POLIEDRE REGULATE
Poliedrul este figura spaţială închisă, delimitată de feţe plane de formă poligonală.
Poliedrul se numește convex dacă pentru orice față a sa toate celelalte fețe sunt situate
în același semispațiu delimitat de planul suport al feței alese. Amintim aici prismele şi
piramidele (numite și solide elementare), respectiv trunchiurile de piramidă.
Aria unui poliedru este egală cu suma ariilor tuturor fețelor sale. Volumul unui
poliedru poate fi calculat ținând cont că acesta poate fi obținut prin adiție de solide
elementare, deci prin însumare de volume. În unele situații volumul poate fi calculat și
ca diferență de volume cunoscute (de exemplu, la solidele obținute prin trunchiere).
Amintim aici volumele cunoscute: volumul prismei este egal cu aria bazei înmulțită cu
înălțimea acesteia (distanța dintre baze), respectiv volumul piramidei este o treime din
produsul dintre aria bazei și înălțime (distanța de la vârf la bază).
Are loc următoarea Teoremă a lui Euler: dacă 𝑣, 𝑚, 𝑓 sunt respectiv numărul
de vârfuri, muchii, fețe ale unui poliedru convex atunci 𝑣 + 𝑓 − 𝑚 = 2.
Un poliedru în care toate fețele au același număr de laturi, iar în fiecare vârf al
său se întâlnesc același număr de muchii se numește poliedru topologic regulat.
Piramida patrulateră regulată nu este un poliedru topologic regulat, baza fiind pătrat, iar
fețele laterale triunghiuri isoscele.
Folosind Teorema lui Euler se demonstrează că există numai 5 tipuri de poliedre
topologic regulate: tetraedrul, hexaedrul, octaedrul, dodecaedrul şi icosaedrul (ce au
respectiv 4, 6, 8, 12, 20 de feţe).
Poliedrele regulate sunt poliedrele topologic regulate, convexe, având toate
fețele poligoane regulate egale.
În figura 1 sunt date două poliedre ce nu sunt regulate, chiar dacă toate fețele
sunt poligoane regulate egale.
Fig.1 Poliedre neregulate cu feţe triunghiuri echilaterale
Cristian Lazureanu
Primul poliedru (stelat) nu este convex, iar al doilea are vârfuri în care se întâlnesc un
număr diferit de muchii (4, respectiv 5 muchii).
Din cele de mai sus obţinem cele cinci poliedre regulate, numite şi solidele lui
Platon: tetraedrul regulat, cubul, octaedrul regulat, dodecaedrul regulat și icosaedrul
regulat.
1. Tetraedrul regulat
Are 4 feţe, 4 vârfuri şi 6 muchii (Figura 2). În concepţia filozofică a lui Platon1, tetraedrul
regulat semnifică focul.
Fig.2 Tetraedrul regulat şi desfăşurata lui
√2
Dacă muchia tetraedrului regulat este l atunci volumul este 𝑉 = 12 𝑙 3 , aria totală 𝐴𝑡 =
√6 √6
√3𝑙 2 , raza sferei circumscrise 𝑅 = 4 𝑙, raza sferei înscrise 𝑟 = 12 𝑙, iar unghiul diedru
format de oricare două feţe alăturate este aproximativ 70∘ 31'.
2. Hexaedrul regulat (cubul)
Are 6 feţe, 8 vârfuri şi 12 muchii. În concepţia filozofică a lui Platon, cubul semnifică
pământul.
Dacă muchia cubului este l atunci volumul este 𝑉 = 𝑙 3 , aria totală 𝐴𝑡 = 6𝑙 2, raza
√3 1
sferei circumscrise 𝑅 = 𝑙, raza sferei înscrise 𝑟 = 𝑙, iar unghiul diedru format de
2 2
oricare două feţe alăturate este de 90∘ .
1
Mario Livio – Secţiunea de aur, Ed. Humanitas, 2005, pag.83
-2-
Cristian Lazureanu
Fig.3 Cubul şi desfăşurata lui
Apple’s cube store
3. Octaedrul regulat
Este o bi-piramidă cu 8 feţe, 6 vârfuri şi 12 muchii. În concepţia filozofică a lui Platon,
octaedrul regulat semnifică aerul.
√2 3
Dacă muchia octaedrului regulat este l atunci volumul este 𝑉 = 3
𝑙 , aria totală
√2 √2
𝐴𝑡 = 2√3𝑙 2 , raza sferei circumscrise 𝑅 = 2 𝑙, raza sferei înscrise 𝑟 = 6
𝑙, iar unghiul
diedru format de oricare două feţe alăturate este aproximativ 109∘ 21'.
-3-
Cristian Lazureanu
Fig.4 Octaedrul regulat şi desfăşurata lui
Pyramid Arena
4. Icosaedrul regulat
Are 20 feţe, 12 vârfuri şi 30 muchii. În concepţia filozofică a lui Platon, icosaedrul
regulat semnifică apa.
