GRUP SCOLAR “LIVIU REBREANU” MAIERU

CONFECŢIONAREA PRODUSELOR DIN TRICOT

FOLOSIND MAŞINA FLATLOK

Îndrumător:Buhai Crina Absolvent: Rus Silvia

 ANUL ŞCOLAR 2010-2011

CUPRINS

Argument

Capitolul 1 . Maşina Flatlok

1.1 Generalităţi

1.2 Organele de lucru ale maşinii Flatlok

1.3 Întreţinerea maşinii Flatlok

1.4 Principul de reparare a maşinii Flatlok

Capitolul 2. Măsuri de protecţia muncii la maşina Flatlok

Bibliografie

2
 ARGUMENT

Prin cusatura mecanică se înţelege procesul de îmbinare pe cale mecanică a două sau
mai multe detalii textile. Cusăurile mecanice folosite în procesul de confecţionare reprezintă
ponderea principală în comparaţie cu cusăturile manuale şi termochimice. Ca urmare a
perfecţionării maşinilor de cusut şi a proceselor de producţie,volumul cusăturilor mecanice a
crescut considerabil faţă de totalul operaţiilor la confecţionarea unui produs.
Cusăturile mecanice prezintă caracteristici tehnologice superioare cusăturilor manuale,
fapt pentru care acestea au prioritate în procesul confecţionării.
Principalele caracteristici sunt :
- se realizează cu maşini de cusut ce funcţionează cu turaţii ridicate şi execută o viteză de
coaseri de 40-90 împunsături pe secundă;
- rezistenţa mecanică este superioară cusăturilor manuale şi creşte proporţional cu creşterea
numărului de împunsături şi cu rezistenţa aţei de cusut;
- au aspectul plăcut care este determinat de uniformitatea paşilor de cusătură şi de presiunea
uniformă a straturilor de material în timpul coaserii;
- desimea împunsăturilor este variabilă şi poate fi reglată în funcţie de cerinţele tehnologice;
- cusăturile mecanice se pot executa cu precizie atât ca linie de coasere, cât şi ca mod de
fixare în dispozitivul de coasere a maşinii;
- cusăturile mecanice se pot realiza cu unul sau mai multe fire de aţă , fiind în funcţie de
aspectul şi destinaţia pe care le au în procesul confecţionării şi de elasticitatea sau rezistenţa lor
în procesul purtării;
- pot fi utilizate la diferite operaţii din procesul tehnologic ca : prelucrarea detaliilor
îmbracămintei, asamblarea sau finisarea îmbrăcămintei;
Cusăturile elastice reprezintă categoria cusăturilor mecanice care se întrebuinţează la
confecţionarea îmbrăcămintei din tricoturi. Aceste cusături au forma unui lanţ şi se pot realiza
cu unul sau mai multe fire de aţă în funcţie de cusătura care se formează.
Cusătura lanţ simplu: se obţine dintr-un fir de aţă alimentat prin acul maşinii şi împletit
de către un apucător rotativ sau cârlig.
Cusătura lanţ simplu are aspect de tighel simplu pe faţa,iar pe dos are forma unui
lănţişor. Pasul acestei cusături are o lungime reglabilă de la 0-4 mm şi poate fi utilizat la
operaţii ca : însăilarea detaliilor în procesul prelucrării , formarea garniturilor, coaserea
margini şi asamblarea produselor. Cusătura are elasticitate mare şi este uşor deşirabilă.
Maşinile speciale , care execută aceste cusături , funcţionează cu o viteză de coasere de 3000-
4000 împunsături / min.
Cusătura lanţ cu două fire : este o cusătură elastică executată cu două fire de aţă , din
care unul este înfilat la ac , iar celălalt la apucător.
Cusătura lanţ dublu pe faţa exterioară are aspectul tighelui simplu , iar pe dos , formă
de lanţ. Această cusătură datorită elasticităţi ridicate este utilizată la operaţii de încheiat şi
asamblat îmbrăcăminte din tricoturi. Pasul cusăturii are o lungime reglabilă de la 0-4 mm, în
funcţie de tehnologia operaţiei care o execută.
Cusătura lanţ dublu se obţine cu ajutorul unei maşini speciale pentru cusut tricoturi.
Această maşină are o viteză de coasere de 2000-3000 împunsături / min. şi este aplicată la
operaţii de încheiat.
Cusătura lanţ cu trei fire : este o cusătură mecanică cu elasticitate mare , utilizată
pentru confecţionarea îmbrăcămintei din tricot şi este formată din trei fire de aţă din care două
la ace,iar al treilea la apucător pentru acoperirea marginilor. Cusătura cu trei fire are aspectul
pe faţă la fel cu al cusături tighel în paralel, iar pe dos aspectul de zigzag. Se execută cu
maşina Uberbec , care funcţionează cu două ace şi un apucător . Pasul cusăturii este reglabil de
3
la 0 - 4 mm ,în funcţie de operaţia la care este utilizată. Maşina Uberbec are o viteză de coasere
de 3500-5000 împunsături / min. Cusătura cu trei fire este utilizată la coaserea tivurilor, la
îndoirea răscroiturii lenjeriei şi la montarea elasticului în tivuri.

