Romanul experientei - Maitreyi

Romanul experientei valorifica trairea cat mai intensa, in plan interior, de catre personaje,
a unor experiente definitorii. Proza experientei se bazeaza pe crearea impresiei de autenticitate
prin utilizarea unor elemente care tin de realitate (jurnal, elemente autobiografice, scrisori)
Estetica autenticitatii (care sta, deci, la baza romanului experientei) are in vedere
confesiunea personajului-narator la persoana I, introspectia, autoanaliza lucida, tehnica
narativa moderna a "punerii in abis"(de ex, introducerea in naratiune a fragmentelor de
jurnal), stilul anticalofil.
Romanul psihologic/de analiza are drept obiect investigarea detaliata a vietii
interioare, observarea psihologica, iar drept subiect are cazurile de constiinta. Este scris de
obicei la persoana I (perspectiva narativa subiectiva), pentru ca pune accent pe descrierea
starilor sufletesti, a problemelor de constiinta sau chiar patrunderea in zonele obscure ale
inconstientului.
Proza de factura subiectiva are drept caracteristici: perspectiva narativa "faramitata",
relativizata, timpul subiectiv, fluxul constiintei, memoria afectiva, naratiunea la persoana I,
luciditatea autoanalizei, anticalofilismul, introspectia (utilizata nu numai ca mijloc de
autocunoastere, ci si ca mijloc de cunoastere a celuilalat!), constructia personajelor a caror
identitate se construieste treptat, prin alcatuirea unor "dosare de existenta", dar si
autenticitatea definita ca identificare a actului de creatie cu realitatea vietii, cu experienta
nepervertita, cu trairea febrila).
Maitreyi este un roman modern, subiectiv, de analiza psihologica, un roman al
autenticitatii si al experientei, dar si un roman exotic. A aparut in 1933, mai intai in Franta si
apoi in tara. Este un roman al experientei deoarece valorifica trairea intensa a unor experiente
definitorii :dragostea. Autenticitatea este data de utilizarea jurnalului pe care scriitorul l-a
tinut in India, date autobiografice si scrisori.
Maitreyi este primul roman exotic. Prezinta o lume orientala, din India, in care va
patrunde europeanul. Aici populatia era impartita in 3 comunitati :cea autohtona foarte
conservatoare, comunitatea albilor si o comunitate eurasiatica ce ii dispretuia pe bastinasi. In
acest cadru social se desfasoara idila dintre doua fiinte de rase diferite despartite de moravuri,
dar unite de cea mai veche tema romantica :dragostea. Asistam la iubirea incompatibila :Allan
si Maitreyi formeaza un cuplu ce aminteste de Romeo si Julieta, sau Tristan si Isolda. Astfel,
Mircea Eliade a sporit seria ,,miturilor erotice’’.
Titlul cartii coincide cu numele personajului. Romanul este structurat in 15 capitole
relatate la persoana I de catre personajul narator, europeanul [Link] constructiei
subiectului consta in dubla perspectiva temporala :contemporana si [Link]
personajul narator foloseste jurnalul intim dar se foloseste si de starea de dupa ,,vindecare’’.
Incipitul romanului surprinde confesiunea si sinceritatea povestirii lui Allan, un tanar
inginer englez care atras de exotismul Indiei, dar si dornic de a-si face o cariera, se angajeaza
in Calcutta la o societate de canalizare a Deltei.
Mai intai desenator, apoi insarcinat sa supravegheze niste lucrari, se imbolnaveste de
malarie si este spitalizat. Inginerul hindus Narendra Sen il invita pe Allan sa locuiasca in casa
lui in timpul convalescentei. Pe langa ajutorul pe care il da tanarului, Narendra intentiona sa-l
adopte ca fiu, pentru ca apoi sa se mute cu totii in Anglia, pentru ca in India incepuse
revolutia. Aceste intentii le va afla mult mai tarziu dupa ce crezuse ca Sen vroia sa-l insoare
cu fata lui.
La inceput adolescenta bengaleza i se paruse urata dar va fi fascinat de rasul acesteia.
Familia va incuraja relatia lor, iar Allan se va simti tot mai atras de sufletul acesteia, de
sensibilitatea si inocenta ei. Cei doi tineri isi vor da reciproc meditatii de bengaleza si
franceza, iar aceasta apropiere va declansa involuntar jocul seductiei. Sora mai mica a lui
Maitreyi, Chabu va deconspira iubirea acestora, spre disperarea si dezamagirea familiei. Allan
va fi alungat din casa, afland ca nu se putea casatori cu Maitreyi deoarece acesta apartinea
celei mai nobile caste indiene, care nu permitea alte casatorii.
Ruptura aduce supliciul, boala si martirajul: tatal orbeste, Chabu moare din pricina unor
crize de nebunie. In dorinta de a-l regasi pe Allan si sperand ca va fi alungata din casa, ea se
va darui unui vanzator de fructe, dar sacrificiul va fi inutil. Disperat, Allan se va retrage in
Himalaya, cautand-o pe Maitreyi in prezenta altor femei. Plecarea din India ii aduce izbavirea.
Maitreyi ramane pentru europeanul rational o eterna obsesie si enigma, framantarile acestuia
din final fac ca romanul sa ramana deschis interpretarilor :,,Si daca n-a fost decat o pacaleala
a dragostei mele ?...de unde sa stiu eu…As vrea sa privesc ochii Maitreyii…’’.
Constructia personajelor se realizeaza intr-o maniera moderna. Personajul narator
principal se identifica cu autorul. El este rational, implicat intr-o experienta erotica, prin
introspectie isi analizeaza in permanenta cu luciditate trairile. Celalalt personaj principal este
Maitreyi - cel mai exotic personaj feminin din literatura romana. Adolescenta bengaleza, copil
si femeie in acelasi timp, simbolizeaza misterul feminitatii. Este prezenta caracterizarea
directa care realizeaza portrete, in special cele ale fetei. Caracterizarea indirecta dezvaluie
asumarea tragica a iubirii, pentru ca Maitreyi are interdictii. Pentru ea, iubirea inseamna
sacrificiu.
In concluzie, Maitreyi este un roman al experientei, deoarece prezinta trasaturile
caracteristice si aduce in prim plan elemente inovatoare: exotismul Indiei, intelectualizarea
conflictului epic, introducerea elementelor de senzualitate si o mitologie a seductiei.