Verbul VERBUL- testal I Grile 1- in care varianta este corect’ analiza verbelor din enunjul: Pot spune ca este dificil st Si criticat de cineva care este mai slab decat tine. a.~ pot = predicat verbal exprimat prin verb predicativ, indicativ prezent; spune = c.d. exprimat prin verb predicativ, infinitiv prezent; este dificil = predicat nominal exprimat prin expresie verbali impersonalé formati din: verb copulativ si nume predicativ exprimat prin adverb de mod; si fii criticat = p. exprimat prin verb la diateza pasiva; este mai slab =p.n. format din: verb cop. ginume pred. exprimat prin adjectiv la gradul comparativ de superioritate. = pot spune = predicat verbal exprimat prin veris predicatiy, indicativ prezent; este dificil = predicat nominal format din verb copulativ, indicativ imperfect + nume predicativ exprimat prin adjectiv; sd fi critical = predicat nominal format din verb copulativ, conjunctiv prezent + nume predicativ exprimat prin adjectiv; este = predicat verbal exprimat prin verb predicativ, indicativ prezent; toate verbele au funcjia de predicat verbal. 2.~ Care sunt valorile morfologice ale verbului a fi din enuntul: Desi erau in clasa, elevit au fost atenfionafi sa nu lipseascd de la ore, pentru ca era bine sa fi ascultat comuniearile dirigintelui, a. verb copulativ, verb auxiliar, verb predicativ, verb auxiliar; b- verb predicativ, verb auxiliar, verb copulativ, verb auxiliar; ¢.- verb predicativ, verb copulativ, verb copulativ, verb copulativ. 3.- In enunturile: Fereasca Dummezeu si Matca Precista. Fereste din calea meat, verbul @feriestelamodurile: a.-imperativ; b. - indicativ; _c. ~ conjunctiv gi imperativ. 4,- Functia sintactic& si modurile verbelor din enunjurile: Este usar de infeles cd a merge in excursie nefindnd seama de vremeu uréti, este 0 provocare. a.- verb copulatiy (predicat nominal), indicativ; subiect, verb la supin; subiect, verb la infinitiv; complement circ. de mod, verb la gerunziu (locujiune verbal4); verb copulativ (predicat nominal), indicativ; b.- verb copulativ, indicativ; complement direct, verb la supin; compl. direct verb la infinitiv; [Link], verb la gerunziu; verb copulativ, indicativ prezent; indic.; c.d., vb. la supin; subiect, vb. la infin.;¢.c.m., verb la gerunziu; infinitiv din enunqul: A te abjine de la un viciu inseamnd ceva. , are funciia sintacticd de: a.-complement direct; b.-subiect;_¢.--nume predicati 6.- Verbele la gerunziu din contextele: Se aude strigdnd. Aud strigdnd un copit. Strigdud inpédure, am fost auzit, Copiti veneau strigénd. , au fanctiile sintactice: a-compl. direct, ¢.[Link], [Link], compl. circumstantial de mods b.-subiect, [Link], c.c. timp, complement circumstantial de mod; ¢.-subiect, complement de mod, complement de cauzi, complement de mod. 7. Predicatele din urmatorul enun : Ain bagar de seamd cd prietenul meu a luat cuvéntul Sia dat de stire ca si-a bagat mintile in cap. , sunt exprimate prin: a.-verbe predicative; b.-locufiuni verbale; _c.- verbe copulative. 26 rPerbul 8~ Verbele din enunjul: Mi s-a urdt invayand., au funcfiile sintactice: a.- [Link], [Link];_b.- pred. nominal, subiect; c.- pr. verbal, c. direct, 9. Cuvéntul ndruit din enuntul: Zidul a fost cu adeviirat naruit. , are functia sintactica: a.-[Link]; —_b- complement direct; ¢.- nume predicativ. 10.- Pot fi verbe nepredicativ. a= vb. impers. reflexive; b.- verbele auxiliare; c.- verbele cop. si vb. auxiliare, 11 Seria care cuprinde numai verbe cu variante literare, cu acelasi sens, este: a.- ignord-ignoreazit, inscamn4-Insemneazi, bombine-bombineste; b.- sovaie-sovaieste, evapori-cvaporcazi, invartc-invarteste; ¢.- altd interpretare. care contine numai verbe cu variante literare, cu diferenje de sens, este: a.- absolvii-absolveste, indoaie-indoieste, marci-marcheazi; b.- ordon’-ordoncazi, contract&-contracteaz4, toarni-tumeaz2 c.- manifesté-manifesteazi, reflecti-reflecteaza, posedi-posedeaai, 13.- Sunt de conjugrea a Il-a toate verbele din varianta: n.-a pare, a prevede, a place,navea; —_b.- a pirea, a prevedea, a plicea, a avea; ¢.-amergea, a flicea, a vephea. 14.- Functia sintacticd a verbului la gerunziu din enun{ul: Am vazut venind un elev: a.-complement direct; b,- subiect; ¢.- camplement de mod. 15.- Jn care variant verbul a se parea este copulativ impersonal? a. Elpare ciieste obosit; —b.- Mise pare imposibil sa fi gresit; c.- Colegii nu péreau interesafl de aceasti carte. 16.- in enunpul: Tw esti cum ar trebul sd fle toatd lumea care stie ce inseamna munca, felul predicatelor este corect in seri a.- esti = predicat nominal incomplet; ar rrebul = predicat verbal; sd fle cum = predicat nominal; stie = predicat verbal; ce inseammd = predicat nominal; b.- esti = predicat verbal; ar trebut = predicat verbal; sii fie lumea = predicat nominal; stie = predicat verbal; inseanma munca = predicat nominal; ¢.- esti = predicat nominal incomplet; ar trebui = predicat verbal; sii fie foatd = predicat nominal; stie = predicat verbal; inseamnd = predicat verbal. 17. Functia sintactics a verbului la infinitiv din enuntul: Fard a gti bine materia, nw vei reusila examen, , este: a. [Link] / verb ta infinitiv + prepozitia fara; b.- c.c, condijional /verb la infinitivt prepozitia ftird; , c= complement indirect-verb la infinitiv. 18~ in exemplele: 1.- Jnainte de a pleca la scoald, repeta lecfia. 2.- Nu gi-au putut lier fot bogajul. 3.- Ini vine a arunca cu toate cétrfile. , verbele la infinitiv au urmatoarele func} be L=c.c.t. ; 2 =[Link]; 3 = subiect; complement direct, Am terminat de citit romanul. 2,- E greu de ajuns la o infelegere. 3.- Mai aveti de ficut si altceva? 4. Acest om pare de neinjeles. , verbele la supin att urmitoarele funcfii sintactice: a. 1=c.c.m;2= complement direct; 3 = complement direct; CI. 5 =complement direct; 2.= subject; 3.=compl. direct; 4= nume predicativ; compl. direct; 2.~ compl. direct; 3.-complement direct; 4. = c.c. de mod. 27Yerbul 20. Funcyia sintactica a verbelor la supin din exemplele: |, Nu mai am bani de dat. 2. Toporasul ¢ bun de tiiat lemne? 3, Nimic nu nial e de scos din camerd. 4. Este usor de vandut, dar este greu de cumparat. a- 1c. direct; 2. indirect; ¢, direct; 4.= complemente directe; tribut verbal; 2.= nume pre 52.2 subiei omplement direct; . tribut verbal; 2.= compl. indirect; 3. =nume predicatiy; 4. = subiect. in care variant verbul la gerunziu are functia de complement indirect? a.~ Nu mé mai satur privind cerul instelat. Antrénd tn casd, s-a asezat direct la masa. _ G=Aluneedind pe gheatd, si-a fracnurat piciorul. 22.- in care enunjuri exist verbe la participiu urmate de complement de agent? a.- Medicamentele prescrise de doctor si-au facut efectul. ‘b.- Oamenii cunoscufi de-o viajd ne sunt prieteni adevéirafi, c- Ei aut fost ajutati pentru ca erau in dificultate. 23.~ Funejia verbului la gerunziu din enunjul: Nie wita, tréiind, de parinit _areceauz; [Link]; ¢~ ¢.[Link]. 24.- in care exemple verbul la supin are funcjia de complement de scop? a,- Ma intore de ler peseuit. ‘b.- Am umblat toaté ziua dupa vénat. c.- Este greu de inviitat aceasta poezie. 25. Predicatele din urmitorul enunj : Din parfea mea, mancarea-i numai 0 zabavi, bauturica mai este ce este ... — sunt analizate corect in seria: a.