1.

Definitia logaritmului unui numar pozitiv i4f16fs

Fie a>0 un numar real pozitiv,a .Consideram ecuatia exponentiala ax=N,N>0 (1)

Ecuatia (1) are o solutie care este unic [Link] solutie se noteaza

X=logaN (2) si se numeste logaritmul numarului pozitiv baza a.

Din (1) si (2) obtinem egalitatea alogaN=N (3) care ne arata ca logaritmul unui numar real pozitiv este
exponentul la care trebuie ridicata baza a (a>0,a )pentru a obtine numarul dat

Daca in (1) facem x=1,obtinem a1=a si deci logaa=1 (4)

Exemple

1) Sa se calculeze log232.

Cum 25=32,atunci din definitia logaritmului avem log232=5.

2) Sa se determine log2 .

Din egalitatea 2-4= ,obtinem log2 =-4.

3)Sa sa determine log1/327.

Sa consideram ecuatia exponentiala x=[Link] -3= -3=27,obtinem x=-3 si deci log1/327=-3.

4)Sa se determine log4256.

Cum 44=256,atunci din definitia logaritmului obtinem log4256=4.

Observatii

[Link] practica se folosesc logaritmii in baza zece care se mai numesc si logaritmi [Link] se
noteaza cu lg in loc de log10;de aceea nu mai este nevoie sa se specifice [Link],vom scrie lg106 in
loc de log10106 si lg5 in loc de log105 etc.

[Link] matematica superioara apar foarte des logaritmi care au ca baza numarul irational,notat cu
e,e=2,718281828… .Folosirea acestor logaritmi permite simpli ficarea multor formule
[Link] in baza e apar in rezolvarea unor probleme de fizica si intra in mod natural in
descrierea matematica a unor pro cese chimice,[Link] aceea acesti logaritmi se numesc
[Link] natural al numarului a se noteaza lna.

[Link] logaritmica
Fie a>0,a un numar [Link] punctul 1 am definit notiunea de logaritm in baza a; fiecarui numar pozitiv N i
s-a asociat un numar real bine [Link] lucru ne permite sa definim o functie f:(0,+ ) ,f(x)=logax
numita functie [Link] functiei logaritmice:

1.f(1)=0.

Cum a0=1 rezulta ca loga1=0 si deci f(1)=0.

[Link] logaritmica este [Link] a>1,atunci functia logaritmica este strict crescatoare,iar daca
0<a<1,functia logaritmica este strict descrescatoare.

Sa consideram cazul a>1 si fie x1,x2 (0,+ ) astfel incat x1<[Link] x1=alogax1 si

X2=alogax2,rezulta ca alogax1<alogax2.

Dar functia exponentiala fiind crescatoare obtinem ca logax1<logax2,adica f(x1)<f(x2).

In cazul 0<a<1,din inegalitatea alogax1<alogax2 si din faptul ca functia exponentiala cu baza un numar
real 0<a<1 este strict descrescatoare,rezulta ca logax1>logax2,adica f(x1)>f(x2).

[Link] logaritmica este bijectiva

Daca x1,x2 (0,+ ) astfel incat f(x1)=f(x2),atunci din logax1=[Link] din egalitatea (3) de la punctul 1
obtinem x1=alogax1 si x2=alogax2,adica x1=[Link] f este o functie in jectiva.

Fie y un numar real [Link] cu x=[Link] vede ca x si logax=logaay=y

Deci f(x)=y,ceea ce ne arata ca f este si [Link],f este bijectiva.

[Link] functiei logaritmice este functia exponentiala

Functia logaritmica f:( ,f(x)=logax,fiind bijectiva,este [Link] ei este functia exponentiala g

,g(x)=ax.

Intr-adevar,daca x avem (g f)(x)=g(f(x))=g(logax)=alogax=x si daca y ,atunci atunci (f y)=logaay=y.

3)Proprietatile logaritmilor

Folosind proprietatile puterilor cu exponenti reali obtinem urmatoarele proprietati pentru logaritmi:
[Link] A si B sunt doua numere pozitive,atunci loga(AB)=logaA+logaB
(logaritmul produsului a doua numere este egal cu suma logaritmilor celor doua numere).

