Cum se formeaza vantul

Vantul este un fenomen fizic ce se manifesta ca o

circulatie dirijata de aer in atmosfera terestra.
Pentru ca temperatura si presiunea aerului nu au aceleasi
valori pe toata suprafata Pamantului, exista deplasari ale
aerului. Temperatura, nefiind o marime constanta,
determina repartitia neuniforma a presiunii atmosferice,
datorita regiunilor de pe Glob incalzite diferit.
Aerul se deplaseaza din regiunile cu presiune atmosferica
mai ridicata spre cele cu presiune mai scazuta, asfel se
formeaza vanturile.
Vantul se caracterizeaza prin doua elemente extreme de
variabile in timp si spatiu: directia din care bate vantul,
apreciata dupa 16 sectoare ale orizontului, si viteza,
reprezentand distanta parcursa de particolele de aer in
unitatea de timp exprimata in m/s.

Vanturile au fost impartite de catre speciaisti in functie de

taria acestora astfel:

– Briza – taria intre 2-5

– Vanturi puternice – taria intre 6-8
– Furtuni – taria 9
– Orcane, uragane, taifune – taria 12
Pe pamant vantul poate atinge teoretic viteza de 1230 km/ora, viteza egala cu cea a sunetului, dar
practic aceasta nu poate fi atinsa de cea mai puternica tornada (pana in prezent s-a masurat la
tornada o viteza maxima de 500-600 km/ora).
Aspecte generale. Vânturile puternice sunt hazarde majore şi produc
pagube materiale mari, deoarece afectează areale cu mari densităţi de
populaţie şi numeroase obiective economice din zona temperată.
Cele mai puternice furtuni se formează la contactul dintre masele de aer
polar şi cel tropical, caracterizate prin contraste termice puternice. Aceste
furtuni însoţesc depresiunile barice ciclonale care se deplasează de la vest la
est şi ocupă suprafeţe uriaşe de sute de mii de kilometri pătraţi, fiind
caracteristice regiunilor din zona temperată.
Unele furtuni declanşate în timpul verii au un caracter local şi se produc
datorită supraîncălzirii aerului şi ridicării lui în straturile mai înalte şi reci
ale atmosferei, unde vaporii de apă condensează şi dau ploi abundente.
În timpul iernii furtunile puternice sunt asociate cu căderi abundente de
zăpadă care generează viscole puternice.

Măsuri de prevenire şi protecţie. Măsurile de alarmare şi pregătire a

populaţiei cuprind instrucţiuni difuzate în arealele posibil a fi afectate, fiind
diferenţiate în funcţie de fiecare situaţie concretă.
În momentul în care este dată alarma, populaţia este sfătuită să rămână în
interiorul clădirii, cât mai departe de [Link] o mare importanţă este ca
alertele să fie exacte şi să provoace autorităţile competente şi publicul la
reacţii [Link] marea majoritate a pierderilor de vieţi omeneşti se
datorează fragmentelor de materiale purtate de vânt, este recomandabil ca
oamenii să nu se lase surprinşi în teren descoperit.
În cazul când furtuna v-a surprins în stradă este necesar de a respecta strict
următoarele reguli:
- Ţineţi-vă cât mai departe de construcţiile uşoare şi vechi;
- Ocoliți firele electrice;
- Nu staţi sub copaci;
- Străduiţi-vă să vă adăpostiţi cât mai repede în case, magazine
mari, oficii;
- Nu întraţi în clădiri avariate, deoarece ele se pot prăbuşi în
rezultatul rafalelor puternice de vânt;
 Exista trei categorii de vanturi:
Vanturi permanente – bat tot timpul anului. Datorita miscarii de rotatie acestea sunt abatute de la
directia lor normala. Astfel sunt deplasate spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in
emisfera sudica.