Dacă muchia icosaedrului regulat este l atunci2 volumul său este
5(3+√5) 3
𝑉= 12
𝑙 ≅ 2,18 ⋅ 𝑙 3 ,
2
Dicţionar de matematici generale, Editura enciclopedică română, 1974
-4-
Cristian Lazureanu
√5+√5
aria totală 𝐴𝑡 = 5√3𝑙 2 , raza sferei circumscrise 𝑅 = 4
𝑙, raza sferei înscrise 𝑟 =
3√3+√15
2
𝑙, iar unghiul diedru format de oricare două feţe alăturate este aproximativ
∘
138 11'.
Fig.5 Icosaedrul regulat şi desfăşurata lui
5. Dodecaedrul regulat
Are 12 feţe, 20 vârfuri şi 30 muchii. În concepţia filozofică a lui Platon, dodecaedrul
regulat semnifică universul, Quinta Essentia.
Dacă muchia icosaedrului regulat este l atunci3 volumul său este
3
Dicţionar de matematici generale, Editura enciclopedică română, 1974
-5-
Cristian Lazureanu
(15+7√5) 3
𝑉= 4
𝑙 ≅ 7,66 ⋅ 𝑙 3 ,
aria totală 𝐴𝑡 = 3√25 + 10√5𝑙 2 , iar unghiul diedru format de oricare două feţe
alăturate este aproximativ 116∘ 33'.
Fig.6 Dodecaedrul regulat şi desfăşurata lui
-6-
Cristian Lazureanu
Unind centrele feţelor unui solid se obţine
solidul dual (reciproc) acestuia. Observând
numărul de feţe şi de vârfuri ale solidelor lui
Platon, deducem că tetraedrul regulat este
autodual (Figura 7), iar cubul şi octaedrul
regulat, respectiv dodecaedrul regulat şi
icosaedrul regulat sunt solide duale (Figura 8).
Fig.7 Tetraedrul regulat este autodual
Fig.8 Perechi de solide duale
-7-
Cristian Lazureanu
POLIEDRE SEMIREGULATE
Poliedrele semiregulate sunt poliedrele caracterizate de următoarele condiţii:
toate feţele sunt poligoane regulate ( se utilizează mai mult de un tip de poligon
regulat), toate muchiile sunt egale şi toate colţurile sunt identice (fiecare vârf are
acelaşi aranjament al feţelor). Printre aceste solide amintim: n - prismele regulate
cu feţele laterale pătrate (𝑛 ≠ 4), n - antiprismele regulate (𝑛 ≥ 4) şi solidele lui
Arhimede.
Fig.1 5 – prisma regulată cu Fig.2 5 – antiprisma regulată
feţele laterale pătrate
n - antiprisma regulată este un poliedru semiregulat, mărginit de două poligoane
regulate cu n laturi (baze) şi 2n triunghiuri echilaterale (suprafața laterală). Cele
două baze ale antiprismei sunt situate în plane paralele astfel încât dacă fixăm o
180∘
bază, cealaltă se obţine din aceasta printr-o rotaţie de unghi 𝑛 . Fiecare vârf al
unei baze se uneşte cu două vârfuri alăturate ale celeilalte baze.
Fig.4 Desfăşurata unei 5 –
Fig.3 Desfăşurata unei 5 – prisme
antiprisme regulate
regulate
-8-
Cristian Lazureanu
Observăm că triunghiurile echilaterale ce formează suprafaţa laterală a
unei antiprisme nu sunt situate în plane perpendiculare pe planul bazei. Proiecţiile
vârfurilor unui astfel de triunghi pe bazele opuse “cad” în exteriorul bazelor, mai
exact pe cercul circumscris fiecăreia dintre baze. O problemă ce rezultă de aici
este calcul înălţimii antiprismei, adică a distanţei dintre cele două baze.
Vom considera n – antiprisma cu o latură a bazei A1A2 şi cu B1 vârful
situat în cealaltă
bază astfel ca triunghiul echilateral A1A2 B1 să fie o faţă laterală. Notăm cu N
proiecţia lui B1 pe planul bazei şi cu M mijlocul laturii (A1A2).
Triunghiul B1NM este dreptunghic şi cu teorema
lui Pitagora avem
ℎ2𝑛 = 𝐵1 𝑀2 − MN2,
unde MN este săgeata bazei, adică diferenţa
dintre
raza cercului circumscris bazei şi apotema
bazei,
iar B1M este înălţimea triunghiului echilateral.
Deci
ℎ𝑛 = √ℎ2Δ − 𝑠𝑛2 ,
𝑙𝑛 √3 180∘
ℎΔ = , 𝑙𝑛 = 2𝑟 𝑠𝑖𝑛 , 𝑠𝑛 = 𝑟 − 𝑎𝑛
2 𝑛
180∘
= 𝑟 − 𝑟 𝑐𝑜𝑠 .