- i fnumaijo zibav = predicat nominal format din: verb copulativ () + nume predicativ exprimat prin substantiv (nwmai = adverb fairl functie sintactic’); este = predicat nominal incomplet; ce este = predicat nominal format din verb copulatiy (este) + nume predicativ exprimat prin pronume relativ. = pr. nom. incomplet; mai esie = pr. verb. (+ adv. mai); este= pr. verbal; c.- ifmunai)o zabavit = pr. nom; este = pr. vb.j ce este = pr. nom, incomplet. 26.- Este la indicativ, mai-mult-ca-perfect, verbul din enuntul a. El scrise repede rdspunsul. b.- fnacel timp not invaqam poezia. ex Baiatul fugise repede prin ploaie. 27.- Care verb reprezinti un derivat parasintetic? a,-Ne aminteam mereu de acei prieteni. Antenjia de a nerealiza constructia m-a supdrat, = Maine voi rezilia contractul eu patronul. 28.- Forma incorecti a perfectului simplu este in varianta: ax invéjagi; b= cobord - mancam. 29.- Forma incorecti a verbului este in seria: a.-citeste; be obsearvé; ex vindecal 30.- Locufiunea verbalé este intranzitiv axa lualarost; V- ada iama; 31.- Nu este derivat verbal cuvantul din seri a.-insesizabil; bh. neatentionat;¢.- neocomunist. 32.- Exist verb copulativ in enuntul: a- Era bine sé mergem la film. b.-Era sd cad pe scéri. ¢.- Nu mi-e teamé de nimic, dar 0 si-mi fie dor de tine. ca duce cupresul. 28Vorhut 33.- Care variant contine dou predicate verbale: a- De ce ji-e fried, mi scapi. —_b.- Nu pot uita cea ajuns vechiul meu pricten. ©.- El pare vesel cdind ¢ acasd. 34.- Sunt corecte toate formele verbale de perfect simplu din seri a- croii, ma sfill, cusui, ajunsei; —ba- crolam, md sfiisem, cuseai, afunsesest; ¢.- croim, mii vol sfil, cususem, afungeam, 35. Verbul a aveanu este auxiliar in enuntul: —a.- Maine am sd vin devreme acasd. b.- As mai vedea o data filmul acesta. .- Chiar astézi are multé treaba, 36.- Conjine numai verbe de conjugarea | seria: a.- aveant, trecea,discuta,vorbea;b.- méncasem,desenai,am Incercat,am apreciat: c.- fugii, criticasesi, puteam, plecai. 37.- Locuiunea verbal « lua parte (cuiva} este sinonima cu verbul: aa imparti: bea participa; c= aapara, 38.- Confine locujiune verbala enuntul: a.- Este un copil cu o finere de minte formidabila. b~Wu pofi trai mumai din aduceri-aminte, ¢.- De milté vreme nu-l mai pusese nimeni cu batul pe labe. 39.- Verbul devine adjectiv in enunful: 12.- Am vazut laptele curgénd din pakar. _- Stelele ciizittoare aduc rit. ¢- Prietenul meu are 0 rant sdngerdndé. 40. Care din modurile de mai jos nu au timpul perfect? 8.- conjunctiv; b.- condifional-optativ; c= gerurziu. 41.- Nucste verb la participiu a-rupt; b.-avut; — ¢.-lupt, 42,- Indie’ seria cu verbe dublu tranzitive: a- a intreba, a examina.a ruga,a asculia; b.- a scrie,a remarca,a construl, a citi; ©. a alerga, a disparea, a povesti, a acorda, 43. Indic& enuniul in care exist un verb la diateza pasivai: ~ Unele neologisme nu an fost cunoscute de cétre candidati b.- Daca n-ar fi putut, l-as fi ajutat, c.- In centrul orasului se circuld greu. 44.- Primul verb din enunjurile: Jnrrajl vol, s mu fese caildural Voi intrafi céind v& spun eu, se afl lamodul: .- indicativ; —_b.- imperativ siindicativ; —c.-imperativ. 45.- Verbele din enunjul: Afard e iarnd, dar mi mi-e frig, pentru cd m-am imbriicat destul de gros., sunt analizate corect in seria: redicat verbal; 2w¢ = predicat verbal; m-an fmbrifcat = predicat verbal; pr. nominal; nue frig=pr. nominal; m-am inbrcat = pe. verbal; = pred. verbal; mu ¢ frig = pred. nominal; m-am imbrécat = predicat verbal. 46.- Care este forma corect a verbulu! @ i? a.- fi atent, sé me fii atent, sé fi cuminte; b.- fii atent, nu fi atent, sé fii cuminte: ¢.- fit atent, mu fii atent, sé fili cuminte. 47- Care sunt verbele Ja diateza reflexiva cu sens pasiv din enuntul: Aldturi de mine se construieste o vild mare, despre care se afirmit de tofi cdl se afld tn posesta unui parlamentar. a.- se construieste, se aflé; b= Se construicste, se afirma; _¢.- se afd 48.- Verbe intranzitive sunt; a.-verbele de miscare,yerbele cop., verbelc la diat. pasivi; be verbele de conjugarea | sia IV-a, verbele predicative: c.- verbele care pot primi complement indirect. 29Verbul 49,- Care verbe pot fi nepredicative? a.- verbele tranzitive i cele copulative: _b.- verbele copulative $i cele auxiliare; c.- toate verbele impersonale reflexive. 50.- Care sunt verbele predicative la moduri nepredicative din enunjul: A dua o carte fn mand inseamné ao citi cu atonfie, renungnd la alte indeletniciri. asa lua, aciti,renunfénd; Y= a lua, fnseamnd, a 0 citi; c= fiseamnd, a 0 citi, renunfand. Réspunsuri si explicatit Despiirtirea tn propozifii: Pot spune / cai este dificil / sf fii criticat de cineva/ care este mai slab decat tine. / Dificultiti: ~verbul spuue este ta infinitiv prez. si are functia de compl. direct. = verbul sa fii criticat raspunde 1n intrebarea de ciitre cine? este la dliateza pasiva si indeplineste funcfia de predicat verbal. Verbul erau are sensul de se aflau si este predicat verbal; aw fost (aten{ionati) este verb auxiliar in cadrul perfectului compus al diatezei pasive; eree (bine) - este verb copulativ in cadrul predicat. nominal exprimat prin expresie verbala impersonala: sé fi ascultat —este verb auxiliar, formeazi conjunctivul perfect. 3+ e- Verbul fereased este la conjunctiv (sa fereased). Modul imperativ are numai persoanaa II-a singular si plural. 4a Despinirea in propozijii: Este usor ele infeles / ed a merge in excursie nefindnd seama de vremea uréta, este 0 provocare. / Verbul este (ugor) — verb copulativ in cadrul expresiei verbale impersonale ; de infeles ibiect exprimat prin verb Ia supin; a merge — subiectul propozijici a doua (cine este 0 provocare?); netindnd seama — [Link], locutiune verbal cu verbul la gerunziu; esie (0 provocare) — verb copulatiy, intra in componenfa predicatului nominal. 5.» Verbele la moduri nepersonale pot indeplini multe funcjii sintactice, in afari de predicat (Vezi: Functiile_sintactice_ale_modurilor_nenersonale) In afard de aceasta, verbul [a infinitivul lung se substantivizeazA: alyinerea. Primul verb la gerunziu este subiect, cerut de verbul reflexiv impersonal; al doilea este complement direct; al treilea gerunziu arat’ momentul cand subicctul a fost auzit; ultimul gerunziu aratd felul cum veneau copii. Locufiunile verbale sunt grupuri de cuvinte formate din verbe predicative + substantive care se contrag in verb si indeplinesc funcjia de predicat verbal: am Adgat de seamd = am observat; a luat cuvantul = a vorbit; adat de stire = a anunfat; sia bagat miyile in cap = 5-2 cumingit. Saurdt la diateza reflexivi; invatdud = c. i, (cu ce mi s-a urdt?) Cuvintul ndruit indeplineste functia de nume predicativ exprimat prin adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune. De mentionat c&: a fast naruit nu poate fi [Link]. la dial, pasivit, deoarece nu reiese cA cineva I-ar fi naruit. Toate verbele din limba roman —in afar de verbele copulative si auxiliare sunt verbe predicative, pentru c’ pot forma singure predicatul verbal. Verbele [Link] auxiliare sunt verbe nepredicative, pentru ci nu pot forma singure predicatul. Numai verbele din varianta b sunt acceptate de normele literare_ 30Verbul 12=be Consulté dicfionarul, in funcyie de terminatia de la infiniti, conjugirile sunt: conjugarea I — 9; conjugarea a H-a —ea; conjugarea a |II-a —e; conjuyarea a IV-a—I si; Vezi explicayiile de la grila 5, Verbele impersonale sunt verbele carc nu au subiect si cer prop. SB. Verbul ase Biirea este cop. cind are sublect sau cere SB, care se contrage in subiect prin substantivizarea verbului (Greseala m! se pare imposibild), 16.