Elemente de analiza functionala

Daniel-Cristian Ciobotu
October 24, 2006

Contents
1 ELEMENTE DE TOPOLOGIE GENERALA 1
1.1 AXIOMELE DE SEPARARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2 AXIOMELE DE NUMARABILITATE . . . . . . . . . . . . . 3
1.3 SPATII PSEUDOMETRICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.4 SPATII METRICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.5 SPATII METRICE COMPLETE . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.5.1 ELEMENTE DE TOPOLOGIE IN SPATII METRICE 4

2 SPATII PREBANACH. 10

3 SPATII SI ALGEBERE BANACH 14

1 ELEMENTE DE TOPOLOGIE GENER-

ALA
Definition 1 Fie X o multime. Spunem ca T ∈ P (X) defineste o topolo-
gie pe X, daca si numai daca
•
∅, X ∈ T , (1)

•
∀U1,2 ∈ T
U1 ∩ U2 ∈ T , (2)

1
 •
∀ {Uα }α∈A ∈ T
∪ Uα ∈ T . (3)
α∈A

Spunem ca (X, T ) constituie un spatiu topologic. Multimile din (2 − 3)

se numesc multimi deschise. Complementarele in X ale multimilor
deschise se numesc multimi inchise.

1.1 AXIOMELE DE SEPARARE

• Spunem ca (X, T ) este un spatiu topologic de tip T1 , d.s.n.d.
∀x, y ∈ X, x 6= y,
∃U, V ∈ T , a.i. x ∈ U, y ∈ V si x ∈
/ V, y ∈
/ U. (4)

• Spunem ca (X, T ) este un spatiu topologic de tip T2 (numit spatiu

Hausdorff), d.s.n.d.
∀x, y ∈ X, x 6= y,
∃U, V ∈ T , a.i. x ∈ U, y ∈ V si U ∩ V = ∅. (5)

• Spunem ca (X, T ) este un spatiu topologic de tip T3 (numit spatiu

topologic regular), d.s.n.d.
∀x ∈ X, F inchisa in X, a.i. x ∈/F
∃U, V ∈ T , a.i. x ∈ U, F ⊂ V si U ∩ V = ∅. (6)

• Spunem ca (X, T ) este un spatiu topologic de tip T4 (numit si

spatiu topologic normal), d.s.n.d.
∀F1 , F2 ⊂ X, inchise, a.i. F1 ∩ F2 = ∅
∃U, V ∈ T , a.i. F1 ⊂ U, F2 ⊂ V si U ∩ V = ∅. (7)

Remark 1 Daca in definitiile spatiilor topologice de tip T3 si T4 includem

cerinta ca multimile formate dintr-un singur punct sa fie multimi inchise, se
poate demonstra ca orice spatiu regular este Hausdorff si orice spatiu normal
este regular. De asemenea, orice spatiu Hausdorff este de tip T1 .
Proposition 2 Un spatiu metric (v. mai jos) este un spatiu topologic de tip
T3 .

2
1.2 AXIOMELE DE NUMARABILITATE
• Spunem ca spatiul topologic (X, T ) verifica prima axioma de numara-
bilitate, d.s.n.d. ∀x ∈ X, ∃W (x) un sistem fundamental de vecinatati
cel mult numarabil.
• Spunem ca spatiul topologic (X, T ) verifica a doua axioma de numara-
bilitate, d.s.n.d. ∃B baza a topologiei cel mult numarabila.

Remark 2 Pentru definitiile sistemnului fundamental de vecinatati si a bazei

unei topologii vezi de exemplu pag.14 din Choquet-Bruhat et al. , vol.I.

1.3 SPATII PSEUDOMETRICE

Definition 3 Un dublet (E, d) format dintr-o multime E si o aplicatie d :
E × E → R+ se numeste spatiu pseudometric, daca

∀x, y ∈ E
d (x, y) = d (y, x) , (8)

∀x ∈ E
d (x, x) = 0, (9)

• Inegalitatea triunghiului

∀x, y, z ∈ E
d (x, z) ≤ d (x, y) + d (y, z) . (10)

Example 4 Spatiul functiilor de modul integrabile L1 (R) impreuna cu apli-

catia definita in (11). Daca f, g ∈ L1 (R), atunci
Z
a.p.t.
d (f, g) = |f − g| dµ = 0 ⇒ f = g. (11)

Proposition 5 Un spatiu pseudometric nu este un spatiu topologic Haus-

dorff.