𝑛
Exerciţiul 1. Reprezentaţi grafic o 3-antiprismă regulată şi arătaţi că este un
octaedru regulat.
Exerciţiul 2. Mijloacele muchiilor laterale ale unei n – antiprisme regulate
formează un poligon. Este acesta un poligon regulat? Aceste mijloace se
proiectează pe planul bazei. Conţine poligonul de proiecţie vârfurile bazei
antiprismei? Justificaţi. ( n = 4 ).
Exerciţiul 3. Într-o n – antiprismă regulată se înlocuiesc triunghiurile echilaterale
ce formează suprafaţa laterală cu triunghiuri isoscele egale. Se modifică vederea
de sus a antiprismei rezultate? Dar înălţimea antiprismei? Ştiind noua înălţime h
a antiprismei rezultate şi muchia bazei l, calculaţi latura unui triunghi isoscel
(diferită de baza l ) ( n = 6 ).
-9-
Cristian Lazureanu
Un alt grup de poliedre semiregulate este dat de cele 13 solide ale lui
Arhimede. Șapte dintre acestea se obţin prin trunchierea solidelor lui Platon.
Aici, prin trunchiere înţelegem secţionarea prin plane a tuturor colţurilor
poliedrului în mod identic astfel ca prin eliminarea acestor colţuri să rămână un
solid semiregulat, adică toate poligoanele rezultate să fie regulate. Pentru aceasta,
o primă condiţie este ca muchiile ce pleacă din acelaşi vârf să fie secţionate la
aceeaşi distanţă faţă de acel vârf. Vom considera câteva exemple.
1. Tetraedrul trunchiat. Fiecare muchie a tetraedrului se împarte în 3
părți egale. Rezultă feţele tetraedrului trunchiat: 4 triunghiuri echilaterale și 4
hexagoane regulate. Fiecare muchie a tetraedrului se împarte în 3 părți egale.
Fig.5 Tetraedrul trunchiat şi desfăşurata lui
Exerciţiul 4. Coloraţi tetraedrul trunchiat folosind numărul minim de culori
posibil (două feţe ce au o muchie comună se colorează cu culori diferite).
2. Cubul trunchiat. Fiecare muchie a cubului se împarte în trei segmente
proporţionale cu 1, √2, 1, rezultând pe fiecare faţă câte un octogon regulat, iar
prin secţionarea fiecărui vârf rezultă câte un triunghi echilateral.
Fig.6 Cubul trunchiat şi desfăşurata lui
- 10 -
Cristian Lazureanu
3. Octaedrul trunchiat. 8 feţe hexagoane regulate, 6 feţe pătrate.
Fig.7 Octaedrul trunchiat şi desfăşurata lui
Exerciţiul 5. Calculaţi volumul interior paralelipipedului şi exterior octaedrului
trunchiat din figura 7. Se dă muchia octaedrului ce s-a trunchiat, l = 6cm.
4. Cuboctaedrul. Se obţine prin rectificarea cubului (metoda muchiei mediane):
se unesc mijloacele a oricăror 2 muchii alăturate şi se elimină colţurile ce conţin
vârfurile cubului.
Fig.8 Cuboctaedrul şi desfăşurata lui
Exerciţiul 6. Folosind eventual aceeaşi metodă, construiţi cuboctaedrul plecând
de la un octaedru regulat. Ce raport există între muchia cubului şi muchia
octaedrului regulat din care se obţin acelaşi cuboctaedru?
Exerciţiul 7. Ce se obţine prin rectificarea tetraedrului regulat?
- 11 -
Cristian Lazureanu
6. Rombocuboctaedrul sau cuboctaedrul rombic. Se pot considera trei variante
de rombocuboctaedru, din care doar una este poliedru semiregulat: este necesar
ca octogonul din ”vederea de sus” să fie regulat.
O altă variantă se obţine dintr-un cuboctaedru prin metoda muchiei mediane. Se
înscrie atât într-un octaedru regulat, cât şi într-un cub.
Fig.9 Cuboctaedrul rombic şi desfăşurata lui
Exerciţiul 8. Desenaţi, în vedere de sus, cuboctaedrul rectificat şi cubul în care
este înscris. Stabiliţi dacă feţele triunghiulare, respectiv pătrate ce formează
partea oblică a suprafeţei laterale, au aceeaşi înclinare faţă de planul orizontal
(fig.9).
Exerciţiul 9. Calculaţi aria şi volumul rombocuboctaedrului obţinut dintr-un cub
de muchie 4√2cm.
Exerciţiul 10. Pentru solidele lui Platon există sfera circumscrisă cât şi sfera
înscrisă, având acelaşi centru. Studiaţi existenţa acestor sfere pentru solidele lui
Arhimede studiate mai sus.
- 12 -