. lei, în scădere cu 14%
comparativ cu 2018.
 Pentru perioada 2019-2021, compania se dedică obținerii unui flux de trezorerie extins
după plata dividendelor pozitiv, menținerii unei poziții financiare solide și oferirii în continuare a
unui dividend progresiv atractiv acționarilor.

S.N.G.N. Romgaz S.A.

Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz S.A. este cel mai mare producător și furnizor de
gaze naturale din România, precum şi cel mai mare operator de depozite de ȋnmagazinare
subterenă. Un eveniment important din istoria recentă a companiei este listarea duală a acesteia
din data de 12 noiembrie 2013.
Ȋncepând cu această dată, acṭiunile emise de Romgaz sunt tranzacṭionate pe piaṭa
reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti – sub simbolul bursier “SNG” şi
totodata, acṭiunile societăṭii reprezintă un suport pentru certificatele globale de depozit (GDR-
uri) emise de The Bank of New York Mellon, care se tranzacṭionează pe Bursa de Valori din
Londra (LSE).
Compania ocupă un loc însemnat în topul emitenţilor locali şi este de asemenea inclusă în
indicii de tranzacţionare atât pe BVB cât şi pe alte pieţe. Cu o capitalizare bursieră la sfârşitul
anului 2019 de 14.299,1 [Link], Romgaz este a doua cea mai mare companie listată din
România, fiind precedată de OMV Petrom.
Actionarul principal al companiei este Statul Român, prin Ministerul Economiei,
Comerṭlui şi Mediului de Afaceri, cu o participaṭie de 70,0071%. 

Tabelul nr. 5. Structura acṭionariatului Romgaz

Nr. Acṭionari Număr de acṭiuni Procent

1. Statul Român 269.823.080 70,0071%

2. Persoane Fizice 17.607.761 4,5684%

 3. Persoane Juridice 97.991.559 25,4245%

TOTAL 385.422.400 100%

Sursa informaṭiei: DEPOZITARUL CENTRAL din data:11.02.2020, [Link]

 Performanṭe financiare

Tabelul nr. 6. Performanṭe financiare Romgaz, 2015-2019

ANUL INDICATORUL (ȋn lei)
   
 
Capital propriu Cifra de afaceri Rezultat (profit/pierdere) net
netă
2015 [Link] [Link] [Link]
2016 [Link] [Link] [Link]
2017 [Link] [Link] [Link]
2018 [Link] [Link] [Link]
2019 [Link] [Link] [Link]
Sursa: realizat de autor pe baza informaṭiilor oferite de raportările financiare anuale ale
companiei, publicate pe pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti;

Pe fondul diminuarii cifrei de afaceri, se observă că ȋn anul 2016 profitul net al

companiei a scăzut cu 14,2% faṭă de anul anterior, activitatea producătorului fiind afectată de
scăderea consumului de gaze, potrivit raportului anual transmis de Bursa de Valori Bucureşti.
Anul 2017 reprezintă cel mai bun an din istoria Romgaz de până acum, având un profit net
maxim 1,8 miliarde lei, cu 82% peste nivelul din anul precedent, ȋn timp ce cifra de afaceri a
companiei a crescut cu 35%. Privind evoluṭia crescătoare a cifrei de afaceri din anii următori,
putem afirma că poziṭia financiară a companiei este caracterizată prin stabilitate, aceasta
ȋnregistrând profit ȋn fiecare an.
Astfel, ROMGAZ se numără printre companiile care au ȋndeplinit toate condiṭiile de
creştere economică, devenind una dintre cele mai mari companii din România.