Vanturile permanente sunt:
Alizeele – sunt vanturi predominante, care sufla dinspre NE si SE catre Ecuator. Aceste vanturi sunt
provocate de masele de aer fierbinte care se ridica la Ecuator si de deplasarea aerului provenit
dinspre N si S care ia locul acestor mase de aer. Vanturile sunt deviate spre V din cauza rotatiei
Pamantului de la V la E. Zonele imprevizibile de calmuri, cunoscute sub denumirea de acalmii
tropicale, se afla la convergenta acestora;
Vanturile de vest – se formeaza intre maximele tropicale si minimele subtropicale, deci bat intre
400 si 600 latitudine nordica si sudica. Fiind deviate de la directia normala, bat dinspre vest, de unde
si denumirea lor. Aceste vanturi aduc precipitatii bogate pe coastele vestice ale continentelor;
Vanturile polare (de est) – bat dinspre maximele polare spre minimele subpolare, aducand aerul
rece al polilor.
Vanturile periodice – sunt vanturi care isi schimba directia. O perioada bat dintr-o directie, iar
perioada calalta din directia opusa.
Vanturile periodice sunt:
Musonul – este un vant cu caracter periodic, ce ia nastere datorita marilor contraste termice intre
apele Oceanului Indian si partea centrala a Asiei in cele doua anotimpuri extreme ale anului. In
timpul verii partea centrala si sudica a Asiei se incalzeste excesiv, temperatura aerului ajungand la si
la 50 grade Celsius. Musonul de vara bate din aprilie pana in octombrie, aducand precipitatii bogate.
Musonul de iarna bate din octombrie pana in aprilie, fiind foarte secetos;
Briza – este asemanatoare musonului, dar isi schimba directia de la zi la noapte si bate pe
suprafete restranse. Exista brize marine, formate din cauza incalzirii diferite a plajei si a apei, si brize
de munte si vale, formate datorita incalzirii diferitea vailor si a culmilor invecinate.
Vanturile neregulate – bat numai intr-o anumita regiune. Exista multe astfel de vanturi.
Cele mai cunoscute vanturi neregulate sunt:

Bora – este un vant neregulat care bate pe tarmul Marii Adriatice

Mistralul – Este un vant puternic din directia Nord West ce afecteaza coasta mediteraneana a
Frantei, de la Marsilia la Saint Tropez. Mistralul este unul din factorii de clima determinanti ai acestei
incintatoare si putin cunoscute parti a Rivierei Franceze, situata in departamentele Var si extinzindu-
se pina la Bouches-duRhone (Marseille), departe de zona supraglomerata Nisa-Cannes-Antibes.
Mistralul este responsabil pentru: vremea insorita exceptionala, vegetatia desertica asemanatoare
cu cea din sudul Californiei si chiar pentru aerul local.
Vanturi din Romania
Pe teritoriul Romaniei regimul vantului este determinat atat de particularitatile generale ale
atmosferei, cat si de particularitatile suprafetei active, evident fiind rolul de baraj orografic al
Carpatilor, care determina prin orientare si altitudine particularitati regionale ale vantului.
Vanturi care bat in Romania:
Crivatul – Crivatul este un vant deosebit de puternic, care bate in Moldova, Dobrogea si sudul si
estul Munteniei. Sufla dinspre N-E spre S-V, cu viteze ce depasesc uneori 30-35 m/s. Asociat cu
nisoare, el determina deseori in anotimpul rece al anului cele mai cumplite viscole din tara noastra.
Aparitia lui in timpul verii este cu totul intamplatoare, dar atunci fiind un vant cald si uscat aduce
pagube recoltelor in regiunile din sud-estul tarii.
Nemirul (Nemere) – vant local care apare in depresiunea Brasovului. Aerul rece al Crivatului,
acumulat in partea estica a Carpatiileo Orientali, patrunde prin vaile si trecatorile muntilor si se
revarsa pe versantul vestic in depresiune sub forma unui vand rece, cu o viteza de deplasare de 10-
20 m/s.
Austrul – este un vant vestic, uscat si cald pe timpul verii, iar in perioada de iarna este insotit de
geruri si e lipsit de precipitatii.
Alte vanturi locale:
– Cosava, este un vant foarte intens cu caracter de fohn, cald si ucat, bate in general din sud-est si
uneori din est, isi face simtita prezenta mai rar, in general doar in partea de sud-vest a parcului;
– Baltaretul, un vant umed si caldut, destul de prielnic agriculturii, fiind aducator de ploi bogate;