- a.- Despirfirea in propozitii:7i est! / cum ar trebui / si fie toatd lumea /eare $tie/ £¢ inscamni munca, / Predicatele sunt: est? = predicat nominal incomplet exprimat prin verb cop.(cere prop. PR); ar (rebui = predicat verbal; sa fie cum = predicat nominal format din verbul cop. + adverb, (De retinut: in propozitia respectiva, substantivul fumea are functia de subicct); foatd = atribut adjecti adjectiv pronominal nehotirat. Cénd nu exist nume predicativ in propozitie, lum ca nume predicativ mijlocul de legdtur’ al propozitiei din fafa, cu conditia i fie exprimat numai prin pronume relativ-interogative sau prin adverbul cium; tie = predicat verbal; ce izseanmd = predicat nominal format din verb cop.-+ np., pron. relativ (subst. munca are functia sintactic& de subiect).. in propozijia dati, verbul la infinitiv @ sti precedat de prepozitia fird arati conditia reusitei la examen, deci are functia de complement conditional. Tn primul enun}, verbul Ia infinitiv precedat de locufiunea prepozifionald frainte de indeplineste functia de o.c.t in enuntul al doilea, dupa verbul predicativ la perfectul compus, diateza activi, nu au putut, urmenz’ verbul 1a infinitiv, diateza reflexiva a-si ua care are functia de compl. dir; in al treilea enunf, verbul impers, vine cere subiect exprimat prin verbul la infinitiv a arwnca Deretinut: - daci dupa verbul predicat a putea ta diateza activa este un all verb, acesta are fet, de c. direct exprimat prin vb. la infinitiv fri prep. a; ~ dacd dup verbul a se putea, Ja diat. refl., care are subi verb, acesta are funcfia dec, direct expr. prin verb la infin iar verbul-predicat @ putea rimane la diateza activa; = dacti dupa verbul a se putea, la diat. refl. (sub forma: se poate, se putea, sar putea), care nu are subject, este un alt verb, acesta funcfia de subiect expr. prin verb Ia infinitiv, diat. refl., iar verbul-predicat rimine tot la disteza reflexiva(Ex.: Se poate vorbi tare, unde se poute = pred. verbal exprimat prin verb predicaliv impersonal, diateza reflexivi, iat yorbi = subject exprimat prin verb la infinitiv, diateza reflexiva —@ se vorhi), Vezi ,.Functiile sintactice ale moduriior nepersonale™. Idem. in varianta a, verbul la gerunziu privind este c. indirect, cerut de verbul reflexiv atu ma satur (de ce nu m& satur?); in varianta b, verbul ta gerunziu infrdnd are functia dec. ¢. 1; in var. b, verbul alxnecdnd indeplineste funcfia de [Link], Desi cuvantul prescrise indeplineste funclia de atr. adj., el este exprimat prin adj. provenit din participiu si cere compl. de agent de doctor. in yarianta b, cuvintele deo viatd au functia de c.c.t, ; in varianta c, dupa pred. verbal la diat. Pasiva au fost ajutati, urmeaz un element de relajie care introduce o prop. CZ, 23.- b= Verbul Ia gerunziu éraind are sensul de cand irdiesti $i este [Link]. 31Verbele la supin se formeaz din una din prepozitiile de, dupa, pemiru, a+ un participiu. In var, a, cuv, de da pescult are functia de c..c. 1; in var. ¢, verbul le supin de invayar are funcjia de sb., cerut de expresia verbala impers. este ercu, Predicatul nominal rispunde Ia intrebirile ce?, cine?, cum?adresate verbului copulativ, iar fn rispurs relutim verbul copulativ. Dec: ce este mincarea? = zinumai o zabavé (numal = adverb fara functie sintacticd). in propozigia a doua, verbul este = predicat nominal incomplet exprimat prin verb copulativ si cere o Propozifie PR; in propozifia a treia, clementul de relaie ce indeplineste functia de nume pred. si formeaz predicatul nominal impreund cu vb. copulatiy este este. 26-c.- in varianta a, verbul serise este fa perf. simplu, pers. a [Jl-a sg. (fa mai mult ca perfect face serisese);in varianta by, verbul invafam este Ia imperfect, pers. | pl. Derivarea parasintelicd se formeazi din: prefix + ridacin’ + sufix, Numai in varianta b avem derivare parasintetic’: ne + realiz-+ YVerbul mdncam este la imperfect, pers. I sg. Celelaltc variante sunt corecte. Forma corect3 a verbului este observ Verbele si loc. verbale sunt tranzitive dacii pot primi complement direct. Loc. din variantele a sic pot raspunde la intrebarea pe cine?, in schimb, loc. din varianta b, - ada iama, este intranzitivi pentru cd poate primi c. i, (in cine?) Yariantele a sib sunt provenite din verbe prin derivare, Var, c este substantiv. in varianta a , avem predicat nominal exprimat prin expresie verbalii impers formaté din verbul copulatiy era + mumele predicativ bine exprimat prin adverb. in varianta b, verbul era este pred. vb. exprimat prin verb predicativ impers., cu sensul de se intdmpla, in ver. ¢, verbul nu ¢ este predicat verbal expr. prin verb pred., deoarece cuv, feaid este subiect(arald stare sufleteasc’). 33a In varianta a, avem dou’ predicate verbale: e(deoarece dupa el este un subject care arata o stare sufleteascd — seam) gi predicatul verbal nu scapi; in yarianta b, exist un singur predicat vba: 2m por, cuvantul wita = c. d. exprimat prin vb. la infinitiy, iar ccltilalt predicat, ce @ ajuns = pr. nom., format din verbul cop(cu sensul de @ deveni) + num. predicativ ce exprimat prin pron. relativ, In var. €, primul pred, este nom.-( pare vesel), iar al doilea este verbal(se afl3), In celclaite variante, verbele sunt la urmétoarele timpuri: croiam = imper sfiisem = mai-mult-ca-perfect; cuseai = imperf. ;ajunsesesi mai-mult-ca-perf.; croim = prezen|; md voi sfti= vitor; cususem = m.m.c.p.; ajungeam = imperf. 35. ¢- In varianta a, verbul an este fa indicativ, viitorul popular(vai venZ), in care verbul @ avea este nuxiliar; in varianta b, verbul ag vedea este la condijional-optativ prezent, deci verbul g avea este auxiliar, 36.- b. Numai verbele din varianta b sunt de conjugarea I: a médnca, a desena, a Incerca, a aprevia. Vezi si explicatiile de la grila 13. Consulta dicfionarul de sinonime. In variantele a si b existi locutiune substantivala: finere de minte = memiorie; aduceri-aminte = amintiri. in varianta c, locutiunea verbald este mt pusese cu botul pe labe = nu-l 1 potolise, nu-l linistise. 39.- ¢.- Pot deveni adjective numai verbele la participiu care determin’ un substantiv (carte citita) gi verbele la gerunziu acordat (rand sangeranda) 32Verbul 40.- c= Tn afar de modul indicativ, modurile: conjunctiv, cond-opiativ i infinitiv au impurile prezent si perfect; restul modurilor nu au niciun timp. in primele dout variante, verbele sunt la participiu. fn var. c, verbul fupt este la indicativ prezent, persoana I singular. 42.- a.