 Obiective:
 ROMGAZ îşi propune să fie un jucător activ, profitabil şi competitiv pe piaţa de
producere a gazelor naturale şi a energiei electrice. Romgaz trebuie să urmărească atât o
dezvoltare intensivă în piaţa locală cât şi dezvoltarea la nivel internaţional cu obiectivul de a
deveni un jucător important pe piaţa regională de energie.
În vederea realizării scopului principal, prin utilizarea eficientă a resurselor materiale,
financiare, umane şi informaţionale, societatea şi-a stabilit următoarele obiective strategice:
- Creşterea portofoliului de rezerve şi resurse, prin descoperirea de noi resurse şi
îmbunătăţirea recuperării resurselor deja descoperite;
- Identificarea unor noi oportunităţi de creştere şi diversificare;
- Creşterea performanţelor societăţii;
- Optimizarea, dezvoltarea şi diversificarea activităţii de înmagazinare subterană, prin
reconsiderarea importanţei acesteia, pentru asigurarea siguranţei, continuităţii şi flexibilităţii în
aprovizionarea cu gaze naturale;
- Creşterea eficienţei depozitelor de înmagazinare subterană în scopul îmbunătăţirii
- Majorarea capacităţii zilnice de extracţie, prin investiţii care să diminueze dependenţa
capacităţii zilnice de extracţie de presiunea de zăcământ;
- Dezvoltarea capabilităţilor de raportare, control şi management al riscului;
- Implicarea responsabilă şi activă în acţiuni de responsabilitate socială corporatistă;

3.2. Analiza principalilor indicatori de evaluare a companiilor cotate la Bursă

Ȋn cadrul analizei fundamentale se identifică forme variate de indicatori. Cei mai
importanṭi fiind indicatorii bursieri („multiplii de preṭ”) care se regăsesc în secțiunea „sumar” a
fiecărui emitent pe site-ul Bursei de Valori București. Valoarea pe care o aduce utilizarea acestor
indicatori într-o analiză ne ajută să urmărim evoluţia trecută a unei companii pentru a putea face
previziuni privind evoluţia viitoare a emitentului şi a preţului acţiunilor acestuia.
Există două mari metode de interpretare a acestor indicatori, respectiv metoda
rezultatelor estimate, care presupune estimarea unui indicator, calcultat ȋmpreună cu o rata
constantă de creştere, şi aplicarea lui la cursul actual al pieṭei. Cea de-a doua metodă este cea
comparativă, care se bazează pe comparaṭia indicatorilor cu media sectorului, a industriei sau a
ȋntregii burse. O relevanṭă mai mare ȋn acest sens o are ȋnsă metoda bazată pe comparaṭia
indicatorilor, ȋntrucât rezultatele obṭinute sunt corelate cu efectele pe care mediul economic,
politic, naṭional şi internaṭional le are asupra firmei analizate (sau asupra ramurii din care face
parte), precum şi cu modul cum se comportă aceasta ȋn diferite faze ale ciclului de afaceri.
Informațiile referitoare la modul de calcul și semnificația acestor indicatori sunt
prezentate, după cum urmează:
a) Capitalizarea bursieră – este calculată ca produs ȋntre numărul de acṭuni emise şi
preṭul curent al acestora şi se referă la valoarea pe care piaţa o dă unui emitent.
Capitalizarea bursieră este unul din cei mai buni indicatori ai lichidităţii, relevând uşurinţa
cu care se pot tranzacţiona titlurile companiei respective, mai ales din perspectiva unui investitor
care a imobilizat sume mari de bani în acţiuni şi doreşte să ştie în ce măsură i se oferă
posibilitatea să găsească o contraparte în cazul în care doreşte să vândă acţiunile respective.
Această trăsătură devine foarte importantă pentru selecţionarea titlurilor din structura unui
portofoliu în funcţie de capitalizarea lor bursieră. Din acest punct de vedere, companiile sunt
încadrate în trei mari categorii: de mare capitalizare (large caps), de capitalizare medie (mid-
caps) şi respectiv de capitalizare mică (small caps).
b) Coeficientul PER sau P/E (ȋn limbaj anglo-saxon Price to Earnings Ratio) este
utilizat pentru a aprecia reacţia investitorilor la modificările rezultatului net al societății cotate.
Indicatorul este definit ca raport între preţul unei acţiuni la bursa şi profitul net pe acţiune sau
prin intermediul raportului dintre capitalizarea bursieră şi profitul net ȋnregistrat de emitentul
acṭunilor respective. Astfel calculat, PER arată preţul pe care investitorii sunt gata să-l plătească
pentru profitul net pe acţiune sau, în interpretarea altor specialişti, indicatorul arată de câte ori
investitorii sunt dispuşi să plătească profitul pe acţiune. Această interpretare atribuie
indicatorului semnificaţia de “multiplu curs-profit”. Dacă acţionarii se aşteaptă la o creştere a
profitului net pe acţiune, atunci ei vor fi dispuşi să plătească un preţ ridicat pentru acesta.
Societățile cu perspective de a obține rezultate nete pe acţiune mediocre se vor caracteriza printr-
un coeficient PER scăzut şi neatractiv pentru investitori. Investitorii pot fi atraşi de valoarea
scăzută a acestui raport, dar nu vor cumpăra decât dacă perspectivele lui de creştere sunt
evidente. PER este considerat a fi un criteriu temporar (Pay-Back) pentru că poate evidenția câți
ani (exerciții financiare) de rezultat net pe acțiune sunt necesari pentru a recupera investiția într-o
acțiune sau în cât timp (exerciții financiare) prețul (cursul) unei acțiuni capitalizează rezultatul
net pe acțiune. Literatura de specialitate menţionează câteva repere pentru PER , în cazul unei
piețe mature, normale (Tabelul nr. 7.).