3
1.4 SPATII METRICE
Fie (E, d) un spatiu pseudometric. Definim pe E relatia de echivalenta
x ∼ y ⇔ d (x, y) = 0, x, y ∈ E (12)
Clasa de echivalenta a elementului x ∈ E este
e =: {y ∈ E|y ∼ x} .
x (13)
e =: E| ∼ precum si aplicatia
Definim spatiul factor E
de(e
x, ye) = : d (x, y) , (14)
x ∈ xe, y ∈ ye.
³ ´
Afirmam acum ca E, e de constituie un spatiu metric. Verificam faptul
ca de : E
e×Ee → R+ satisface proprietatile (8) si (10) si o proprietate noua ce
restringe pe cea data de (9), specifica unui spatiu metric si care diferentiaza
spatiile metrice de cele pseudometrice.
(8) (14)
de(e
x, ye) = d (x, y) = d (y, x) = de(e e) ,
y, x
e, y ∈ ye,
x ∈ x

(14) (14)
x, ze) = d (x, z) ≤ d (x, y) + d (y, z) = de(e
de(e x, ye) + de(e
y , ze) ,
e, y ∈ ye, z ∈ ze.
x ∈ x

(14) (12)
de(e e = ye.
x, ye) = 0 ⇔ d (x, y) = 0 ⇔ x ∼ y ⇔ x (15)
Am obtinut ca, fiind dat un spatiu pseudometric, putem intotdeauna
e i (x) = x
construi din acesta un spatiu metric. Aplicatia i : E → E, e este o
izometrie (v. mai jos).

1.5 SPATII METRICE COMPLETE

1.5.1 ELEMENTE DE TOPOLOGIE IN SPATII METRICE
Definition 6 Fie x un element dintr-un spatiu metric (E, d). Multimea
Vε (x) = {y ∈ E|0 < d (x, y) < ε} (16)
se numeste ε−vecinatate a lui x.

4
Definition 7 Numim topologia indusa de metrica d pe spatiul metric
(E, d) colectia de ε−vecinatati ale tuturor punctelor multimii E. Colectia
constituie o baza a topologiei.

Proposition 8 Topologia metrica este o topologie Hausdorff.

Proof. Luam x, y puncte distincte ale multimii E. Fie ε = 12 d (x, y). Atunci
inegalitatea triunghiului implica faptul ca Vε (x) ∩ Vε (y) = ∅.

Definition 9 Daca S ⊂ E, un punct z ∈ E se numeste punct de acumu-

lare/limita al lui S, daca orice ε−vecinatate a lui z contine un punct din
S. Multimea tuturor punctelor de acumulare ale lui S se noteaza prin S si
se numeste inchiderea lui S.
Intrucit S ⊂ S intotdeauna, numim multimile pentru care S = S mul-
timi inchise in spatiul metric (E, d).

Definition 10 Submultimea S ⊂ E, (E, d) spatiu metric, cu proprietatea ca

S = E se numeste submultime densa peste tot in spatiul metric (E, d).

Definition 11 Submultimea S ⊂ E, (E, d) spatiu metric, se numeste sub-

multime densa peste tot in spatiul metric (E, d), d.s.n.d.

∀x ∈ E, ∀ε > 0, ∃y ∈ S, a.i. d (x, y) < ε. (17)

Proposition 12 Cele doua definitii sint complet echivalente.