Cusătura lanţ cu patru fire: este o cusătură elastică utilizată la confecţionarea

îmbrăcămintei din [Link] patru fire de coasere sunt înfilate astfel : două fire sunt înfilate la
acele maşini ,al treilea fir la apucător,iar al patrulea fir la depunătorul de fir . Aspectul
cusăturii cu patru fire este diferit pe cele două feţe , în sensul că faţa are aspect de tighele în
paralel , iar pe dos aspect de cusătură în zigzag. La această cusătură firul al patrulea are rol de
fir de acoperire a marginii materialului împotriva destrămării. Lungimea pasului de cusătură
este variabilă de la 0-4 mm , iar distanţa între cusături este 4-8 mm.
Cusătura cu patru fire este utilizată la coaserea tivurilor , la introducerea elasticului ,
montarea de cordoane şi alte operaţiuni similare.
Cusătura lanţ cu nouă fire :este o cusătură elastică aplicată la confecţionarea
îmbrăcămintei din tricoturi. Această cusătură este formată la o maşină specială ,denumită
Flatlok , care funcţionează cu nouă fire de aţă. Cele nouă fire sunt înfilate patru ace ,patru la
apucătoare şi care nu se văd , iar firul al nouălea are funcţie de fir de acoperire a marginii
cusăturii. Firul de acoperire este tras de către un prinzător prin faţa acelor şi a apucătoarelor
pentru a se împleti cu celelalte fire.

4
Capitolul 1 . Maşina Flatlok

1.1 Generalităţi
Maşina Flatlok are o construcţie deosebită faţă de celelalte tipuri de maşini , având
braţul de lucru suspendat.
Această maşina este folosotă pentru asamblari cu mărgini alăturate (cap la cap),
realizând o cusătură de acoperire cu noua fire pentru produse de corsetărie (fig. 1).

Fig. 1 Aspectul cusăturii Flatlok

Materialele suprapuse sunt tăiate şi se îmbină exact,margine cu margine. Se realizează

împletirea firelor acelor cu cele ale apucătoarelor, pe dosul materialelor, iar pe faţă se execută
împletirea dintre firele acelor şi cel de depunere. Se realizează astfel o cusătură plată ,
aspectuoasă şi rezistentă ,cu o lăţime de aproximativ 5,2 mm şi cu pasul cusăturii reglabil , de
aproximativ 3 mm.

1.2 Organele de lucru ale maşini Flatlok

Toate organele de lucru ale maşinii Flatloc se împart în 2 categorii:
A - Organe care iau parte la formarea cusăturii pe dosul materialului;
B - Organe care iau parte la formarea părţii superioare a cusăturii.

A. Din prima categorie fac parte:

a) Cele 4 ace care poartă firele şi pătrund în material , făcând legătura între buclele
apucătoarelor şi partea superioară a cusăturii . Unul dintre cele patru ace are vârful mai
scurt (fig.2)
Mişcarea acelor este urcare - coborâre.