Tabelul nr. 7. Valori de referinṭă pentru PER

[Link]. PER Interpretare
1. <5 Acṭiunile societăṭii sunt puternic subevaluate pe piaṭa financiară
2. 5-10 Acṭiunile societăṭii cotate sunt subevaluate pe piaṭa financiară
3. 10-15 Piaṭa financiară este ȋndreptăṭită să facă aprecieri favorabile cu
privire la rezultatele viitoare ale societăṭii cotate
4. 15-20 Acṭiunile societăṭii cotate sunt supraevaluate pe piaṭa financiară
Sursa: Muntean, G., (2015). Metode bursiere de evaluare. [pdf] Avaible at:
<[Link] [Accessed 15 May 2020]

Este de preferat să se utilizeze un EPS (Earnings Per Share) ajustat în calcularea PER sau,
dacă este cazul, un EPS diluat, pentru o relevanţă mai mare a indicatorului. Un PER mai mare
înseamnă că un posibil investitor va plăti pentru aceeaşi parte din profiturile unei companii o
sumă mai mare de bani. Există situaţii în care o valoare mai mare a indicatorului poate fi
explicată prin aşteptarea unei rate de creştere mai mari sau prin reducerea riscului. Cum
investitorii sunt interesaţi de performanţele viitoare ale unei companii, PER-ul istoric îşi pierde
din importanţă, PER-ul bazat pe previziuni ale profiturilor viitoare fiind mult mai interesant.
Pentru a se realiza evaluarea companiilor, se pot utiliza indicatori PER medii ai
sectoarelor din care fac parte companiile respective, ca termen de comparaṭie.
Comparând indicatorii PER ai mai multor societăţi din acelaşi sector, societatea cu PER
cel mai scăzut este considerată a fi cea mai puţin scumpă pentru investitori. Valoarea
indicatorului PER este dată și de încrederea investitorului de a plăti pentru câștigurile posibile ale
emitentului în perioadele următoare. Variaţia coeficientului de capitalizare bursieră permite
evaluarea riscului financiar al societății şi a riscului economic al ramurii de activitate din care
face parte societatea cotată. Acest indicator este perceput ca fiind un barometru simplu şi
accesibil pentru aprecierea unei societăţi cotate, fapt care explică frecvenţa sa de aplicare și
poziţia dominantă între indicatorii care permit evaluări instantanee asupra pieţei acţiunilor.
Acestui indicator i se impută faptul că ia în calcul întreg rezultatul net şi nu doar dividendele,
ceea ce înseamnă că elaborarea indicatorului s-a realizat în ipoteza distribuirii întregului
rezultatul net. În plus, rezultatul net este de natură contabilă și influențat de numeroase convenții
contabile, fapt care îl face mai puțin credibil în fața investitorilor.
c) Valoarea contabilă sau P/BV (Price to Book Value) a unei acţiuni este definită ca
raport ȋntre activul net contabil (obţinut prin scăderea datoriilor din total active sau este egal cu
capitalurile proprii) şi numărul total de acţiuni emise de respectiva companie.
Astfel, raportând prețul de la bursă la valoarea contabilă a unei acțiuni se obține un
indicator foarte important – indicele P/BV.
Cu cât valoarea P/B este mai redusă, cu atât acṭiunea este mai "ieftină". Valori ale P/BV
sub 1 indică de regulă o acṭiune subevaluată, valori ȋntre 1 şi 2 indică o acṭiune corect evaluate
de piaṭă, iar valori peste 2 o acṭiune supraevaluată. Aceste valori sunt aproximative si depind
foarte mult de domeniul de activitate din care fac parte companiile analizate. Indicatorul trebuie
folosit doar la comparaṭii ȋntre emitenṭi aparṭinând aceluiaşi domeniu de activitate sau cu
caracteristici similare, ȋntre doi sau mai mulṭi ani pentru acelaşi emitent sau ȋntre un emitent şi
media indicatorului pentru un indice sau pentru o piaṭă.
d) Profitul net pe acțiune sau EPS (Earnings Per Share) este un indicator ușor de cal-
culat și interpretat, calculându-se ca raport între profitul net obţinut de companie şi numărul total
de acţiuni emise de aceasta. Rezultatul reprezintă cât ar putea câştiga un investitor dacă
compania ar decide să distribuie tot profitul pentru dividende.
Acest indicator este practic o măsură a performanței companiei și se utilizează în special
pentru a compara rezultatele pentru o perioadă de câțiva ani. Investitorii urmăresc creșterea
acestui indicator de la un an la altul. Analizat separat, EPS nu poate constitui însă o bază de
comparație între companii.
Dezavantaje:
 Indicatorul poate fi foarte ușor manipulat prin modificarea politicilor contabile;
 Indicatorul este bazat pe informații din trecut, știut fiind faptul că un investitor ar
trebui să se concentreze asupra beneficiilor viitoare.
 Numărul acțiunilor poate varia de la o perioadă la alta, astfel că atunci când se dorește
comparabilitatea EPS trebuie ajustat pentru a ține cont de numărul de acțiuni.
e) Randamentul dividendului sau DIVY (Dividend Yield) este un indicator important
 pentru investitorii care sunt interesaţi de acţiunile care dau dividende. El se calculează ca raport
între dividendul net şi preţul acţiunii, iar rezultatul reprezintă câştigul procentual (din dividende)
al unui investitor.
Cu ajutorul acestui indicator se pot compara randamentele aduse de diferite acţiuni, dar
poate fi comparat şi cu alte oportunităţi de investire pentru a decide care dintre ele este mai
avantajoasă. În acest caz, nu trebuie omisă posibilitatea de a obţine câştiguri şi din creşterea
preţului acţiunilor.
f) Dividendul pe acţiune este calculat atât ca dividend brut repartizat, cât şi ca dividend
Pnr
net. Formulă de calcul: DPA =
N
unde:
DPA – dividend pe acţiune
Pnr – profit net repartizat acţionarilor
N – numărul total de acţiuni existente pe piaţă
Dividendul pe acţiune reprezintă, pentru posesorul acţiunii, venitul produs de investiţia
sa, deci este un flux financiar. Spre deosebire de acesta, profitul pe acţiune reprezintă pentru
emitent un element important al valorizării acţiunii.