Proof. In demonstratie acestei echivalente vom face apel doar la definitia
ε−vecinatatii si a punctului de acumulare/limita intr-un spatiu metric.
Demonstram ca prima definitie (8) implica definitia a doua (9). Pentru
aceasta reformulam definitia (9) folosind conceptul de ε−vecinatate. Astfel
definitia (9) devine: ”Submultimea S ⊂ E, (E, d) spatiu metric, se numeste
submultime densa peste tot in spatiul metric (E, d), d.s.n.d. ∀x ∈ E,
∀ε−vecinatate a sa contine un punct din S”. Daca S = E, ∀x ∈ E este un
punct limita al multimii S, prin urmare, conform definitiei punctului limita al
submultimii S in spatiul metric (E, d), ∀ε−vecinatate a sa contine un punct
din S, adica exact ceea ce afirma definitia (9) reformulata cu ajutorul con-
ceptului de ε−vecinatate. Invers, daca ∀x ∈ E, ∀ε−vecinatate a sa contine
un punct din S, atunci, conform definitiei punctului limita al submultimii S
in spatiul metric (E, d) , x este punct limita, deci x ∈ S. Am demonstrat
ca E ⊂ S. Dar tot din definitia punctului limita al submultimii S in spatiul
metric (E, d) avem ca S ⊂ E, deci in final S = E, q.e.d.

5
Definition 13 Un sir {xn }∞n=1 de elemente ale unui spatiu metric (E, d)
n→∞
converge catre elementul x ∈ E, daca d (x, xn ) → 0. x se numeste limita
sirului {xn }∞
n=1 .

Proposition 14 Intr-un spatiu metric sirurile de elemente converg catre

maxim un punct.
Proof. Este o proprietate generala a unei spatiu cu topologie Hausdorff
ca sirurile de elemente dintr-un astfel de spatiu converg catre maxim un
punct (vezi Munkres, pag. 99). Pentru o demonstratie prin calcul direct,
vezi Prugoveçki, pag. 26).

Definition 15 Un sir {xn }∞

n=1 de elemente ale unui spatiu metric (E, d) se
numeste sir fundamental/Cauchy, daca ∀ε > 0, ∃N (ε), a.i. m, n >
N (ε) ⇒ d (xm , xn ) < ε.

Proposition 16 Orice sir convergent intr-un spatiu metric este un sir Cauchy.
n→∞
Proof. Fiind dat ca {xn }∞ n=1 → x si un ε > 0, se poate gasi un N astfel
incit pentru n ≥ N, d (xn , x) < 12 ε. Atunci se pot gasi m, n ≥ N, astfel incit
d (xm , xn ) ≤ d (x, xm ) + d (x, xn ) < 12 ε + 12 ε = ε.

Remark 3 In spatii metrice nu toate sirurile Cauchy sint convergente.

Definition 17 Spunem ca un spatiu metric (E, d) este complet, daca

toate sirurile Cauchy de elemente din E converg si mai mult, toate punctele
limita ale acestor siruri sint elemente din E.

Definition 18 Spunem ca doua spatii metrice (E, d1 ) si (F, d2 ) sint izo-

metrice, daca exista o aplicatie injectiva

h:E→F

cu proprietatea ca

d2 (h (x) , h (y)) = d1 (x, y) , (18)

∀x, y ∈ E

numita izometrie.

Definition 19 Un spatiu metric (E, d1 ) este dens scufundat in spatiul

metric (F, d2 ), daca exista o izometrie h de la (E, d1 ) la (F, d2 ) astfel incit
imaginea lui E prin h sa fie densa peste tot in F .

6
 Urmatoarea teorema ne arata ca, asa cum din orice spatiu pseudometric
putem obtine un spatiu metric, asa din orice spatiu metric poate fi obtinut
un spatiu metric complet.

