FACULTATE: INGINERIE ELECTRICĂ

LABORATOR: METODE ȘI PROCESE

TEHNOLOGICE

LUCRARE TEHNO 2
METALE ȘI ALIAJE
 Cuprins

1. Noțiuni de bază;
2. SR EN 10027-1:2006, SR EN 1412;
3. Activitate de laborator;
4. Concluzii;
5. Bibliografie;
 1. Noțiuni de bază

In industria electrotehnica, pentru fabricarea masinilor si aparatelor

electrice se folosesc diferite materiale metalice si nemetalice. Materialele
metalice, pe scurt metalele se folosesc pure sau sub forma de aliaje. Aliajele sunt
combinatii chimice sau amestecuri obtinute de regula prin topirea impreuna a
doua sau mai multe elemente dintre care cel putin unul, este metal. Aliajele au
proprietati mai bune decat metalele din care provin. Astfel, otelul este un aliaj al
fierului (metal) cu carbonul (metaloid), iar bronzul un aliaj al cuprului (metal)
cu staniul (metal).
Metalele si aliajele fecvent utilizate in industrie, numite metale tehnice,
sunt standardizate. In standardele referitoare la materiale se dau de regula
urmatoarele date: denumirea materialului, modul de simbolizare, calitatile de
materiale ce fac parte din categoria respectiva (marci de materiale), compozitia
chimica, proprietatile fizico-chimice, mecanice, tehnologice, forma de livrare,
dimensiuni, modul de marcare.
Principalele proprietati ale metalelor și aliajelor:
 Fizice: densitatea, temperatura topire, conductabilitate, permeabilitate;
 Chimice: capacitatea de a rezista la coroziune, rezistenta la coroziune;
 Mecanice; rezistenta rupere, elasticitatea, fragilitatea, rezistenta la
oboseala;
 Tehnologice: modul de comportare la diferite procese la care sunt supuse:
- maleabilitatea (proprietatea de a fi trase in foi);
- ductibilitatea (proprietatea de a fi trase in fire, de exemplu; aluminiu);
- prelucrabilitatea (proprietatea de a fi prelucrate pri aschiere);
- sudabilitatea (proprietatea de a fi sudate);
- forjabilitatea (prin deformare plastica la cald si la rece);
In industria constructoare de masini si electrotehnica se foloseste o mare
varietate de materiale, foarte diferite ca proprietati si intrebuintari. Aceste
materiale se impart in doua mari categorii:
- materiale metalice feroase;
- materiale metalice neferoase.
Materiale metalice feroase sunt materialele la care proportia masica a
fierului este mai mare decat a oricarui alt element al aliajului. Fierul pur, din
cauza rezistentei sale mici nu este folosit ca material de constructie; proprietatile
sale magnetice speciale il fac util ca material magnetic in electrotehnica. Cele
mai utilizate materiale metalice feroase sunt fontele si otelurile.
Fontele sunt aliaje ale fierului cu carbonul, continand carbon intre 2% si
6,67% si o serie de elemente insotitoare siliciu, mangan, sulf, fosfor etc. Fontele
se obtin in cuptoare specializate denumite furnale, din materia prima compusa
din minereu de fier si de mangan, carbune, fondanti.s
Fontele brute (SR EN 10001:1993 Definirea si clasificarea fontelor
brute), pot fi aliate si nealiate, subdivizandu-se in diferite clase in functie de
compozitia chimica. Sunt folosite ca materie prima pentru turnarea carcaselor de
electromagneti, masini si aparate electrice etc.
Fonta cenusie este un aliaj de turnatorie in care carbonul este prezent sub
forma de grafit lamelar, care ii da culoare ”cenusie”. Standardul SR EN
1561:1999 Fonta cu grafit lamelar prevede mai multe marci, marca de fonta
cenusie fiind indicata prin codul numeric sau alfanumeric. Cele mai utilizate
marci sunt EN-GJL-100, EN-GJL-150, EN-GJL-250, EN-GJL-300, EN-GJL-
350, cifrele din componenta simbolului indicand valoarea minima a rezistentei
la tractiune in N/mm², urmata de valoarea minima a alungirii la rupere in
procente: 900-2, 800-2, 700-2, 600-3, 500-7, 450-10, 400-18, 350-22.
Fonta maleabila se imparte in functie de aspectul in ruptura si structura
masei metalice de baza in trei grupe (SR EN 1562:1999 Fonta maleabila): fonta
maleabila cu inima alba, cu inima neagra si fonta perlitica. Structura si
caracteristicile mecanice ale fontei maleabile se obtin prin tratament termic.
Fontele austenitice sunt fonte inalt aliate cu caracteristici mecanice
superioare fata de cele cu grafit lamelar standardul SR ISO 2892:1994 Fonta
austenitica, prevede 20 de astfel de marci. Fonta austenitica este destinata
pieselor turnate si este in general nemagnetica.
In industria electrotehnica se mai folosesc in aplicatii speciale si alte tipuri
de fonte, ca de exemplu:
- fonta refractara turnata in piese, rezistenta la temperaturi mari
(STAS 6706-79 Fonta refractara turnata in piese), utilizata la
cuptoare electrice, in componenta echipamentelor electrotehnice ce
lucreaza la temperaturi ridicate;
- fonta antifrictiune turnata in piese (STAS 6707-79 Fonta rezistenta
la uzare in conditii de frecare cu ungere, turnata in piese, STAS
11246-79 Fonta rezistenta la uzare abraziva, turnata in piese),
destinata lucrului in conditii de frecare si ungere.
Otelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul, continand carbon sub 2%,
conform SR EN 10020:1993 Definirea si clasificarea marcilor de otel.
In functie de compozitia chimica, otelurile se impart in doua mari
categorii: oteluri nealiate si oteluri aliate.
In functie de principalele caracteristici ale materialului si de utilizarea lor,
otelurile se impart in urmatoarele clase de calitate principale:
- oteluri nealiate de uz general;
- oteluri nealiate de calitate;
- oteluri nealiate speciale.
Otelurile de uz general sunt oteluri produse prin procedee de elaborare
obisnuite, nu au impuse conditii particulare pentru nici un element de aliere, cu
exceptia manganului si siliciului si nu necesita o tehnologie de fabricatie
speciala. Principalele domenii de utilizare ale otelurilor de uz general sunt:
suruburi, piulite, tiranti, flanse, piese ambutisate, arbori etc.
Otelurile nealiate de calitate sunt marci de otel care nu au impuse conditii
pentru o comportare precisa la tratament termic sau pentru puritate in ceea ce
priveste incluziunile nemetalice. Principalele domenii de utilizare ale acestor
oteluri sunt: pene de ghidare, bucse, bolturi, buloane, arbori, flanse, coroane si
roti dintate, came etc.
Din categoria otelurilor de calitate fac parte otelurile pentru automate care
se livreaza sub sectiune rotunda, patrata sau hexagonala, destinate prelucrarii cu
viteze mari de aschiere pe masini unelte automate.
Oteluri nealiate speciale au o puritate superioara otelurilor nealiate de
calitate prin continutul scazut de incluziuni nemetalice. In majoritatea cazurilor,
aceste oteluri sunt destinate tratamentului termic de calire-revenire sau
durificarii superficiale.
Otelurile aliate se clasifica potrivit SR EN 10020 in:
- oteluri aliate de calitate;
- oteluri aliate speciale.
Otelurile aliate de calitate se subimpart in:
- oteluri de constructie cu granulatie fina sudabile, utilizabile pentru
recipiente sub presiune si tevi;
- oteluri pentru electrotehnica continand ca elemente de aliere numai
siliciul sau siliciul si aluminiul, in scopul satisfacerii prescriptiilor
referitoare la pierderile magnetice sau la valori minime pentru
inductia magnetica, polarizatie sau permeabilitate;
- oteluri aliate pentru sina, armaturi in mina;
- oteluri aliate pentru produse plate laminate la rece sau la cald;
- oteluri la care singurul element de aliere prescris este cuprul.
Otelurile aliate speciale sunt caracterizate (conform SR EN 10020) prin
verificarea riguroasa a compozitiei chimice, prin conditiile speciale de fabricatie
si de control.
Otelul electrotehnic are o larga utilizare in constructia masinilor si
aparatelor electrice, pentru fabricatia circuitelor magnetice.
Identificarea sumara si analiza metalelor
Identificarea unui metal, determinarea calitativa si cantitativa a
compozitiei sale chimice sunt probleme importante ale activitatii industriale.
Problema se pune mai ales in cazurile in care nu exista certificate de calitate, in
cazul reproiectarii unor repere dupa altele, in cazul reutilizarii metalelor din
deseuri etc.
Metale si aliaje neferoase
Cupru
ρ=0,01724 Ωmm²/m
δ=8,93 g/cm³
T topire=1083ºC
σ=20-30 kgf/mm²