Tabelul nr. 8. Analiză comparativă acṭiuni SNP vs. SNG, pe baza indicatorilor bursieri,
2015-2019
Indicatori Companie ANUL
bursieri 2015 2016 2017 2018 2019
SNP [Link] [Link] [Link] [Link] [Link]
Capitalizare SNG [Link] [Link] [Link] [Link] [Link]
EPS SNP -0,01 0,01 0,04 0,04 0,08
SNG 3,37 2,12 5,41 2,64 4,46
PER SNP - 17,84 7,06 6,53 5,27
SNG 8,07 11,77 12,25 10,51 8,31
Sector 5,79 7,81 11,81 8,13 12,43
gaze
 naturale
P/BV SNP 0,62 0,59 0,62 0,61 0,84
SNG 1,08 0,99 1,25 1,15 1,87
DIVY SNP 0% 5,24% 6,69% 6,04% 9,35%
SNG 10,80% 18,40% 26,64% 11,24% 5,49%
Sursa: realizat de autor pe baza datelor publicate de BVB;

Ȋn conformitate cu tabelul de mai sus, comparând indicatorii PER de la nivelul

societăṭilor care fac parte din acelaşi sector de activitate, remarcăm că de-a lungul perioadei
analizate cel mai mic PER aparṭine companiei Petrom la finele anului trecut. Acest lucru ne
sugerează că acṭiunile societăṭii sunt subevaluate pe piaṭa financiară şi mai puţin scumpe pentru
investitori. Anul 2016 a fost singurul an ȋn care compania a fost supraevaluată, aceasta având un
PER mult mai mare decât cel al sectorului. Din punct de vedere al rentabilităṭii, de la o acṭiune
cu un PER mai mic se aşteaptă ȋn viitor o rentabilitate mai mare. Astfel, un investitor ce ȋşi
fundamentează deciziile pe baza acestuia va fi tentat să aleagă OMV Petrom, ȋn detrimentul
Romgaz, la un nivel de risc similar. Reiese că, acṭiunile SNP sunt uşor mai atractive, având un
PER mai scăzut faṭă de acṭiunile SNG.