Theorem 20 (T EOREMA DE COMP ³ LET ´ ARE A SP AT IILOR MET RICE)

Fie (E, d) un spatiu metric. Exista E,e de un spatiu metric complet si o
e cu proprietatea ca i (E) este dens peste tot in E.
izometrie i : E → E e

Reformulata, teorema afirma ca orice spatiu metric poate fi dens scufundat

intr-un spatiu metric complet.
Proof.
Fie © ª
C (E) = (xn )n∈N ⊂ E| (xn ) - sir Cauchy . (19)
Definim pe multimea C (E) o relatie de echivalenta intre doua siruri
def
(xn ) ∼ (yn ) ⇔ lim d (xn , yn ) = 0. (20)
n

Pentru a ne convinge ca (20) constituie intr-adevar o relatie de echivalenta,

verificam axiomele din definitia acestui concept: reflexivitatea este triviala si
rezulta din proprietatea de reflexivitate a metricii pe E. Similar simetria este
triviala si rezulta din proprietatea de simetrie a metricii. Demonstram acum
tranzitivitatea: consideram trei siruri Cauchy din C (E) (xn ) , (yn ) , (zn ) cu
proprietatea ca
(xn ) ∼ (yn ) si (yn ) ∼ (zn ) .
Atunci
0 ≤ d (xn , zn ) ≤ d (xn , yn ) + d (yn , zn ) (21)
din inegalitatea triunghiului pentru metrica d pe E. Trecind la limita dupa
n relatia (21), gasim ca

0 ≤ lim d (xn , zn ) ≤ 0 ⇒ lim d (xn , zn ) = 0 ⇔ (xn ) ∼ (zn ) ,

n n
q.e.d.

Astfel (20) este intr-adevar o relatie de echivalenta pe C (E). Definim acum

spatiul cit
Ee =: E| ∼ (22)

7
si dorim sa inzestram multimea E e
e cu o metrica pe care o vom nota prin d.
Definim actiunea lui de asupra a doua clase de echivalenta din E
e prin

de([(xn )] , [(yn )]) =: lim d (xn , yn ) (23)

n

si dorim sa vedem daca de este bine definit pe E

e × E.
e
Afirmam acum ca

0 ≤ |d (xm , ym ) − d (xn , yn )| ≤ d (xn , xm ) + d (yn , ym ) . (24)

Aratam mai intii ca

d (xm , ym ) − d (xn , yn ) ≤ d (xn , xm ) + d (yn , ym ) . (25)

Folosim succesiv inegalitatea triunghiului pentru d

d (xm , ym ) ≤ d (ym , yn ) + d (yn , xm ) ⇒

d (xm , ym ) − d (ym , yn ) ≤ d (yn , xm ) ≤ d (yn , xn ) + d (xn , xm ) ⇒
d (xm , ym ) − d (xn , yn ) ≤ d (xn , xm ) = d (yn , ym ) . q.e.d.

Aratam acum ca

d (xn , yn ) − d (xm , ym ) ≤ d (xn , xm ) + d (yn , ym ) . (26)

Folosim inegalitatea triunghiului pentru d

d (xn , yn ) ≤ d (yn , ym ) + d (ym , xn ) ⇒

d (xn , yn ) − d (yn , ym ) ≤ d (ym , xn ) ≤ d (ym , xm ) + d (xm , xn ) ⇒
d (xn , yn ) − d (xm , ym ) ≤ d (xn , xm ) + d (yn , ym ) . q.e.d.

Din (25) si (26) rezulta (24). Din (24) rezulta faptul ca (d (xn , xm ))n,m este
un sir Cauchy in spatiul metric (R, |.|). Folosim acum (24) pentru a arata ca
de este bine definita. Astfel, daca x0n ∼ xn si yn0 ∼ yn , atunci, trecind la limita
dupa m si n in

0 ≤ |d (x0n , yn0 ) − d (xn , yn )| ≤ d (x0n , xn ) + d (yn , yn0 ) (27)

se gaseste ca d (x0n , yn0 ) = d (xn , yn ), deci de este bine definita.

Definim acum o aplicatie i : E → E e prin relatia

i (x) = [(x)] , (28)

8
unde (x) este sirul constant format din elementul x, iar [(x)] este clasa de
echivalenta asociata lui. Orice sir constant este un sir Cauchy.
Gasim ca

de(i (x) , i (y)) = de([(x)] , [(y)]) = lim d (x, y) = d (x, y) (29)

n
³ ´
e e
deci i este o izometrie de la (E, d) la E, d .
e Aceasta inseamna ca
Aratam acum ca i (E) este densa peste tot in E.

e ∃x ∈ E, a.i. de(ξ, [x]) < ε.