5
 Fig. 2 Acele maşinii Flatloc

b) Apucătoarele (fig. 3).Sunt în număr de patru şi au forma din figură.

Primele 2 sunt identice , al treilea prezintă o scobitură deasupra orificiului unde se
introduce firul ; apucătorul 4 are orificiul pe unde trece firul fixat oblic.
Aceste diferenţe în construcţie se impun datorită mişcărilor executate în timpul formării
cusăturii . Apucătoarele au rolul de a prinde buclele firelor de la ace şi de a forma punctele
de împletire cu acestea pe dosul materialului . Ele sunt aşezate într-un suport şi execută o
mişcare spaţială.

Fig. 3 Apucătoarele de la maşina Flatloc

c)Lărgitorul (fig.4) Are rolul de a lărgii buclele apucătoarelor pentru ca acele la coborâre
să pătrundă prin acestea . El este prevăzut cu 3 dinţi : Z1 , Z2 , Z3.

6
 Fig. 4 Lărgitorul

B. Organele pentru formarea părţii superioare a cusăturii sunt:

a) Furnizorul de fire
b) Depunătorul de fir
c) Acele

Alte organe de lucru:

Transportul este de tip diferenţial , ca şi celelalte utilaje pentru asamblarea sau

surfilarea tricoturilor .

Fig. 5 Transportorul

Cuţitele au rolul de a tăia marginile tricoturilor care se asamblează cap la cap. Detaliile
din tricot se introduc la maşină cu marginile suprapuse . Înainte de coasere , acţionează
mecanismul de tăiere , care taie şi eliberează supraplusul de material , detaliile ajungând astfel ,
cap la cap . Fiecare margine de tricot este străpunsă de câte două ace.
Tensiometrele au o importanţă deosebită , deoarece cele nouă fire trebuie sa fie egale ,
iar tensiunea firului de la depunător trebuie să fie corelată cu cea a firelor de la ace. Tensiunea
firelor de la apucător este mai mică decât cea de la ace.
Picioruşul de presare îndeplineşte rolul cunoscut de la celelalte utilaje.

7
 1.3 Întreţinerea maşinii Flatlok
Operaţiile de deservire şi întreţinere sunt prezentate în tabelul următor:

Deservire Întreţinere
-Pregătirea utilajului pentru lucru -Curăţire
-Înfilarea aţei -Ungere
-Reglarea cusăturii -Reglare
-Coaserea
-Încheierea lucrării

Curăţirea se face la începutul sau la terminarea schimbului de lucru, maşina fiind

decuplată de la sursa de [Link] , se îndepărtează scamele şi praful de pe corp,
masă sau organe de lucru.
Ungerea este de tip continu, realizată de o pompă centrală. Unele puncte sunt unse
manual de către muncitor.
Reglarea se realizează atunci când apar defecte în cusătură.
În domeniul reglărilor, ca urmare a defecţiunilor survenite în timpul procesului de
producţie, un element de noutate îl constituie reglarea corespunzătoare a tensiunii celor
nouă fire de aţă. În caz contrar, va rezulta o cusătură necorespunzătoare pe faţă.

Dereglări şi defecţiuni Cauze care le produc Remediere

Ruperea firului de la ac Dispozitivele de tensionare nu Reglarea tensiunii firului

sunt bine reglate(sunt prea
strânse).
Conducătoarele de fire sunt Înlocuirea sau şlefuirea
uzate, prezentând striaţii conducătoarelor de fire
Aţa este de calitate Înlocuirea firului
necorespunzătoare
Aţa nu corespunde cu fineţea Înlocuirea firului
acului şi cu grosimea
materialului
Ruperea firului de la Excentricul de tensionare este Şlefuirea sau reglarea
apucător uzat sau dereglat excentricului
Conducătoarele de fir au Şlefiurea conducătoarelor
striaţii
Aţa este de calitate Înlocuirea aţei
necorespunzătoare
Ruperea acelor Poziţia necorespunzătoare a Montarea corectă a acelor.
acelor.
Acele sunt prea subţiri pentru Înlocuirea acului cu unul
materialul cusut. corespunzător.