Ȋn ceea ce priveşte profitul net pe acṭiune (EPS), acesta reflectă o creştere la nivelul
acṭiunilor Romgaz care se datorează creșterii profitului net, raportat la același număr de acțiuni
emise, semnalizând astfel potenṭialilor investitori că este un moment oportun să cumpere
acṭiunea respectivă, prin urmare rezultând o creştere a preṭului ei.

Dintre cele două acṭiuni supuse comparaṭiei, un alt semnal de cumpărare este oferit de
compania OMV Petrom prin intermediul indicatorului price to book value. Ȋn condiṭiile ȋn care
toṭi ceilalṭi indicatori rămân identici, alegerea unei acṭiuni pe baza indicatorului price to book
value se face prin favorizarea celei cu o valoare mai mică. Astfel, OMV Petrom, cu valori
subunitare ale P/BV ȋn fiecare an analizat, va avea de câştigat ȋn faṭa Romgaz deoarece este mai
subevaluată decât OMV Petrom.

Din punct de vedere strict al randamentului dividendului, Romgaz ȋnregistrează valori

mai ridicate, comparativ cu cele ale companiei Petrom, exceptând anul 2019.

Randamentul foarte ridicat de la nivelul companiei Romgaz evidenṭiază că acțiunile

societății nu sunt apreciate la valoarea lor și că perenitatea dividendelor nu este asigurată, pe
când randamentul redus al dividendelor SNP indică o creștere a cursului sau un rezultat net
mediocru care nu a permis distribuirea semnificativă a dividendelor.

Pornind de la multiplii de evaluare, ȋn urma acestei analize putem observa că dintre cele
două mari „vedete” cotate la BVB, acṭiunea SNP, comparativ cu SNG este mai apreciată şi mult
mai atractivă de către investitori, datorită indicatorilor PER şi P/BV care indică că acṭiunile sunt
subevaluate. Altfel spus, OMV Petrom se numără printre acṭiunile cele mai ieftine de pe piaṭă, ȋn
raport cu performanṭele financiare ale companiei.

Aşadar:

 O acṭiune scumpă este caracterizată de: raport P/BV supraunitar, creştere suṭinută pe mai
mulṭi ani (trend descendent), ȋncredere mare ȋn ea (ex: Romgaz).
 O acṭiune ieftină este caracterizată de: raport P/BV subunitar, creştere suṭinută pe mai mulṭi
ani, ȋncredere afectată de moment (ex: OMV Petrom).

Ȋn concluzie, multiplii de evaluare sunt o referinṭă la care apelăm când dorim să facem
primii paşi ȋn evaluarea unei companii pentru a o ȋncadra ȋn nişte limite, ȋnsă nu pentru a o
determina, astfel că nu trebuie să confundăm relaṭia de cauzalitate cu cea de corelare ȋntre
multiplu şi valoare. Evaluarea depinde de o varietate de ipoteze şi factori variabili ce ṭin de
fundamentele şi perspectivele companiei, dar şi de industrie şi potenṭiali cumpărăori.