- Verbele simplu tranzitive sunt verbele care rispund la 0 singuri intrebare (din cele dou’ intrebari ale complementului direct (pe cine sau ce); verbele dublu tranzitive rispund la ambele intrebiri: a inireba —ceva, pe cineva; a examina — ceva, pe cineva; a ruga—ceva, pe cineva; a asculta — ceva, pe cineva. Verbele din variantele b si € raspund Ia o singuri intrebare, deci sunt simplu tranzitive 43 a Verbele la diateza pasiva sunt formate din verbul auxiliar a fi + participiul verbulul de conjugal, cu condijia s& rispund§ la intrebarea de ciitre cine?, adic si poat primi [Link], fn var. a, verbul mu au fost cumoseute este la diateza pasiva(de citre varianta b, ambele yerbe sunt la modul conditional perfect, diateza activa, iar in varianta c, verbul se circuld este la diat, reflexiva. Modu! imperativ arat8 un indemn, o rugdminte, o poruncd, are numai persoana a doua singular si plural. De obicei, [a sfirsitul enunjului se pune semnul exclamérii. Deci primul verb din cele dou cnunguri sunt: infraf! = modul imperativ; in enunjul al doitea, acelagi verb este Ia indicativ prezent, 45.- a.- De refinut regula: daci dup’ verbul a fi este un subsiantiv care arall un fenomen din natura (frig, ger, viscol, coafa, iami, linigte, aprilie, sear, noapte etc. ), substantivele respective au functia sintactic’ de subiect, iar verbul a fi capit valoare existenfiala (devine predicat verbal). 46.- b.- Formele corecte ale verbului a fi la imperatiy sunt: fi afent, nu fi atent, iat forma corecia de canjunctiv prezent este xd fil cuminte. 47- b> Verbele Ja diateza reflexiva cu sens pasiv au in fat pronumels reflexiv se, dar acfiunea este ficuti de altcineva: se construieste, se afirma de citre cineva, 48. a- Sunt intotdeauna intranzitive (nu pot primi c, d.): verbcle copulative, verbele impersonale, verbelc la diateza pasivit, verhele la diateza reflexivi cu sens pasiv, verbele de miscarc(a fugi, a nerge, a alerga, a aluncca etc.), verbele care exprima stiri sufletesti (a tusl, a plange, a ofta, a tremura etc. ) Verbele predicative sunt verbele care pot forma singure predicatul daca se afla la un mod personal(deci toate verbele din limba roman, cu excepfia verbelor copulative $i a celor auxiliare), Verbele nepredicative sunt verbele care nu pot forma singure predicatul —deci verbele copulative si verbele auxiliare, De refinut: - moduri predicative = modurile personales moduri nepredicative = modurile nepersonale, Veri explicajiile de mai sus. Ale 33Ferbul VERBUL =testul 2 GRILE L- Analiza yerbclor din caunjurlle: Tofi suitem tmpotriva fiunatului, Ideile au fost dezbiitute de toti participangii, Merg chiar cu riseul de a 1m fi primit in sald. ay suntem = pvt au fost dezbétute p.v, 1a diateza pasiva + merg = [Link] dea mt Acprimit = predicat verbal, forma negativ b.- suntem impotriva = p.n-+ au fost dezhatute = pn+ merg = pvt de am fi primit = atcibut verbs + suntan impotriva fumatubt = punt au fost dezbétute = pvt merg = p.v.+ de anu fi prinit = atribut verbal. Analiza verbelor din enunturile: Spre a se incredinja de rezistenya saltelel, Razvan se ‘agesi pe pat, E grocanie cind afard ninge, dar si mal groazniec ¢ ednd e polei, a spre a se fncredinga = [Link] Iverb la infinitiv + se aseztt = p.v/ verb la indicatiy, imperfect + ¢ groaznic = p.n, /verb cop. gi n.p/ adjectiv + ninge p.v.t @ = [Link] / verb copulativ + ¢ p.v/ verb predicativ; be spre.a se incredinta = ¢.[Link] / verb la infinitiv + se aserd = pvJ verb la indicativ, perfectul simplu + ¢ groaznic = p.n. /verb cop. si n.p/ adverb + minge = p.v+ mai proaznic e = [Link] verb copsi n.p/adverb la comparativ de superioritate += predicat verbal / verb predicativ; pre a se incredinta = [Link] / verb la infinitiy + sc ase=d = p.v./ verb la dicativ prezent + ¢= p.n.i-t ninge = pvt e 3.- Analiza verbelor: Ascultd de ce te-am cheimat: cdi mi- Pest drag si sd te felicit. fx asculté = p.v.t verb Ia indicativ prezent + fe-am chemat = p.v./ verb la perfect compus, diateza reflexivi + esti drag = p.n./ verb cop. $i n.p. exprimat prin adj.+ site felicit = pv./ verb la conjunctiy, diateza reflexivi be asculté = p.v. / verb la imperaliv + fe-am_chemat = pv. / verb la perfect compus, diateza Teflexiva + esti drag = p.n. / verb cop, si n.p. exprimat prin adverb de mod + sii te felicit = pv. / verb Ia conjunctiv, diateza reflexiva; .- asculld = p.v. / verb peratiy + am chemat / verb la perfect compus, diateza activa + esti drag = p.n. / verb cop. si n.p. exprimat prin adjectiv + si felicit= p.v, | verb la conjunctiv, diateza activa. 4 Analiza verbelor: Pavestind, ne parea rau cd nu te-ain putut cunoaste mai devreme. .- povestind = ¢.c.t / verb la gerunziu + pdrea réu = p.v. / locutiune verbala + yu om putut = px. verb la perfect compus + cunoagte = c.d./ verb Ia infinitiv; b.~ povestind = [Link] verb In gerunziu + ne pdrea réu = p.n. / verb copulativ, diateza reflexiv’ + mu am putut cunoaste = p.v./ verb la perfect compus; ¢. povestind = c,[Link]¥ verb la gerunziu + pdrea = p.v. + nam putt cunoaste pan. / verb copulativ Ja perfectul compus. 5.- Varianta cu analiza verbelor: Oumenii nu sunt intotdeauna cum astepti tu sé fie, este: us sunt intordeauma = pn. / verb copuletiv si np. exprimat prin’ adverb + astepti=p.v. | verb predicativ + sd fie = p.v. { verb predicativ; [Link] / verb copulativ (cere PR) + astemti = p.v. / verb iv + cum si fie = p.n. / verb copulativ 51 n.p. exprimat prin adverbul cum care este si mijloc de leghturd al propozijici anterioare; 34Verbul = nul sunt = [Link] / verb copulativ + aslepti = pwv./ verb predicativ + sd fe=[Link] / verb copulativ. G. Analiza corecti a verbelor din enuntul: Céind ma hotdrdsem sii devin avocat, am fost dugmdnit de cine nu m-am asteptat., este tn varianta: a. ind_hotGrasem = pv. / verb la diateza reflexiva + sd devin = p.v/ verb predicativ + am fost dusminit = p.v. / verb la diateza pasiva + nu am asteptat = p.v/ verb la diateza activi, b.- hotdwasem = [Link] verb la diateza activa + s .n, + am fost dugndnit = p.n-+ nu meum asteptat = [Link] verb Ia diateza reflexivl; co» mii hatardsem = p.v/ verb |a diateza reflexivii + s4 devin avacat = pnt am fost dusménit = [Link] vb. la d. pasiva + me m-ain asteptat = [Link] verb la d. reflex. 7- Analiza verbelor din enunjul: E usor de crezut ca dupa cele ce se puteau intmpla mu mai dorea sd-l intélueascd, ae ¢ usor = [Link] cxpresie verbal’ impersonal + de crezut = c.d/ verb ta supin-+ Se pulean intémpla = pn. / verb copulativ gi n.p. exprimat prin verb la infiniti + nu dorea = pv. + sd! intélueasee = p.v./ verb la conjunctiv; b.- ¢.usor = p.n/ expresie verbal impersonala + de crezut = subiect / verb la supin + se puteau = p.v/ verb la diateza reflexivi + (a se)inicimpla = subiect / vb. la infinitiv, diateza reflexiva + nu dorea = p.v.+ sé intilneasca © ensor =px.l expresie verb. impers.+ de crezut =sbJ vb. la supin + se puteau ~ p.v/verb la diat. refl.t+ intdmpla v- al 8.- Analiza verbelor din enunjul: Urednd in varful muntelui fnsemna sé-$i riste viata. a.- urednd = ¢.[Link] / verb la gerunziu + iasenma = p.v.+ sdesi riste = p.v. urcénd=c.d.,[Link] ger-tinsenma = [Link]. cop.+s-si riste= p.v/verb Ia d.t.; subiect / verb Ia gerunziu + i sd riste = p.v/ verb la diateza activa pronominalé. 