∀ε > 0, ∀ξ ∈ E, (30)

Consideram un ξ ∈ E. e Aceasta inseamna ξ = [(xn ) ], cu (xn ) sir Cauchy in

n
E: limn,m d (xn , xm ) = 0. Putem scrie aceasta ultima relatie astfel
 
 
 
lim lim d (xn , xm ) = 0 ⇒ lim de(i (xm ) , ξ) = 0. (31)
m  n
| {z } m

e m ],ξ)
d([x

Din relatia (31) rezulta e

³ imediat
´ ca i (E) este densa peste tot in E.
Aratam acum ca E, e de este un spatiul metric complet. Fie (ξ n ) un sir
n
e e
Cauchy in E. Aceasta inseamna ca limm,n d (ξ m , ξ n ) = 0. ∀n ∈ N, ∃ (xn )n ∈
E, a.i. de(ξ n , i (xn )) < 21n . Acest ultim lucru rezulta din densitatea lui i (E)
e
in E.

de(i (xn ) , i (xm )) ≤ de(i (xn ) , ξ n ) + de(ξ n , ξ m ) + de(ξ m , i (xm ))

| {z }
d(xn ,xm )
1 1
≤ n
+ m + de(ξ n , ξ m ) . (32)
2 2
Luam limita dupa m si n si gasim ca limm,n d (xn , xm ) = 0, deci (xn ) este un
e Pe de alta parte
sir Cauchy in E si fie ξ = [(xn )] ∈ E.

0 ≤ de(ξ m , ξ) ≤ de(ξ m , i (xn )) + de(i (xn ) , ξ)

| {z }
=0

= de(ξ m , i (xn )) = d (xm , xn ) . (33)

9
Trecind la limita dupa m si n si folosind faptul ca (xn ) este un sir Cauchy in
E, gasim ca
lim de(ξ m , ξ) = 0, (34)
m,n
³ ´
deci orice sir Cauchy din E e converge, deci E, e de este un spatiu metric
complet.

2 SPATII PREBANACH.
Definition 21 Numim spatiu prebanach (spatiu liniar normat) com-
plex un multiplet (E, +, ·sc , k.k, C) cu proprietatea ca (E, +, ·sc , C) este un
spatiu liniar complex si k.k : E → R+ este o aplicatie numita norma cu
proprietatile fundamentale

∀x ∈ E
kxk ≥ 0, (35)
kxk = 0 ⇔ x = 0E . (36)

∀x ∈ E, ∀α ∈ C
kαxk = |α| kxk. (37)

∀x, y ∈ E,
kx + yk ≤ kxk + kyk. (38)

Proposition 22 Pe multimea E norma induce o metrica d prin relatia

d (x, y) = : kx − yk, (39)

∀x, y ∈ E.

10
Proof. d (x, y) = d (y, x), intrucit kxk = k − xk din (37). Luam in (38)
x → x − y si y → y − z si gasim ca

kx − y + y − zk ≤ kx − yk + ky − zk
(39)
kx − zk ≤ kx − yk + ky − zk ⇒
d (x, z) ≤ d (x, y) + d (y, z) ,

adica inegalitatea triunghiului (10).

Din aceasta propozitie obtinem ca topologia indusa pe E de norma k.k

este in esenta o topologie metrica.

Lemma 23 Fie (E, k.k) un spatiu prebanach si M ⊂ E subspatiu liniar

inchis in E. Atunci

∀1 > ε > 0, ∃xε ∈ E\M, a.i. d (xε , M) > 1 − ε si kxε k = 1. (40)