3.3. Relaṭiile de cauzalitate ȋntre cursul acṭiunilor analizate şi indicele bursier BET
Indicele BET reprezintă indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti, şi are ȋn
componenṭa sa un număr de 13 companii, printre care: Fondul Proprietatea, OMV Petrom,
Romgaz, Banca Transilvania, BRD, Electrica, Transelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, Bursa
de Valori Bucureşti, MedLife, Digi şi CONPET.
Caracterul de sensibilitate al pieṭei de capital este ȋn principal legat de riscul pe care ȋl
presupune această piaṭă. Riscul va influenṭa la rândul său rentabilitatea, de aceea el este
considerat o problemă extrem de delicate pentru fiecare investitor. Acest lucru este acceptat ca
fiind normal deoarece comportamentul investitorilor ȋn pietele de capital este determinat ȋn mare
măsură de relaṭia risc-randament.
Ȋn domeniul econometriei, metoda celor mai mici pătrate şi ȋn particular regresia liniară
reprezintă o mare realizare. Aceasta este considerată foarte folositoare de vreme ce economiştii
sunt adesea tentaṭi de descoperirea trendurilor viitoare, mai ales când vine vorba de evoluṭia
instrumentelor financiare pe piaṭa de capital.
Multe studii şi modele au ȋncercat de altfel să descopere care este trendul viitor al
randamentelor, pornind de la un set de informaṭii din trecut, informaṭii ce includeau deseori
comportamentul preṭurilor, raportul PER, capitalizarea bursieră şi multe altele.
Pentru a determina procentul ȋn care companiile analizate influenṭeză evoluṭia indicelui
am decis realizarea unei regresii simple, ȋn care indicele BET reprezintă variabila dependentă, iar
cele două companii vor reprezenta , pe rând, variabilele independente.
Datele pe care se fundamentează calculele şi interpretările existente sunt bazate pe
observaṭii zilnice (5 zile pe săptamână) şi minim 2000 de observaṭii. De asemenea, pentru
colectarea datelor ȋn identificarea relaṭiilor existente ȋntre cursul acṭiunilor analizate şi indicele
bursier BET, am utilizat am utilizat ȋn pricipiu site-ul Bursei de Valori Bucureşti. După
consultarea acestor date, am ȋnceput să le şi verificăm ȋn vederea evitării unei eventuale greşeli
de ȋnregistrare.
Folosind datele prezentate se realizează regresia simplă între cele două. Rezultatele
obṭinute pot fi observate ȋn output-urile de mai jos.

Figura nr. 4. Dependenta BET de OMV Petrom

Sursa: realizat de autor pe baza prelucrării ȋn Eviews

Ȋn urma rulării regresiei simple ȋn Eviews s-a obṭinut output-ul de mai sus pe care ȋl vom
analiza.În acest model, am ales ca şi prag de semnificație, pragul de 10%. Considerând,
rentabilitatea SNP singura variabilă independentă din acest model de regresie, putem spune că
acest indicator, este semnificativ la un prag de semnificație de 10%, întrucât probabilitatea
acestuia este de 3,27%, probabilitate mai mică decât 10%, fapt ce ne sugerează că vom respinge
ipoteza nulă. Variabila independentă diferă semnificativ de 0, la un prag de 10%, deci
influențează variabila rezultat, rentabilitatea indicelui BET.
Termenul R-squared din model, ne arată în ce masură variabila independentă (rentabilitatea
SNP) explică variabila dependentă, deci, în urma criticii valorii acestuia, putem trage concluzia
că, variabila independentă, adică rentabilitatea SNP explică în proporție de 0,1853%
rentabilitatea indicelui BET. Ecuația aferentă acestei regresii:
RENTAB BET = 0,000872 + 0,001853*RENTAB SNP
Testul Durbin – Watson are ȋnsă o valoare mai mică decât 2, chiar dacă probabilitatea
testului F-statistic se ȋncadrează ȋn limitele normale. Problema cea mai mare a modelului estimat
o reprezintă probabilitatea totală asociată acestuia, care nu este suficient de mare, rezultând astfel
că, per total, influenṭa rentabilităṭii companiei Petrom nu se reflectă asupra rentabilităṭii indicelui
BET.
 Figura nr. 4. Dependenta BET de Romgaz
Sursa: realizat de autor pe baza prelucrării ȋn Eviews

Modelul de mai sus, prin care se ȋncearcă explicarea rentabilităṭii indicleui BET prin
rentabilitatea companiei Romgaz nu este unul valid. Probabilităṭile asociate parametrilor ecuaṭiei
depăşesc pragul critic de 0,05, ceea ce ȋnseamnă că aceştia nu sunt seminificativ diferiṭi de zero.
De asemenea, coeficientul de determinare R-Squared ȋnregistrează o valoare foarte mică, de unde
reiese că dacă 0,1297% din variabila independentă poate influenṭa variabila dependentă.
Astfel, ȋn cazul unui model valid, am fi putut spune că la o creştere cu 1% a rentabilităṭii
SNG, rentabilitatea indicelui BET ar fi crescut cu 0, 8989%. Invaliditatea modelului este
evidenṭiată şi prin probabilitatea prea mare a testului F-statistic, precum şi prin o valoare
insuficientă a statiscticii Durbin-Watson.
Pentru a concluziona, putem spune că cele două companii analizate au o influenṭă foarte
mică sau indirectă asupra rentabilităṭii indicelui BET sau chiar o lipsă a acesteia.
 CONCLUZII