9 Analiza verbelor din enunjul: Doar mu ¢ grew de infeles azi care dintre averi sunt bine sicare sunt rau agonisite de cei de la putere. a. nite greu = [Link] verbal impersonal + de imeles = c../ verb la supin + sunt bine = p.n+ sunt ru = p.n3 = mu € greu = [Link] expresie verbald impersonal + de infeles = subject / verb la supin + sunt (agonisite) = [Link] sunt aganisite = p.n.; Ge nue greu = [Link] verbal’ impersonal + de Injeles = subiect / verb la supin + sunt (agonisite) = p.v. la diateza pasivi + sunt agontsite = p.v,/ [Link]. 10.- Analiza verbelor: Primul grup se alitturase profesionistilor, la ceea ce se cheama economisti de carieré. a. se aldturase = p.v/ verb la diateza reflexiva + se cheamd = p.v/ [Link]; b. aléirn = [Link] verb Ja diateza reflexiva + se cheamé economisti = pnt verb copulativ gi nume predicativ exprimat prin substantiv; c.- se alditurase = [Link] verb la diateza reflexivi + ceea ce se cheama =[Link] verb copulativ gi n.p. exprimat prin pronume relativ compus. 'L- Verbele din fraza: S¢ devii creditor la binci, cdnd nu ai veniturite necesare este 0 greseala de nepermis. a.-8d devli=[Link] verb predicativ + mu ai veniturile = p.n+ este o greseald «ribut verbal / verb Ia supin; 35 + de nepermi:Verbul. bs devil ereditor = p.n-+ nu al = [Link] verb predicativ + esie 0 greseald = pnt itribut verbal / verb la supin; c- 8 devil creditor = pnt mu ai=p.v+ este =p.v verb predicativ (0 gresealii = subject) + de nepermis = atribut verbal / verb la supin. 12 Verbele din fraza: Intoarcerea degraba acasa de unde fusese plecala a fost 0 surpriza pentru cei dragi. a.- fusese plecati = [Link] verb copulativ si np. exprimat prin adj. participial +a fost o surpriad = [Link] verb copulativ gi np. exprimat prin substantiv, be fusese plecatd = p.v/ verb la diatcza pasiva + a fost o surprizd ~ c.- fusese plecaté = [Link] verb copulativ gi n.p. exprimat prin adjectiv participial + a fost=p.v.J verb predicativ (0 surprizd = subiect). 13.- Analiza verbelor din fraza: Cred ed grila aceasta e foarte dificilé, dacti nici tu n-o pofi rezolve. cred = py./verb predicativ + ¢ dificilé = [Link] verb copulatiy si n.p. exprimat prin adjectiv + n-0 pofi rezolva = [Link] verb copulatiy si n.p. exprimat prin verb; be cred = p.v! verb pred.t ¢ foarte dificil = [Link] verb cop. si np. expr. prin adj. la superl. abs, +n- poli= [Link] verb predicativ + J verb fa infini c- cred = p.v/ verb predicativ + @ foarte difici p.n/ verb copulativ si np. expr. prin adverb la superlativ absolut + n- pufi rezalva = [Link] verb predicativ. 14 Verbele din enunqul: Mi-e ciudé cdi in atmosferdie liniste, desi azi e sérbdtoare. eciudd = p.n, +e liniste = pant ¢ sdrbdtoure = p.n.; Pant g linigte=[Link] e 15. Verbele din fraza: Se zice cai fi-ar fi fost mai usor sai rezolvi ST voblena dacé ai fi invdjat tot. ice = p.v/ verb predicativ impersonal, dinteza reflexiva, indicaliv prezent + fi-ar fi fost = pv/ verb predicativ personal, diateza reflexiva, condijional-opt. perfect + sd_rezolvi = p.y/ verb predicativ personal, canjunctiv prezent + ai ft verb copulativ si nume predicativ exprimat prin verb la participiu; = p.v./ verb predicativ personal, diateza reflexiva, indicatiy prezent + fi-ar fi fost mai usor = [Link] verb cop., diateza refl. gi n.p. exprimat prin adv. la comp. de super. + sa rezolvi = [Link] verb pred., canjunctiv prezent + ai fi invite [Link]/ verb cop., conditional optativ $i nume pred. exprimat prin verb la participiu; .v./ verb predicativ impersonal, diateza reflexivd, indicativ prezent + ar fi fost mai usor—[Link] verb copulativ la [Link] si np. exprimat prin adverb de mod la comparativ de superioritate + sii rezolvi = p.v/ verb pred., conjunctiv prezent + ui ft invatat = p.v/ verb pred, pers., conditional-opt. perfect. 16.- Verbele din enunturile: A fost odaté im bal cum nea mai fost altul la palat, El a rdmas cum il stii. A ramas sd ne intélnim maine, a a fast = py. + cum n-a fost = pint armas = py, [Link].+ sd ne intdlnim = pv; D- a fast odaté = p.n-+ cum nea fost = p.n.+ a rdmas = ambele [Link]+ i+ stii = pvt a_rdmas = ve nbele p.v-t slii= pvt sd neVerbul 17.» Analiza verbelor din enuntul: Se intrista cand il vedea cd locuieste in casa care ar fi Jost sd fie a lui., este corecta in varianta: a Se intrisia = p.v. | verb / diateza reflexiva + ff vedea = p.v/ verb Ia diateza reflexivi + locuieste = p.v-+ ar fi fost= p.v/ verb la cond.-optt sd fie = p.v.s be se_inn p.v/ verb la diateza reflexiva + vecea = p.v/ verb la diateza activa + Jocuieste = p.v.+ ar fi fost = pv. / verb impersonal (cu sensul ile ar fi trebuit) + sé fie a lud= p.n./ verb cop. sin. p. exprimat prin pron. personal in G; c= se_intristes = p.v/ verb Ia dinteza reflexiva + vedea = pvt verb Ia diateza activi + Jocuieste = p.v.t ar fi fost = [Link] / verb cop. la conditional- optativ + sd fie = [Link] /verb copulativ la conjunctiv, 18.- Analiza verbelor: Cea ce il supara tot mai mult era gerul devenit napraznic, a il supdra = p.v/ verb la dialeza reflexiv’ + era = [Link] / verb copulativ + devenit niprazic = pn. / verb copulatiy 5i n.p./ adjectiv; be supara = p.v.l verb la d. act. + era gerul = pn. / verb cop. sin. pr.+ deventt nijpraznic= att. verbal format din verb cop. la participiu gi n.p. expr. prin adj. .- supara = [Link] verb Ia diateza activi + era = [Link] / verb copulativ + devenit ndipraznic = atr. vb. format din vb. cop. la participiu si np. expr. prin adj. 19.- Verbele din enuntul: Dar, cum nu sunt convins cd nu va fi ce mi-ai spus tu, nu te voi urma, chiar dacé ar fi ce-ar fi A= nu sunt comvins la diateza pasiva + va fi=[Link]/verb copulativ + pv/ verb la diateza reflexivi + mu fe voi rma = [Link] verb la diateza reflexivi + ar f= p.v/ verb predicativ impersonal (cu sensul de s-ar intdémpla) + ce. ar fi=p.n,/ verb copulativ sin.p. exprimat prin pronume relatiy be nu sunt con .n.f verb copulativ si np. exprimat prin adjectiv + nu va fi .v/ verb predicativ impersonal (are sensul de mu se va intampla) + ai spus =p. v. verb predicativ, diateza activi + su voi urma = [Link] verb Ja diateza activa + ar fi (de dour ori) = p.v./ verbe predicative impersonale(au sensul de s-ar intémpla); ¢.- mu sunt convins = p.n/ verb copulativ si n.p. exprimat prin adjectiv + mr va ft incomplet / verb copulativ + mi-aé spus = [Link] la diateza reflexiva + nu voi urma = [Link] verb la diateza activi + dacd ar fi = [Link] verb copulati si np. exprimat prin adverb + ce ar fi = [Link]/ verb copulativ si n.p/ pronume relativ. 20.- Analiza verbelor: $i doar md sileam si eu s-o fac a infelege pe mama cii ind pot imbolndvi de dorul ci pv verb la diateza reflexivai ++ s-_fae = [Link] verb Ia conjunctiv+ e.d/ verb Ia infinitiv + pat = pv/verb Ia diateza activ’ + falmé c.d/ verb la infinitiv, diateza reflexiva; ‘mii sileam = p.v! verb la diateza rellexivi + 5-0 fue = px/ verb la conjunctiv +a intelege = [Link] verb la infinitiv + md por = [Link] verb la diateza reflexiva + imbolndvi = c.d/ verb la diatoza activi; e- sileam = p.v/ verb la diat, active + 5-0 fae = pv! verb la conj. + _a infelege = cal! verb la infin. + md pot fmboludvi = [Link] v. cop. si n. p/verb la infiniliv. 21.- Analiza verbelor: Nimeni nu infelegea de ce e doar caporal, cénd putea fi ofiter. a nu injelegea= p.v-+ de ce e~ [Link] putea fiofter = p.n b~ mu injelegea = p.v.