Proof. Fie x ∈ E\M ⇒ d (x, M) = d > 0. Prin def. d (x, M) =:

inf {kx − yk |y ∈ M} ⇒ ∀η > 0, ∃mη ∈ M, a.i. d ≤ kx − mη k < d + η.
dε d
Alegem η = 1−ε ⇒ ∃mε ∈ M, a.i. d ≤ kx − mε k ≤ 1−ε . °x − mε ∈ E\M.
°
x−mε ° x−mε °
Notam xε = kx−mε k , kxε k = 1. ∀m ∈ M, kxε − mk = ° kx−mε k − m° =
kx−(mε +mkx−mε k)k
>
° εk 
kx−m °
° °
°
1−ε °
°
x − mε + mkx − mε k° ≥ 1−ε
d = 1 − ε ⇒ d (xε , M) ≥ 1 − ε.
d ° | {z } ° d
° °
∈M

Definition 24 O submultime intr-un spatiu prebanach este (relativ secven-

tial) compacta, daca orice sir marginit de elemente din ea contine un subsir
convergent.

Theorem 25 Fie (E, k.k , F) un spatiu prebanach. Conditia necesara si sufi-

1
cienta ca E sa fie finit-dimensional (dimF E < ∞) este ca S sa fie compacta
in E.
Proof.
1
S = {x ∈ E| kxk = 1} . (41)
Necesitatea: Daca dimF E < ∞, atunci E ∼ = Fm ca spatii liniare. Atunci din
1
teorema Heine-Borel S este compacta.

11
 1
Suficienta: Sa presupunem ca dimF E = ∞ si S este compacta. Daca
dimF E = ∞, atunci ∃ (en )n∈N un sistem liniar independent in E. Construim
spatiile

M1 = L ({e1 }) , M2 = L ({e1 , e2 }) , ..., Mk = L ({e1 , , ..., ek }) , ... (42)

unde L(e1 ) este varietatea/acoperirea liniara a vectorului e1 , etc. Am obtinut

un sir de subspatii liniare inchise

M1 à M2 à M3 à ... à Mk à ... (43)

Aceasta inseamna ca
1
∃x1 ∈ M2 \M1 a.i. kx1 k = 1 si d (x1 , M1 ) ≥ , (44)
2
1
∃x2 ∈ M3 \M2 a.i. kx2 k = 1 si d (x2 , M2 ) ≥ , (45)
2
...
1
∃xk ∈ Mk+1 \Mk a.i. kxk k = 1 si d (xk , Mk ) ≥ , (46)
2
...

Afirmatiile (44 − 46) sint bazate pe lema demonstrata anterior. Am con-

1
struit astfel un sir (xn )n∈N de elemente din S (toti xn au norma unitate) cu
proprietatea ca
1
kxk − xk−1 k >
2
si in general
1
kxk − xp k > , ∀k, p ∈ N. (47)
2
Din relatia (47) obtinem ca sirul (xn )n∈N , desi marginit, nu contine un subsir
1
convergent, deci S nu este compacta. Contradictie cu ipoteza.

Definition 26 Spunem ca doua norme k.k1 si k.k2 sint echivalente pe

multimea E, daca si numai daca

∃a, b > 0, a, b ∈ R, a.i. a kxk2 < kxk1 < b kxk2 , ∀x ∈ E. (48)

Theorem 27 Toate normele pe spatii prebanach finit dimensionale sint echiva-

lente.

12
Proof. E este finit dimensional ⇒ E ∼
= FP m
ca spatii liniare. Fie {ek }m
k=1
o baza normata in E. Pentru un E 3 x = k xk ek definim norma de tip p
prin
Ãm !1
X ¯ ¯p p
kxkp =: ¯xk ¯ (49)
k=1

si vom demonstra ca toate normele pe E sint echivalente cu k.k2 si deci

echivalente intre ele. Faptul ca (49) induce o norma pe E se stabileste astfel:
primele doua proprietati ale normei sint banale, in timp ce a treia rezulta
din inegalitatea lui Hölder (v. pag 7-8 din Debnath si Mikusinski). Stim
ca sfera unitate
( )
¡ ¢ Xm
¡ ¢2
S m−1 = λ = λ1 , ..., λm ∈ Fm | λk = 1 (50)
k=1