Lucrarea pe care am elaborat-o prezintă principalele aspecte teoretice și practice legate

evaluarea fundamentală a acṭiunilor.
Primul capitol al licenței constituie stadiul actual al cunoaşterii care a fost prezent în
preocupările autorilor români şi străini, specialişti în finanţe, contabilitate, management
financiar, gestiune financiară, evaluare, managementul valorii. Subiectul ales este aşadar unul
deosebit de complex, versatil, multivalent, inter şi transdisciplinar. La nivel teoretic, aspectele
legate de evaluarea fundamentală a acṭiunilor se concretizează într-o bibliografie foarte vastă,
naţională, internaţională, tipărită sau electronică. Pentru sintetizarea principalelor concepte,
modele de calcul şi abordări ce stau la baza evaluării acṭiunilor, în redactarea prezentei lucrări
am avut în vedere o parte dintre aceste repere, considerate relevante, care au constituit baza
teoretico-metodologică. Studierea celor mai recente cercetări în domeniu, publicate în revistele
de specialitate au contribuit la actualizarea stadiului cunoaşterii, oferind o bază de pornire pentru
prezenta lucrare.
În capitolul II este realizată o prezentare generală a pieṭei de capital care funcṭionează ca
un barometru al sănătăṭii economiei, oferind companiilor acces la finanṭări durabile şi populaṭiei
soluṭii pentru investire şi economisire inteligentă. Acest capitol conține informații generale
despre evoluṭia, limitele şi dezvoltarea pieṭei de capital ȋn România. De asemenea, sunt
prezentate conceptele de bursă şi piaṭă extrabursieră, consideraṭii privind analiza fundamentală,
dar şi câteva teorii rе fе rі tο а rе  lа  rе flе сtа rе а  сu rѕu lu і  а сţі u nі lο r pе  pі а ţа  dе  са pі tа l.
Capitolul al III-lea reprezintă elementul esențial din lucrare. În înсе rса rе а  dе  a ilustra се а 
mа і  ο ptі mă mе tο dă dе  evaluare fundamentală, prе сu m șі  u tі lі tа tе а  fі е сăru і  і ndі са tο r fο lο ѕі t dе  dі 
fе rі țі  trа dе rі , а m ѕtu dі а t е vο lu țі а  а  dο u ă  сο mpа nі і  rο mânе ștі , сο tа tе  lа  са tе gο rі а  І  а  Bu rѕе і  dе  Vа 
lο rі  Bu сu rе ștі , Rο mgа z Ѕ.А . şі  Ο MV Pе trο m Ѕ.А . Indicatorii utilizaṭi sunt multiplii de evaluare
care sunt calculaţi, pe baza informaţiilor furnizate de situaţiile financiare individuale ale acestor
categorii de companii, elaborate pentru anii 2015-2019, publicate pe site-ul Bursei de Valori
Bucureşti: [Link] şi pe site-ul fiecărei societăţi listate şi tranzacţionate, în secţiunile
speciale dedicate investitorilor.
 Dа сă а m înсе rса  rе а lі zа rе а  u nе і  сlа ѕі fі сărі  а  сο mpа nі і lο r а nа lі zа tе  dі n pu nсt dе  vе dе rе  fu 
ndа mе ntа l, а m pu tе а  ο bѕе rvа  сă mа jο rі tа tе а  і ndі са tο rі lο r са lсu lа țі  ѕі tu е а ză pе  prі mu l lο с сο mpа 
nі a OMV Petrom.
Analiza multiplilor de evaluare ne ajută ȋn principal când vine vorba de diverse tranzacṭii
din acelaşi sector, fiind cea mai directă metodă de evaluare care poate să aducă cele mai corecte
rezultate ȋn momentul ȋn care avem o piaṭă de tranzacṭii.  .
Ȋn principiu, modelul de evaluare bursieră prezentat reprezintă esenṭa metodologiilor de
valorizare a titlurilor bursiere.