Intr-adevar,daca logaA=x si logaB=y,atunci ax=A si ay=[Link] ax+y=ax ay,obtinem

Ax+y =A*B si deci loga(AB)=x+y=logaA+logaB.

Observatie.

Proprietatea se poate da pentru n numere pozitive A1,A2,...,An adica

Loga(A1A2…An)=logaA1+logaA1+logaA2+…+logaAn. [Link] A si B sunt doua numere pozitive,atunci loga

aA-logaB

(logaritmul catului a doua numere este egal cu diferenta dintre logaritmul numara torului si cel al
numitorului).

Intr-adevar,tinand cont de proprietatea a.,avem logaA=loga =loga +logaB, de unde rezulta ca loga =logaA-
logaB.

Observatie.

Daca punem A=1 si tinem cont ca loga1=0,obtinem egalitatea: loga =-logaB [Link] A este un numar
pozitiv si m un numar real arbitrar,atunci logaAm=mlogaA

(logaritmul puterii unui numar este egal cu produsul dintre exponentul puterii si loga ritmul numarului).

Intr-adevar,daca logaA=x,atunci ax=[Link] atunci Am=(ax)m=amx si deci logaAm=mx=

=mlogaA. [Link] A este un numar pozitiv si n un numar natural(n 2),atunci loga =logaA/n

(logaritmul puterii unui numar este egal cu produsul dintre exponentul puterii si logaritmul numarului).

Intr-adevar, proprieatea d este un caz particular al proprietatii c,punand m= .

Exemple

1)Sa se calculeze log375.

Log375=Log3(3*25)=Log33+Log325=1+Log352=1+2Log35.

2)Sa se determine log21000-log2125

Avem log2100-log2125=log2 =log28=log223=3.

3)Sa se calculeze lg0,18-lg180.

Avem lg0,18-lg180=lg =lg =lg10-3=-3.

4)Sa se calculeze log6 +log6 .

Avem log6 +log6 =-log618-log612=-(log618+log612)=-log6(18*12)=-log663=-3.

5)Sa se calculeze log2 .Avem log2 = log281= log234= log23.

6)Sa se calculeze log2 .Avem log2 = log28= log223= log22= .

[Link] bazei logaritmului aceluiasi numar

Daca a si b sunt doua numere pozitive diferite de 1,iar A un numar pozitiv oarecare,are loc egalitatea:

LogaA=LogbA*Logab

Intr-adevar,daca LogaA=x si LogbA=y,atunci avem ax=A si by=A,de unde obtinem ax=[Link] atunci
Logaax=Logaby sau xLogaa=yLogab.

Cum Logaa=1,avem x=yLogab,adica LogaA=LogbA*Logab.

Observatie.

Daca in egalitatea de mai sus A=a,obtinem Logaa=Logba*[Link] Logaa=1,rezulta ca:

Logab=

Exemple

1)Sa se scrie log2x in functie de log4x.

Avem log2x=log4x*log24=2log4x.

2)Sa se arate ca log26+log62>2.

Avem log26+log62=log26+ .

Deci trebuie sa aratam ca log26+ >2 sau (log26)2-2log26+1>0,sau inca (log26-1)2>0 inegalitate evidenta
deoarece log26 1.

5)Operatia de logaritmare a unei expresii

Sa consideram expresia:
E=Vom logaritma expresia intr-o anumita baza convenabila [Link] proprietatile logaritmilor,obtinem:
logaE =loga( -loga =loga173+loga +loga - =

=3loga17+ loga131+ loga92- loga37- loga98- loga23.

Deci am obtinut egalitatea:

LogaE=3loga17+ loga131+ loga92- loga37- loga98- loga23.

In general,daca E este o expresie algebrica in care apar produse de puteri si radicali, putem sa-I
asociem,exact ca in exemplu de mai sus,o expresie,notata log E,in care apar sume (diferente) de
logaritmi inmultite eventual cu anumite numere [Link] prin care expresiei E i se asociaza
expresia log E se numeste”operatie de logaritmare”.

