0% au considerat acest document util (1 vot)
467 vizualizări3 pagini

Exercitii

Acest text conține exerciții de identificare și analiză morfologică și sintactică a numerelor, adverbelor, locuțiunilor adverbiale și interjecțiilor din fragmente literare. Exercițiile vizează identificarea, precizarea felului și a funcției sintactice a acestor părți de vorbire.

Încărcat de

Cristiana Morar
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (1 vot)
467 vizualizări3 pagini

Exercitii

Acest text conține exerciții de identificare și analiză morfologică și sintactică a numerelor, adverbelor, locuțiunilor adverbiale și interjecțiilor din fragmente literare. Exercițiile vizează identificarea, precizarea felului și a funcției sintactice a acestor părți de vorbire.

Încărcat de

Cristiana Morar
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

EXERCIȚII (numeralul, adverbul și interjecția)

1. Notează, în caiet, numeralele cardinale din textul de mai jos, precizând și valoarea lor
morfologică.
În scena 4 din piesă, se pomenește de romanul Insula misterioasă de Jules Verne. În 1865, în plin
Război de Secesiune, cinci oameni pleacă din Richmond într‐un balon. Acesta se prăbușește pe
insulă, unde cei cinci trăiesc patru ani. Apoi, pe o insulă învecinată descoperă un om abandonat
acolo de doisprezece ani.

2. Identifică numeralele din replicile următoare, extrase din textul Omul de zăpadă care voia
să întâlnească soarele de Matei Vișniec, și precizează felul lor, valoarea morfologică și
funcția sintactică.
„RÂNDUNICA – Ah, mă tem că am ajuns prea devreme. Să vezi și să nu crezi, sunt chiar
prima...“
„OMUL DE ZĂPADĂ – [...] Îți ofer nasturii mei. Trei nasturi cu care să‐ți hrănești astăzi cele
trei comori [...].“

3. Identifică numeralele din textul de mai jos și precizează‐le felul și valoarea morfologică.
„Trei elevi descoperă accidental bucuria lecturii. Unsprezece elevi de la Școala Gimnazială
Nr. 1 din Bistrița au decis să vă arate cum.“ Acesta este mesajul afișat la cele două aviziere ale
școlii de trupa de teatru Alegoria . „Dacă trei din zece elevi vor citi acest mesaj, până la urmă, va
afla majoritatea celor 1238 de elevi ai școlii.“, afirmă elevul Alexandru Sfara. „Este prima piesă
pe care o montăm“, a adăugat acesta. Întrebat în care dintre săptămânile lunii mai va avea loc
premiera, Alexandru a răspuns: „Am prefera în a doua.“

4. Identifică adverbele din enunțurile de mai jos, apoi precizează‐le felul (atât după înțeles,
cât și după alcătuire) și funcția sintactică.
a. Replica de deasupra este a Elizei.
b. Merg zilnic la repetiții.
c. Întotdeauna voi accepta rolul unui îndrăgostit.
d. Actorii au fost primiți regește.
e. Clădirea teatrului este mai aproape decât crezi.
f. Am învățat foarte ușor replicile.
g. Îmi voi împlini cândva dorința de a juca pe scena de aici.
h. Spectacolul va începe curând.

5. Notează, în caiet, toate semiadverbele folosite în textul de mai jos.


„IORDACHE: Al dracului spițerul! Închipuiește‐ți d‐ta! Lua un bilet. Îl rădeai, trăgeai o dungă.
[...] Joi, iar o dungă; sâmbătă, alta: trei dungi. Marțea ailaltă, te uitai la bilet: numai o dungă.
Peste asta mai trăgeam una; una și cu una două. [...]
PAMPON: Ei ? Spițerul, în vreme de zece luni cât v‐a tras pe sfoară, numai cu un bilet a
lucrat?...
IORDACHE: Știu și eu?“
I.L. Caragiale, D‐ale carnavalului

6. Identifică locuțiunile adverbiale din următoarele enunțuri și precizează funcția lor


sintactică.
Am intrat pe furiș în sală. Colegii mei repetau pe rupte. Când și când, se opreau și priveau pe
fereastră. Ici și colo se vedeau aprinzându‐se luminile orașului.

7. Construiește câte un enunț în care adverbul de loc acasă să fie circumstanțial de loc,


respectiv atribut adverbial.

8. Corectează mesajul scris alăturat.


Lipsim decât 10 minute. Mai ne aștepți?

9. Identifică interjecțiile din fragmentele date și indică felul fiecăreia.


a. „DANDANACHE (care a ascultat cu multă atenție): Așa e, bini ziți
puicusorule... bată‐vă sănătatea să vă bată... pardon... stii eu... de pe drum ( serios)
fă‐ți idee d‐ta: ținți postii, hodoronc‐hodoronc, zdronca‐zdronca, si clopoțeii... îmi
țiuie grozav...“
b. „LENUȚA: [...] Tii, de când caut eu panglica asta... Dar cui să‐i dea în gând că e
cu cuțitele și furculițele. [...] Și‐acum, mâncați frumos... Aoleu, pâinea! Unde
păcatele o fi pâinea?
PUIA (I‐arată spre masa cu patefonul): Uite‐o colo, după patefon.
LENUȚA:  Așa e, uitasem. (Puiei.) Vasăzică i‐ai dat de urmă, zgripțuroaică? A,
nu poate omul să ascundă nimic de voi în casa asta!“

c. Iată!
Acest inel din parte‐i! E târziu.
Nu pierde vremea!
Ah! Acest inel
Îmi dă‐ndărăt curajul ce‐mi pierise!
Hai, du‐te! Noapte bună!

10. Menționează care dintre interjecțiile din fragmentele de la exercițiul 3 sunt predicative și
precizează funcția lor sintactică.

S-ar putea să vă placă și