+ ¢ doar caporal = pn putea = pv-+ fi ofiter = cd, format din verb copulativ si nume predicattv exprimat prin substantiv; 37Verbul. ‘co fis Infelecea = pvt ¢ caporal =p.n,+ putea = p.v.+ fi ofiter = p.n. 22.- Verbele din enunjurile: Cum s-a facut, nu-i bine si cnoastem, Ew me sunt in stare sa pricep. ate cum s-a flicut =p.n, format din vb. cop. si n.p. expr. prin adv. + nu-t bi / expresie verbali impers. + sd cureastent + nu sunt in stare = p. din verb cop. gi n.p./ loculiune adjectivald +4 pricep = p.v.; be s-a ficut = p.y. + mei bine = p.n, | expresic verbal impers. + sd cunoastem = p.v. + nu sunt in stare = p.v. oc. verb. + sd pricep = p.v. / verb la conjunctiv; er S-a flicut = pvt mci bine sé cunoastem = p.n-+ nu sunt in stare = pn. format din verb copulativ si n.p. exprimat prin substantiv + sd pricep = pv. 23.- Verbele din enuntul: Ni s-a amintit ce zarva a fost cénd s-a zvanit céi are va-l mute inalt sat. a. ni s-a amintit = [Link] verb la diateza reflexiva + a fost = [Link] + s-a vt verb la diateza reflexiva + are = p.v.+ sd- mute = predicat verbal; vt 5-0 zvonit = [Link] verb la diateza reflexivi + are s3- mute = p.v verb la viitor popular .vJ verb la diateza reflexiva + a fost zarvit [Link] verb la diateza reflexiva -+ are sd- mufe= p.v/ locujiune verbal 24.- Verbele din enuntul: Dar ce era mai ciudat era ci nu incepea desenul ca eeilali p.n.i.+ mu incepea = predicat verbal, panJ/ expresi¢c verbal impersonal + era = pant verb pn. format p.v/ verb la diateza reflexivi +a fost zvoni - era_mai_ciudat copulativ + mt inceped co era mn .n./ expresic vb impersonal + era = p+ nu incepea= pv, 25.- Analiza verbelor: Temdndu-te si n-o pierzl, ai sd te poti duce acolo, cé fie fi-a fost scris sd-fi fie daté accasté cinste, a.- temdndu-te = [Link] / yerb la gerunziu, diateza reflexiva + sé n- pier Pp v./ verb la conjunetiv + ai sa posi = p.v/ verb la viitor popular + fa)ie duce = cd. / verb la infinitiv, diateza teflexiva + « fast scris = p.v./ verb la diateza pasivi + Sa fie dai = p.v.J verb la diateza pasiva (ambele sunt impersonale) be temandu = p.v. + sii.n-o pierzi = p.v-t ai xi te pofi duce p.v./ locujiune verbal + fi-a fost seris=p.n-+ sdefi fie datd = predicat nominal ce femdndu-te = [Link] / verb la gerunziu, diateza reflexiva + sd n-o pic call p.v. + ai site pofi = p.v/ verb a viitor popular, diateza reflexiva + duce verb la diateza activa, infinitiv + a fost seriy = p.n+ sd fie daté = [Link] 26. Analiza verbelor: Mergi de vezi de ireburile dumitale, pentru c& asta n-as face-o eu, de-ur fiel cat ar fi. a. mergi = p.v.J verb Ia indicativ prezent + vezi = p.v/ verb la indicativ prezent + nas face = p.v/ verb la condijional-optativ prezent + ar fi el = pnJ verb copulativ si n.p.+ ar fi = [Link]; b- mergi = p.v/ verb la imperativ + vezi = p.v/ verb la indicatiy prezent + n-as face-o= [Link] verb la conditional-optativ prezent+ar f= ambele [Link].; e- mergi = [Link] verb la imperativ + ye2i = p.v/ verb Ja imperativ + = [Link] verb la conditional-optativ + ar ff = [Link] + cat ar fi = pn, format din verb copulativ $i n.p. exprimat prin pronume relativ. 38Verbul 27.- Verbele din enuntul: De piairé do-ai fi fost, $i nu se putea si mu-(i salte inima de bucurie cénd auzeal tropdind colindatorit, a.- gi fi fost = [Link] + mu se putea = p.v./ verb predicativ impersonal, diateza reflexivi + sd nu-/l salte = p.v/ verb diateza reflexiva + auzeai = p.v. + tropdind = c.d/ verb Ta gerunzi b.- de piatré ai fi fost = p.n, format din yerb copulativ la conditional-optativ perfect si n.p. exprimat prin substantiv In Act mu se putea = p.v./ verb predicaliv impersonal Ja diateza reflexivi + sa nu salle inima de bucurie verbali + wuzeai = p.v.+ tropaind = ¢.d,! verb la gerunzi c.- de piatré ai fi fost = p.n. format din verb copulativ si n.p. exprimat prin substantiv + 2 se putea = p.v/ verb predicativ impersonal, diateza reflexivii + vd au-ti salte = p.v/ verb la diateza reflexiva + auzeai = p.v+ fropaind = py. 28.- Analiza verbelor: Asa ¢ lumea asta $i de-ai face ce-ai face, ramane cum este ea. ae umea = p.n-t ai face(de doui ori) = p.v/ verb la indicativ perfectul compus * 1 = p.v.+ cum este = p.n./ verb copulativ si n.p. exprimat prin adverb; b.- asa e= pxJ verb copulativ si n.p. exprimat prin adverb + ai face(de dow’ ari) p.v/ verb la conditional-optativ prezent-+ 1.5 ¢.- asa e = [Link] copulativ si n-p. exprimat prin adverb + af face(de doud ori) = p.v/ verb la condifional-optativ + rdémdne = incomplet + eum este = p.n. 29.- Analiza verbelor: Bagai de seamd cd dacé eu mi-am adus aminte de ele, ele habar n-aveau de existenta mea. a. hagat de seamd = p.v/ \ocufiune verbali + mri-am_adus_aminte locutiune verbal& cu verbul la diateza reflexiva + n-avean = p.v. b.- bagai de seamé = p.v/ locuyiune verbal + mi-am adus = ; c= bagai de seamé = [Link] lacu\iune verbali + mi-am adus aminte = pv /ocutiune verbal + habar n-aveau = p.v./ locufiune verbal. 30.- Verbele din enuntul: Trebuia sa aibdi banii, ed asta era chiria bordeiuli, chiar dacd mu fusese in stare sé dea de stire od siva flicut bordetul. a. trebuia = p.v/ verb predicatiy impersonal + sd aibd = p.v+ asta era = pant mu fusese_in_stare = p.n. format din yerb copulativ si n.p. exprimat prin [Link] + sdideo de sttre =[Link] locutiune verbal + a fteut = p.v.; b.- trebuia = p.v/ vero predicativ impersonal +s aibé = p.v.+ era chiria = pint wu fusese in stare = pn. format din verb copulativ si nume predicativ exprimat prin locutiune adjectivali + sd dea = p.v.t a facul = pv. ¢.- trebula = p.v.l vb. pred. impersonal + sé aibd = p.v-+ era = pai nu fusese = ‘sd dea de stire = p.v. exprimat prin [Link]. + gi-a facut = p.v vb la [Link]. 31. Analiza verbelor: Era 0 curati hojie sd ia baiatul si sé-I nenoroccasca departéndiel de dascélie pentru ca sé-l fact pop: a> era 0 curati = pn sii ia = pvt s [Link] / verb la gerunziu +s fecd = pw. b~ era o hofie = p.n+ sd ia = p.v,+ sé nenoroceaced = pvt departéndu-= ce.m, J nenoroceased = pv-+ departindu: = pvt depdrtindu-=c.0.m. 39Vorbul 32.- Verbele din versurile: ,, Bucurogi le-om duce toate,/ De e pace, de-i réizho: ax om duce = pv. verb la viitorul popular + ¢ pace= p.n.t =i rdzhoi = p.n.s p-v.. verb la indicativ prezent + dee p.n.+ dei =p. cx om duce = p.v./ verb la viitorul popular + e=p.v.(pace si razboi= subiecte).. 33.- Analiza verbelor: Dacdi su (lean reprogat nimic, am faicut-o pentru a nu te supara. a= nu am reprosat = p.v.t+ am facut-o = p.v, +a mt te supdra = p.v.,[Link]; = mu fi-am reprasat = p.v.t verb la diateza reflexiva + am fticul = p.v.t pentru a mm fe supdra = ¢.[Link] exprimat prin verb la infiniti, diateza reflexivis c= mu am reprosat = p.v.+ am flicut = p.v.+ pentru a nu supdra = [Link] / verb la infinitiv precedat de prepozitie. 34.