Stelian Gruia (nume la naștere Stelian Iațentiuc, n. 16 aprilie 1933, Arbore, Suceava - d.
16
octombrie 1996, București) a fost un scriitor și traducător de limbă română și ucraineană de
origine ucraineană.
Cuprins
1Biografie
2Opera
o 2.1Volume de nuvele și povestiri
o 2.2Volume de poezie
o 2.3Romane
o 2.4Derivate din teza de doctorat
o 2.5Prezent în antologii
o 2.6Autor de antologii
o 2.7Editor
3In memoriam
4Referințe și note
5Bibliografie
6Legături externe
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut într-o familie de țărani. A urmat gimnaziul de la Liceul de băieți din Rădăuți, unde a și
terminat cursurile gimnaziale. A urmat apoi cursurile Liceului Comercial din Suceava, pe care l-a
absolvit în anul 1952. După terminarea liceului s-a înscris la Universitatea București, Facultatea
de Filologie, ale cărei cursuri le-a urmat între anii 1952-1955, transferându-se apoi, ca bursier, la
Universitatea „Taras Șevcenko” din Kiev, unde a învățat doi ani, unde s-a specializat
în slavistică. A lucrat apoi ca lector și profesor de literatură ucraineană la facultatea de limbi
slave a Universității din București. [2]
Deoarece în vremea sa scrierile critice sau pamfletare la adresa măsurilor de economic politică
internă și externă a țării erau interzise, nuvela sa intitulată Reportaj despre seceriș, care descrie
protestele împotriva colectivizării, a fost scoasă din volumul său de colecție.[3]
Lucrarea sa de doctorat a fost consacrată lui Taras Șevcenko, pe baza căreia a scos apoi două
cărți, una în limba ucraineană, Moletva i procliat (Rugă și blestem), la Editura "Kriterion",
București 1995, și una în limba română, Taras Șevcenko, la Editura "Aritmos", București 2001.[4]
Opera[modificare | modificare sursă]
Volume de nuvele și povestiri[modificare | modificare sursă]
1964 – Roata norocului;
1968 – Sâmbăta morților, Editura Luceafărul;
1973 – Ciobanul și cireșul sălbatic.
Volume de poezie[modificare | modificare sursă]
1958 – Eminescu în versuri ucrainene;
1971 – Străfunduri;
1974 – Dume (antologie de literatură universală), 128 pagini, traducere, cuvânt
înainte și note de Stelian Gruia, Editura Univers;
1975 – Balada locului, Poezie ucraineană din România;
1977 – Baladele Arborei;
1979 – Nord, 112 pagini, Editura Albatros;
1991 – Măgărușul năzdrăvan (poezii pentru copii).
Romane[modificare | modificare sursă]
1983 – Calul Negru, 236 pagini, Editura Cartea Românească;
1986 – Un an, o viață, 215 pagini, Editura Cartea Românească;
1995 – Poet pe Golgota Basarabiei (roman închinat lui Grigore Vieru), 188 pagini,
Editura Eminescu, ISBN: 973-22-0403-6;
1995 – Prințul Constantin, 410 pagini, Editura Viitorul Românesc, ISBN-10:
9739172172; ISBN-13: 9789739172172.
Derivate din teza de doctorat[modificare | modificare sursă]
1995 – Moletva i procliat (Rugă și blestem), Editura "Kriterion", București
2001 – Taras Șevcenko, Editura "Aritmos", București
Prezent în antologii[modificare | modificare sursă]
Adrian Dinu Rachieru: Poeți din Bucovina, 544 pagini, Editura Helicon, Timișoara,
1996
Autor de antologii[modificare | modificare sursă]
1993 – volumul Nebănuitul vers al Lunii, o antologie de versuri din lirica universală,
în care prezintă poezii ale poeților din 17 țări sovietice.
Editor[modificare | modificare sursă]
Ivan Reboșapka: Ukrainska mova - Pidrucinek dlia VIII clasu, 321 pagini, Editura
Didactică și Pedagogică, 2000[5]
In memoriam[modificare | modificare sursă]
În anul 2006, Bibliotecii Comunale Arbore i-a fost atribuit numele scriitorului Stelian
Gruia, născut în comuna Arbore. Biblioteca posedă și o donație de carte făcută de
familia scriitorului Stelian Gruia.[6]
Referințe și note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Stelian Gruia, Autoritatea BnF
2. ^ Stelian Gruia la 80 de ani
3. ^ Olti Ágoston, Gidó Attila: Minoritatea maghiară în perioada comunistă, Cluj-Napoca.
Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale: Kriterion,
2009; ISBN 978-606-92223-8-6; ISBN 978-973-26-0973-6
4. ^ O nouă abordare a lui Șevcenko
5. ^ Ukrainska mova - Pidrucinek dlia VIII clasu
6. ^ Biblioteca Comunală Arbore
Bibliografie