este compacta in topologia indusa de norma k.k2 . Definim o functie

f : S m−1 → R
X
m
f (λ) = kx (λ)k , x (λ) = λk ek . (51)
k=1

Atunci
°Ã m ! Ãm !°
° X X °
° k k °
|f (λ) − f (µ)| = |kx (λ)k − kx (µ)k| ≤ kx (λ) − x (µ)k = ° λ ek − µ ek °
° °
k=1 k=1
°m °
°X ¡ ¢ °
° X° ¢ ° X
m m
° ¡ k ¯¡ k ¢¯
= ° k k
λ − µ ek ° ≤ ° k
λ − µ ek = ° ¯ λ − µk ¯ kek k
° °
k=1 k=1 k=1
Ãm ! 12 Ã m ! 12
X¯ ¯ 2 X
≤ ¯λk − µk ¯ kek k2
Cauchy−Bunyakowski
k=1 k=1
1
= m |λ − µ| .
2 (52)

Din relatia (52) obtinem ca f este o functie Lipschitz deci o functie con-
tinua. Deoarece S m−1 este un spatiu topologic compact, iar f este o aplicatie
continua, imaginea lui S m−1 prin functia f este compacta, deci inchisa si
marginita in R ⇒ ∃0 ≤ a ≤ b, a.i. a ≤ f (λ) ≤ b, ∀λ ∈ S m−1 . Deoarece f
este continua, ea isi atinge marginile si, daca prin absurd a = 0, ar exista un

13
vector λ0 ∈ S m−1 , astfel incit f (λ0 ) = 0 ⇔ kx (λ0 )k = 0 ⇒ λ0 = 0 ∈
/ S m−1 .
Deci a > 0.
Din inegalitatea
µ 1 2 ¶
λ λ λm
a ≤ f (λ) ≤ b ⇒ a ≤ f , , ..., ≤b⇔
|λ| |λ| |λ|
° k °
°λ ek °
p
a ≤ ° k ° ≤ b ⇒ [Link] ∼ k.k2 .
°λ ek °
2

3 SPATII SI ALGEBERE BANACH

Definition 28 Numim spatiu Banach un spatiu prebanach complet.

Definition 29 Numim algebra Banach un spatiu Banach inzestrat cu o

operatie de produs ”∗” ce verifica

kx ∗ yk ≤ kxk · kyk . (53)

Definition 30 Numim algebra Banach cu unitate o algebra Banach in

care exista element neutru in raport cu operatia de produs si acesta are norma
unitate.

Proposition 31 Pentru orice algebra Banach fara unitate A exista o algebra

Banach cu unitate A1 , astfel incit A este subalgebra in A1 .
Proof. Construim spatiul produs direct A1 = F× A pe care introducem
operatiile

(λ1 , x1 ) + (λ2 , x2 ) = (λ1 + λ2 , x1 + x2 ) , (54)

α (λ1 , x1 ) = (αλ1 , αx1 ) , (55)
(λ1 , x1 ) • (λ2 , x2 ) = (λ1 λ2 , x1 ∗ x2 + λ1 x2 + λ2 x1 ) . (56)

Atunci se verifica simplu ca

© ª
A =: (0, x) |x ∈ A (57)

este subalgebra in A1 .

14
Proposition 32 In orice algebra Banach A operatia de produs este o apli-
catie continua de la A × A la A.
Proof. Consideram doua siruri convergente (xn ) → x si (yn ) → y. Atunci
kxy − xn ym k ≤ k(x − xn ) (y − ym ) + xym + xn y − 2xn ym k
≤ kx − xn k ky − ym k + k(x − xn ) ym k + kxn (y − ym )k
≤ kx − xn k ky − ym k + k(x − xn )k kym k + kxn k k(y − ym )k
→ 0.

Proposition 33 Fie x °∈ A, a.i. °k1 − xk < 1. Atunci ∃x−1 .

P ° k° P∞
Proof. Deoarece ∞k=0 °(1 − x) ° < ∞, atunci ∃
k
k=0 (1 − x) .