Exemple

1) Fie E=a2 .Prin operatia de logaritmare,obtinem: loccE=logc(a2 )=logca2+logc =2logca+ logca+ logcb.

2)Fie E= .Prin operatia de logaritmare,obtinem: logcE =logc = logc = (logca3-logcb5)= logca- logcb.

Adesea in calcule este nevoie sa se faca si operatia inversa,adica unei expresii in care intervin logaritmi
sa-i asociem o expresie fara logaritmi.

De exemplu,sa consideram expresia logcE=2logca- logcb-3logc3.

Folosind proprietatiile logaritmilor,avem:

LogcE=logca2-logc -logc33=logc =logc ,de unde obtinem ca

E= .

Ecuatii si inecuatii logaritmice

1)Ecuatiile logaritmice sunt ecuatii in care expresiile ce contin necunoscute apar ca baza sau ca argument
al unor logaritmi.

De exemplu:logx+1(x+2)=1;lg(x2+x-2)=3;logx(5x2+3)=lg(2x+3)-1.

Folosind injectivitatea functiei exponentiale,avem ca rezolvarea unei ecuatii de tipul logg(x)f(x)=b este
echivalenta cu rezolvarea ecuatiei f(x)=g(x)[Link] avea insa grija ca solutiile obtinute sa satisfaca
f(x)>0,g(x)>0,g(x) pentru care expresia logg(x)f(x) are sens.
La fel ca la ecuatiile exponentiale,in practica atunci cand avem de rezolvat o ecuatie logaritmica,vom
proceda astfel:folosind diverse substitutii precum si proprietatile logaritmice,vom cauta s-o reducem la
rezolvarea unor ecuatii simple,de regula de gradul intai sau de gradul al doilea.

Exemplu

Sa se rezolve ecuatia:logx(x2-3x+9)=2.

Obtinem x2-3x+9=x2 si deci 3x=9,x=[Link] pentru x=3>0,expresia x2-3x+9 este pozitiva,rezulta ca

x=3 este solutie a ecuatiei.

Rezolvarea altor ecuatii se bazeaza pe injectivitatea functiei logaritmice,si anume din

logaf(x)=logag(x),deducem f(x)=g(x),impunand conditiile:f(x)>0,g(x)>0

Exemple

1) Sa se rezolve ecuatia:lg(x2-15)=lg(x-3).Deducem ca x2-15x=x-3,deci x2-x-12=0 adica x1=4,x2=-

[Link] pentru x2=-3 obtinem x-3=-3-3=-6<0,rezulta ca x2=-3 nu este solutie a [Link] numai 4
este solutie.

2)Sa se resolve ecuatia:2lg(x-1)= lgx5-lg .In aceasta ecuatie punem de la inceput conditiile x-
1>0,x>0,pentru a avea sens expresiile lg(x-1),lg x5, lg .

Ecutia se mai scrie 2lg(x-1)= lgx- lgx si deci 2lg(x-1)=[Link] urmare,lg(x-1)=lgx,de unde obtinem x-1=x,-
1=0,contradictie;rezulta deci ca ecuatia data nu are solutii.

3) Sa se rezolve ecuatia:lg(x+7)+lg(3x+1)=[Link] conditiile de existenta a

logaritmilor:x+7>0,3x+1>0,deci x>- .Obtinem lg(x+7)(3x+1)=2 si deci (x+7)(3x+1)=102=[Link]
ecuatia de gradul al doilea 3x2+22x-93=0,de unde rezulta x1=3,x2=- .Deoarece - <- ,obtinem ca 3 este
singura solutie a ecuatiei date.

Observatie

Ecuatia precedenta nu este echivalenta cu ecuatia lg(x+7)(3x+1)=2,care are doua solutii x1=3,x2=-
,deoarece pentru amandoua aceste valori ale lui x,lg(x+7)(3x+1) are sens.