- Analiza verbelor: A e abfine ar fi ca gi cdnd cineva fi-ar da brénci in apa si tu mu vrei sd dai din brate ca sé te salvezi. a= a fe abjine = p.v.) verb 1a infinitiv diateza reflexiva + ar fi = [Link] fi-ar da p.v/ locutiune verbala, diateza reflexiva + m vrei = p.v+ sd dai din .v. locufiune verbal + sé salvexi= p.v/ verb la [Link]; be a te abjine = subicct / verb la infiniti diateza reflexiva + ar fi = p.n.i+ ar da brénci = p.v, / locutiune verbal + nu vrei = p.v+ sa dui din brate = pvJ locutiune verbala + sd salvezi = p.v./ verb la diateza activa pronominal ea te abtine = subiect / verb la infinitiv diateza reflexivi + ar t= [Link] si-or da = pyJ verb la diatezn reflexiv + nu vrei = p.v-t sé dai din brafe = pvJ [Link]/ verb la diatcza reflexiva. 35.- Analiza verbelor; Era atat de cretin, c& numai doi insi cum era el |-ur fi putut imagina asifel. a.- era atat de cretin = pn. format din verb copulativ gi np. expr. prin adj. la superlativ absolut + cum era = p.n.+ ar fi putut = p.v.+ imagina= pv; b.- eva cretin= p.n-tcum era =p.n-tar fi put + imagina =[Link] la infin, - pn/ verb copulativ si n.p. exprimat prin adjectiv la superlaiiv absolut + era ef = pant ar fi putut imagina = p.n. 36.- Analiza verbelor: Ceea ce aréita péndi la uimire cét de complicat este sistenul de iubire ¢ cd in acest timp ew il invidiam cu emotic pe Ladima cé era in stare de asa ceva. [Link] verb Ja indicativ prezent + conplicat este = p.n. + p.v.l locufiune verbalA; .! verb la indicativ, imperfect + complicat este = [Link] e= 5 P.v.+ era in stare = p.n/ verb copulativ gi n.p. exprimat prin toeutiune ren (capabil); .vJ verb la indicatly, perfectul simplu + este sistemul = p.n+ ¢ = p.v. + era In stare = p.n./ verb copulatiy gi n.p/[Link]. 37.=Verbele din eran: Céind fug de un surds poate inseamné ci ft ocolesc. ae, aa e-ride =p.v.+ nu nseamnd = p.v. + = predicat nominal incomplet. 40Verbul 39.~ Verbele din versurile: $1 de-ar fi fost lisat prin lume /Sd treci ca orice om de rand / Ce lesne-ai fi pus frau dureril, a. ar fi fost lsat = p.v./ verb la diateza pasiva (impersonal) + sii treci = p.v.+ al fi pus fre .v./ [Link] cu verbul Ia conditional perfect; bar fi fast ldsat = p.n, + sd treci = p.v. + ai fipus = [Link] verb la cond. perfect; ¢.- ar fi fost hisat = p.n. + sd treci = [Link] ai fi pus = p.n. 40.- Verbele din enunjul: Nu dat din brafe sd te salvezi, ci c& nu-fi place sd fii aruncat in apa, desi unii se nitau ca $i cand n-ar fi fost nimic intre ci. a.- mu dai = p.v+ sé te salvezi= p.v/ verb la diateza reflexiv + mu-fi place = p.v. Wwerb la dinteza reflexiva + sd fit aruncat = p.n-t se uitau=p.v-+ n-ar fi fost=[Link].5 b.- nu dai din braje=p.v/ locujiune verbal + sii te salvezi = [Link] verb la disteza teflexiva + nu place = p.v/ verb la diateza activa + sd fii aruncat = p.v/ verb la diateza pasiva + se witaw = p.v/ verb la disteza reflexiva + n-ar fi fost = p.v. c.- nu dai din brate = p.v.! locujiune verbal& + sei salvezi = p.v/ verb la diateza activa + nu-ti place = p.v.! verb la diateza reflexiva + sd fii aruncat = [Link] verb la diateza pasivd +se uitau = p.v/ verb la diateza reflexiva + n-ar fi fost nimic= p.n, 4L.- Verbele din enuntul: Esential pentru mine era sd stiu cd mu se féicea nict in fata mea elogiul acelui om care se facuse mare cu ajutarul altora. 1+ se flicuse mare = a cra=[Link] si stiu = [Link] nu se ficea eloginl = 5 b.- esential era = [Link] expresie verbal impersonal + sé stiu = p.v+ mu se ficea in fata = pnt se faicuse mare= p. c- esential era = p.n/ expresie verbal’ impersonala + sd stiu = pvt mu se ficou = p.v/ verb la disteza reflexivii (impersonal) + se faicuse mare = p.n. 42.+ Verbele din emuntul: Numai scrtitor n-as putea devent nictodaid. 1 n-ag putea deveni = predicat nominal; b.- n-as putea = p.v/ verb la conditional prezent + deveni ser: copulativ la infinitiv si nume predicativ exprimat prin substantiv; ee nas putea = p.v.+ devent scritior = pin, 43.- Predicatelc din fraza: E de asemenea la fel de sigur de tine cum sunt eu, sunt: a.- ede asemenca=p.n.+ cum sunt=p.n be @Sigur= p.m. + sunt e1 e- ela fel de sigur= Pn. + cum sunt = p.n. 44.- Predicatele din enunjul: ‘ni vine si mdi reped la ei $i sa le dew la picioare in spate ‘pani i-as pune pe fuga ca sd ptard cin ochit mei, sunt, in ordine: vine = p.v/ verb In diateza reflexiva + sd ma reped = [Link] verb la diateza rellexiva + si daw = [Link] verb la diateza activ’ + as pune pe fied = pv.l locufiune verbal + sé piard = p.v.; b.- vine = [Link] verb la diateza activi + sé_mé reped = [Link] verb la diateza reflexiva + sd dau = [Link] verb la diateza activa + as pune pe fied = pv locuyiune verbal + sé piard din uchii mei = [Link] locujiune verbala; c.- imi vine = [Link] verb la diateza reflexivi + sd reped = p.v/ verb la diateza activa + sdile dau = p.v./ verh la diateza reflexiva + si piard =[Link] diateza activi, 45. Analiza predicatelor din enuntul:Oricine ai fi tu, esti pus s& stai cuminte in banca ta. a- ai fi tu = p.n/ verb copulativ personal, conditional-oplativ prezent si n.p. exprimat prin pronume personal + esti_pus = pv. / verb la diateza pasiva, indicativ prezent + p.v/ verb la conjunctiv prezent; 41 payVerbul b.- oricine ai fi = [Link] verb cop. pers., cond.-apt. prezent si n.p/pron. nehot., N+ esti pus = p.v/ verb la diat, pasiva, indic. prez. + sd staé cuminte = [Link] verb cop. pers.(are sensul de sé fii cuminte), conj. prezent si n.p. exprimat prin adjectiv, N; ¢ gricine ai fi = [Link] verb copulativ personal, condifional-optativ prezent si n.p. exprimat prin pronume nehotirat, N + esti p.v/ verb la diateza pasivi, indicativ prezent + sd stal = p.v./ verb la conjunetiv prezent. 46.- Analiza predicatelor din enuntul; Cedibatarul nu e un egoist, cum devine fnsuratul, ci un ins caruia ii place sé se fact altruist $i sé nu chinuie pe nimeni. ae mute un ego nt devine insuratul = pnt fi place = [Link] verb ta diateza Teflexivi + sd se faed = p.v./ verh la diateza teflexiva + sd mu chinule = p.v.; be mu ¢ un egoist = p.n.t cum devine = pant (e)un ins p.n. cu verbul copulativ subin{eles + place = p.v.+ sd se facd alfruist = p.n.+ sé nu chinuie =p. e- mee = [Link] verb copultiv + devine = p.v-+ (elun ins = pn, cu verbul copulativ subinjeles + sd se facd altruist = p.n.+ sa nu chinuie = pv. 47.- Analiza predicatelor: Jatéi de ce in orice prietenie e ceva putred, iar aproapele nu ni-l inbim cu adevitrat decat in médsura fn care este victima. pv interjecie predicative + e = p.v/ verb predicativ (are sensul de exist) + nu ivhim = [Link] este victimd = p.n.; b.- ita = p.v/ interjectie predicativa + e ceva = pn/ yerb copulativ gi [Link] prin pronume nehotfirat + me il iubim = [Link] verb la diat. refl.+ care este= [Link] verb cop. si n.p. expr. prin pron. telativ (subst. victimd este subiect); = p.v! interjectie predicativa + ¢ puired = [Link] verb copulativ si np. exprimat prin adjectiv + zu ni-! tub: .vJ verb ta diateza reflexiva + in care este = [Link] verb copulativ [Link] prin pronume relativ Ac. 48.- Analiza verbelor: Daca vorbind, nimeni nu suporta sé fii piséilog, e cu neputinfa sd tolerezi indiferenja $i sd pari preocupat te altceva. a.- yorbind = [Link] verb la gerunziui + nu suportd = p.v+ a fii pisalog = p.v/J verb f perfect + e cu neputintd = p.n/ verb copulativ $i [Link] prin [Link] sii pari= pnd, m/ verb la gerunziu + nu suporid = pv.