X
∞ X
∞
x (1 − x)k = [1 − (1 − x)] (1 − x)k
k=0 k=0
X
∞ X
∞
= (1 − x)k − (1 − x)k
k=0 k=1
= 1⇒
X
∞
x−1 = (1 − x)k . (58)
k=0

Proposition 34 Daca λ ∈ F, a.i. |λ| > kxk, atunci elementul (λ1 − x) este
inversabil.
Proof. Stim ca
° ³ x ´°
° ° kxk
° 1 − 1 − °= < 1.
λ |λ|
Atunci aplicind propozitia anterioara gasim ca
³ x ´−1 X xk
∞
1− = k
,
λ k=0
λ

de unde
h ³ x ´i−1 1 X xk
∞
λ 1− = . (59)
λ λ k=0 λk

15
Proposition 35 Multimea elementelor inversabile dintr-o algebra Banach
este deschisa si aplicatia care asociaza fiecarui element inversul sau este con-
tinua.
Proof. Notam prin U = {x ∈ A| x inversabil} si prin f : U → U, f (x) =
x−1 . Fie x0 ∈ U. Vom arata ca B 1 (x0 ) ⊂ U. Fie x ∈ B 1 (x0 ).
kx−1
0 k ° −1 °
−1
kx°
0 k °
° ° °
Aceasta inseamna ca kx − x0 k < x−1 ⇔ kx − x0 k x0 < 1. Dar (x − x0 ) x−1
1
0
°≤
° −1 ° ° −1 k°0 k
kx − x0 k °x0 ° < 1 ⇔ °xx0 − 1° < 1, iar prin propozitia #33 obtinem ca
xx−1
0 este inversabil, deci x ∈ U.

Anterior am gasit ca, daca (A, 1) este o algebra Banach cu unitate si

pentru un |λ| ≥ kxk elementul (λ1 − x) este inversabil.

Definition 36 Numim multimea rezolventa a lui x

ρ (x) =: {λ ∈ C| (λ1 − x) este inversabil} . (60)

Definition 37 Numim multimea spectrala a lui x multimea C\ρ (x).

Proposition 38 Pentru ∀x ∈ A, ρ (x) este multime deschisa.

Proof. Fie λ0 ∈ ρ (x). Aratam ca B 1
−1
(λ0 ) ⊂ ρ (x). Fie λ ∈
k(λ0 1−x) k
1
B 1 (λ0 ). Atunci |λ − λ0 | < .
k(λ0 1−x)−1 k k(λ0 1−x)−1 k
° £ ¤ ° ° °
°(λ1 − x) (λ0 1 − x)−1 − 1° = °[(λ1 − x) − (λ0 1 − x)] (λ0 1 − x)−1 °
° °
≤ k(λ − λ0 ) 1k °(λ0 1 − x)−1 °
° °
= |λ − λ0 | °(λ0 1 − x)−1 ° < 1.

Corollary 39 Multimea spectrala a unui element dintr-o algebra Banach cu

unitate este o multime inchisa in C.

Definition 40 Definim functia rezolventa a elementului x dintr-o al-

gebra Banach cu unitate prin relatia

R (·, x) : ρ (x) ⊂ C → A, (61)

R (λ, x) = : (λ1 − x)−1 . (62)

16
Proposition 41 Functia rezolventa a unui element arbitrar x este olomorfa
in fiecare punct din multimea rezolventa a acelui element.
Proof. ∀λ, µ ∈ ρ (x), (λ − µ) 1 = (λ1 − x) − (µ1 − x). Aplicam pe aceasta
egalitate rezolventa R (λ, x) la dreapta si gasim

(λ − µ) R (λ, x) = 1− (µ1 − x) R (λ, x) . (63)

Aplicam acum la stinga rezolventa R (µ, x) si gasim

(λ − µ) R (µ, x) R (λ, x) = R (µ, x) − R (λ, x) ⇒

R (µ, x) − R (λ, x)
= −R (µ, x) R (λ, x) . (64)
µ−λ

Prin trecere la limita (λ → µ) ,obtinem ca aplicatia rezolventa este diferen-

tiabila/olomorfa in ∀λ ∈ ρ (x), deci analitica pe ρ (x).

17