Acele sunt uzate. Înlocuirea acelor

8
Ruperea apucătorului Apucătorul loveşte în dinţii Montarea corectă a
transportorului apucătorului
Apucătorul loveşte în capacul
maşinii.
Scăparea ochiurilor Acul este montat greşit Montarea corectă a acului
cusăturii
Acul este strâmb sau uzat Înlocuirea acului

Apucătorul este montat greşit Montarea corectă a

apucătorului

Poziţia acelor faţă de apucător Poziţionarea corectă a acelor

este greşită
Acele sunt prea subţiri Înlocuirea acelor

Firul de aţă este prea răsucit Înlocuirea firelor de aţă

sau este uns cu ulei

1.4 Principii de reparare a maşinii Flatlok

Principiile de reparare a maşinii prevăd o anumită durată de funcţionare a utilajului,
timp în care se efectuează revizii şi reparaţii curente.

Nr. Tipul de reparaţie Intervalul Exemple de lucrări executate

crt dintre
reparaţii
1 Revizie tehnică (Rt) 1.200 de ore de -întreţinerea curentă
funcţionare -recondiţionare şi consolidare
-întocmirea fişei de constatare a
stării utilajului
2 Reparaţie curentă (Rc) 4.800 de ore -lucrările de la Rt
funcţionare -verificarea , repararea şi reglarea
mecanismelor componente
-recondiţionarea:-suportului
-mesei de lucru
-mecanismului de
acţionare.

Capitolul 2 Măsuri de protecţia muncii la maşina Flatlok

1. Înainte de începerea lucrului, muncitorul care lucrează la maşinile pentru

cusături elastice este obligat să verifice dacă:
-masa maşinii este bine fixată pe picioarele de susţinere
-capul maşinii este bine fixat în bolţurile mesei-suport
9
 -motorul electric este fixat pe suportul său
-instalaţia electrică nu are porţiuni neizolate ale cablului, priza şi ştecherul sunt
întregi şi legătura la centura de împământare ne este întreruptă
2. Este interzis muncitorilor să ţină piciorul pe pedala de punere în funcţiune a
maşinii în timpul introducerii firului de aţă prin ace, apucătoare .
3. În timpul lucrului sunt interzise discuţiile, privirea muncitorului trebuie să fie
îndreptată permanent asupra operaţiei pe care o execută, pentru a se evita înţeparea
degetelor.
4. În timpul lucrului , distanţa de la capul muncitorului va fi de minim 30 cm, iar
muncitoarele vor avea părul legat la spate.
5. Pentru evitarea accidentelor produse cu ocazia ruperii acelor, se interzice lucrul la
maşinile dotate cu ace strâmbe sau fără vârf.
6. Este interzis să se depoziteze pe masa maşinii de cusut obiecte inutile, ca:
foarfece, cleme, rigle, etc., care, în timpul funcţionării maşinii, din cauza vibraţiilor pot
provoca accidente prin cădere.
7. Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrică a maşinilor se va face
numai prin prize, fiind cu desăvârşire interzise legăturile provizorii sau folosirea de
cabluri electrice înnădite.
8. Deplasarea maşinii se face numai după ce ştecherul a fiost scos din priză.
9. După terminarea programului de lucru, maşina va fi deconectată de la sursa de
alimentare cu energie electrică, apucându-se ştecherul cu mâna pentru scoaterea din
priză şi nu prin tragere de cablul electric.

10
 BIBLIOGRAFIE

1. Gh. Ciontea,”Utilajul şi tehnologia confecţiilor textile”, Editura didactică

şi pedagogică , Bucureşti, 1982
2. Simona Moisiu, Lucia Ciubotariu, „Utilaje şi tehnologii de profil”,
Editura Economică Preuniversitaria 2000
3. Gheorghe Ciontea , „Utilajul şi tehnologia meseriei”, Editura didactică şi
pedagogică , Bucureşti, 1999
4. Mircea Cosmin Monac ş.a. , „Norme de protecţia muncii şi P.S.I.în
atelierele de pregătire practică şi laboratoare”, Editura Solstiţiu, Satu
Mare, 2000

11