4) Sa se rezolve ecuatia:log23x-3log3x-4=[Link] conditia x>0 si facand substitutia log3x=y,obtinem y2-

3y-4=[Link] y1=4,y2=-[Link] log3x=[Link] x=34,x=81,iar din log3x=-1,obtinem x=3-1,x= .

In continuare vom rezolva cateva ecuatii care nu se pot incadra intr-un anumit [Link],pot aparea
ecuatii cu logaritmi scrisi in diferite baze,ecuatii in care apar expresii continand necunoscute si la
exponenti si la logaritmi etc.

5)Sa se rezolve ecuatia:log2x+log3x=[Link],aplicand formula de schimbare a bazei, sau lgx= Deci

x=10 .

6)Sa se rezolve ecuatia:log3x+logx3=[Link] logx3= ,rezulta log3x+ =[Link] log3x=y,obtinem y+

,adica y2-2y+1=0;deci y=1,adica log3x=[Link] urmare,x=3.

7)Sa se rezolve ecuatia:xlgx+2=[Link] conditia de existenta a expresiilor:x>[Link],obtinem

o ecuatie echivalenta lg(xlgx+2)=lg1000 care devine (lgx+2)lgx=[Link] lgx=y,avem y2+2y-3=0 si deci
y1=-3,y2=[Link] lgx=-3, obtinem x=10-3,x=0,001,iar din lgx=1,rezulta x=10.

2)Sisteme de ecuatii logaritmice

In astfel de sisteme se aplica metodele aratate anterior la ecuatiile de tipul respectiv.

Exemplu

Sa se rezolve sistemul x2+y2=425 lgx +lgy=2Obtinem,pe rand sistemele x2+y2=425 x2+y2=425 lgxy =2
xy=1000 x,y>0 x,y>0

Acest sistem simetric il putem rezolva pe caile cunoscute din clasa a IX-a:punem s=x+y,p=xy si vom avea
s2-2p=425 s2=625 s= 25

P=100 p=100 p=100

Sistemul s=25

P=100 da solutiile (5,20),(20,5) care satisfac si conditiile de existenta ale sistemului initial,x>,y>[Link]
s=-25

P=100 da solutiile (-20,-5),(-5,-20),care nu convin.

3)Inecuatii logaritmice

Rezolvarea inecuatiilor logaritmice se bazeaza pe proprietatile de monotonie ale functiei [Link]

vazut ca functia logaritmica este crescatoare daca baza este supraunitara si descrescatoare daca baza
este subunitara.

Exemple

1)Sa se rezolve inecuatia:log (2x-1)>-[Link] ca -3=log 27 si inecuatia devine log (2x-1)>log [Link]
baza a logaritmului este subunitara (functia g:(0, este descrescatoare),inecuatia devine 2x-1<27,adica
x<[Link] acelasi timp,din conditia de existenta a logaritmului initial,avem 2x-1>0,deci x> .Deci obtinem
pentru x valorile posibile x .

4) Sisteme de inecuatii logaritmice

In astfel de sisteme se aplica proprietatile si metodele aratate anterior la inecuatiile

[Link] acestora se reduce in definitiv la rezolvarea sistemelor de ine cuatii intalnite in

clasa a IX-a.

Exemplu

Sa se rezolve sistemul

2 >2x+1 log3(x2-3x+9)<3. Observam,mai intai,ca x2-3x+9>0 oricare ar fi x real(

|x-2|>3 deci logaritmul este definit pentru orice x real.

Deoarece 3=log327 si,tinand seama de monotonia functiilor exponentiala si logaritmica,rezulta sistemul

echivalent
X2-2x-3>x+1 x2-3x-4>0

X2-3x+9<27 x2-3x-18<0

|x-2|>3 |x-2|>3

Multimea solutiilor inecuatiei x2-3x-4>0 este M1=( multimea solutiilor inecuatiei x2-3x-18<0 este M2=(-
3,6),iar multimea solutiilor inecuatiei

|x-2|>3 este M3=( Atunci multimea solutiilor sistemului este M=M1

Aplicatii