Aluminiu
ρ=0,027 Ωmm²/m
δ=2,7 g/cm³
σ=6÷11 kgf/mm²
T topire=660,1ºC
 [Link] de laborator

In cadrul laboratorului care a avut ca tema “Metale si aliaje utilizate in

electrotehnica” am discutat despre cele mai intalnite metale si nemetale cat si
despre aliajele acestora.
Am aflat ca un material este feros daca proportia masica a fierului este mai
mare decat a oricarui alt element al aliajului. Dintre aceste materiale distingem
fontele si otelul. Otelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul maxim 2% carbon.
Otelurile sunt: aliate si nealiate. Cel mai utilizat neferos este cuprul urmat de
aluminiu. Un aliaj al cuprului este zincul si alama ,iar rezistenta electrica a
cuprului este mai mica decat cea a aluminiului,de aceea se prefera folosirea unui
conductor de cupru pentru transportul energiei electrice deoarece pierderile sunt
mai mici.

4. Concluzii

Metalele si aliajele frecvent utilizate in industrie sunt metale tehnice si

sunt standardizate. In STAS se dau informatii despre:denumirea materialului,
modul de simbolizare, calitatea materialului, marcile, proprietati tehnologice,
forma de livrare. Principalele proprietati ale aliajelor si materialelor sunt
permeabilitatea magnetica, densitatea, refractaritatea, duritatea ,rezistenta la
oboseala, elasticitatea, duptibilitatea, prelucrabilitatea, sudarea. Sunt metale
feroase si neferoase. Metale feroase sunt fontele si sunt de mai multe tipuri.
Otelurile care sunt aliate si nealiate. Otelurile nealiate se impart in mai multe
categorii. Cel mai utilizat neferos este cuprul. Modul de simbolizare se face
conform standardelor europene.

[Link]

o SR EN 1412:1997;
o SR EN 10027-1:2006;