+ sa fii pisdlog = p.n/ verb cop. Ia conjunctiv prezent si n.p. exprimat prin subst. + ¢ cw neputinfe = p.n.f expresie verbal impers. format din verb cop. gi n.p. exprimat prin locu(iune adverbiala + sd tolerezi = p.v-+ sd pari preocunat = p.v/ verb la diateza pasiv’; e vorbind = [Link]}. / verb la gerunziu + mu suport = p.v+ sa fii piso = [Link] vb. cop. gi n.p. ex. prin subst. ++ ¢ cr neputinté = p.n/ expr. vb. impers. format din verb cop. impers. gi n.p. exprimat prin loc. aderbialé + sé toler pari preocupat = [Link]/ verb copulativ i nip. exprimat prin adjectiv partic 49.- Analiza yerbelor: Muzica rascoleste (ot ce-i impur in mine s! imi treceste pornirile pe care in mod normal imi e rugine sii le marlurisese. a rdscoleste = p.v+ ¢ impur = p.v.! verb la diateza pasiva + imi trezeste = pv. / verb la diateza reflexiva + imi e rusine = p.n/ verb copulativ Ia diateza reflexivi sin.p. exprimat prin adjectiv + sd mérturi py. b.- rdscoleste = p.v-+ impur = [Link] verb copulativ si [Link] prin adjectiv + trezeste = p.v. + e =p,v./ verb predicativ (rusine este subiect) + sa marturisese: = p.v./ verb la conjunctiv prezent; 42Verbul c- rdscolesie = p.v.+ ¢ imme = [Link] verb copulativ $i n.p. exprimal prin adjectiv + trezeste=[Link] erusine = pint sai mdrturisesc = pv. 50.- Analiza verbelor: Fie ef yi geniu, cel care nu e punctual la intalnire, e ,,terminal” fn ochii mel, — 9.- nu_¢ punctual = [Link] cop. si np. expr. prin adj. + € terminal = p.v / verb Ta diateza pasiva: b- fie geniu = [Link] verb copulatiy 1a conjunctiv si n.p. exprimat prin substantiv + uu e punctual = pn/ verb copulativ $i n.p. exprimat prin adjectiv + ¢ terminat = panJ verb copulativ si n.p. exprimat prin adjectiv participial; c fie el = pnd verb copulatiy la conjunctiv si mp. exprimat prin pronume personal + nu @ punctual = p.n/ verb copulativ si n.p. exprimat prin adjectiv + ¢ fern p.v-/ verb la diateza pasiva. 51.-Felul predicatelor din urmitorul enun{: Ce a fost addine in noapte se face mai adéne. aa fost adéne = pn. cu np. exprimat prin adverb de mod + se face= pv bea fost adéne = p.n. cu n.p. exprimat prin adjectiv + se face mai adéne = p.n. cu numele predicaiv exprimat prin adjectiv 1a comparativ de superioritate; ca fost addine = p.n, cu n.p. exprimat prin adjectiy + se face mai adne=p.n, cu numele predicativ exprimat prin adverb de mod la comparativ de superioritate. 52.- Verbele din enunjul: Fusese lovit de unul dintre colegit sai, dar n-a fost anunfat nimeni dintre ai lui. .- ambele sunt predicate verbale exprimate prin verbe la diateza pasiv; b. ambele sunt predicate nominale cu n.p. exprimat prin verb Ja participiu; c.- primul este p.n., iar al doilea este p.v./ verb la diateza pasiva. 53.- Verbul @ ff are valoare copulativa numai in enuntul: 1,~ Este aici de cdfeva ore, 2. Era un om de treaba. 3.- Cartea e pe rafiul acela. 4.- Nu era niciun addpost pe aici. 5 Cet trei au fost a Bucuresti. 6.- Cerul fusese senin de dimineaja. a. numaiin2,3,4; be numaiin2si6; c= numai in6. 54.- Congine un verb la imperativ enunful: 1,- Dafi de mancare tuturor animalelor! 2. Nu te mai agita atét! 3,- Ce mare crescuse ! 4,- Asculfi doar muzicé populard ? acintsi2; benumaiint; ein, 2si4, $5.-Nu pot fi predicate verbale verbele Ia modurile: a. indicativ siimperativ; be supin si infinitiv; imperativ si supin. 56. Exist un predicat nominal in enunjul: 1. Copiié réimdn aici. 2.- El tese mereu la Plinbare. 3.- Nimeni nn ajunge campion fard a munci. 4.- Péinea se face rapid. umaiin3si4; btntoale; — e~numai in3. 57.- Este incorecti forma de imperativ din enuntul: 1.- Nu facefi galdgie | 2.- Du cartea la raft 13.- Nu fai atdta hiérmdlate ! 4.- Nu te du acolo ! 5.« Nu mai face mofiuri | in2 sid; bin 3 gi4; inl si .- Are sti vind maine. 2.- Ar yeni ~ AL fi mers singur la teatrt ? 4.- Au doar o masin in 1,2,3; bein} si4; — e-numaiin4. 59.- Confine un verb predicativ impersonal numai enuntul: 1- Ma gandesc Ja vacanfd 2.- Aici se intampla ceva, 3,- Ploua torenfial. 4.- fn zare se vede castelul. 5 Era indicat si invefe. 6 Cerul era senin. aintoate aferide 1; b-numaiin 5 si6; ¢~numaiin2,3 si 4. 43Vorhul 60.- Confine o locufiune verbald enunful: prin cop 0 idee. 3.- Trece pe la mine zi de coleg atuat cuvéntul laserbare. ain, 3914; bmi 61.- Verbele inseamnd $i insemneaza sunt; a forme diferenjiate semantic ale verbului a insemner, b.- doar prima forma este corecti; ¢,- doar a doua forma este corect’. 62.- Exista o interjectie predicativa in enungul: a. Hei, tu, fiiatent! Ws Uite castelul! —_e Ki, asa-ivigja ! 63.- Enunjurile care conjin verbe impersonale: 1.~ E cam indisciplinat. 2.-Parea furioasa cénd venea, 3,- Ploud intruna, 4.- Parea ca va ninge. 5.- Este rau si nu invefi. a-in2si4d; be inl si c- in 3,4 515. 64.- in enunjurile: Ja lasii-ma-n pace ! Ja, te rog, cartea $l citeste-mi # El ia, intr-adevar, iteste., cuvantul ia este, in ordin interj.,[Link] indic., vb. la imper.; b.-[Link] imper., [Link] imperativ,vb. la indic.; ¢.- interjecfie, verb la imperativ, verb Ia indlicativ. 65. Sunt scrise corect toate formele verbale din seriz a. adu-su-mi-i-am, Hudatu-m-au, adu-su- b adusu-mi-i-am, laudatu-m-au, adusu-| \dusumi-i-am, iudatum-au, sdusufi-lai. 66.- Valorile morfologice ale verbului a rdmdne din enunjurile: |. Rardne sii stahilim cand vom pleca. 2.- I-a rdmas doar sd repete verbul. 3.- Ceca ce € valoros rim«ne. 4.- A ramas ntuté de uimire. 5.- Cine nu invafié réiméne repetent. a- |, 2,3—verb predicatiy personal; 4, 5—verb copulativ personal; b.- 1, 2— verb predicativ impersonal; 3 —predicativ personal; 4 — copulativ pers.; c= 1,2, 3 —verb predicativ impersonal; 4 —[Link]; 5— coput pers, 67.- Cu ce valori apare verbul a ff tn enunturile: |.- Sunt doudzeci de ani de atunci, 2.- Nu a fost impirat s8 nu-si poarte pe aicl dorul de cucerire, 3.- $i de-o fi sé mor /in camp de mohor... 4.- E vardi. 5 Ml-e fried. 3,4,5-verbe cop.; b.- 1,2,3,4,5-verbe pred.; ¢.- 1,2 verbe predicative; 3, 4, 5 —verbe copulative. 68.- Exist verbe dublu tranzitive numai in seria: ~ aauzi, a sftui, a asculta, a vedea, a invafa; .- a explica, a pirea, a pretinde, a trece, a ruga; «a dori, a simji, a cénta, a durca, a asculta. 69.- Care dintre enunjurile urmitoare conjin verbe reflexiv-pasive: I.- S-a ordonut 0 actiune periculoasd, 2.- S-aut tras focuri de arma. 3.- Nu s-a terminat luna, 4.- Se astupa gropile din asfalt, 5. S-au spus multe vorbe la intélnivea noastra. ae 1,2,3,4, 55 be 1,2,4si5; 62,3514. 70.- La ce mod gi timp sunt verbele subliniate din enunjurile: Zambeasca intreaga natura, eu tot trist rman. lin fogneasca... ,2,3-imperativ; _b.- t-imperativ; c= 1,2,3-conj. prezent. 71.- Ce valori morfalogice gi ce functii sintactice au cuvintele subliniate din enunturile: \-Le are cu alergatul, 2.- Totul i s-a tras de la alergatul pe zdpada. 3.- De atéta alergat aobosit. 4.- Se situra de alergas. 5 Clasa este pregatitd pentru alereat, ~ Este extrem de inteligent, 2.- Mi-a trecit i. 4 La hanchet ne-am ficut de cap, 5. Un 2,3§15; cin 2, 4515. - Trdiasci mirii | 2.- [Link].; 5—verb la supin /Verbul b.- I — substantiv /c.i.; 2 — substantiv /c.i.; = verb la supin /[Link].3 4 —verb la vb. la supin/ c.i.; 5~ vbJa supin/ [Link]. 72,- Care dintre enunturi contine verbe acti priveste in oglinda. 3.- Nu mi mai recunose, 4.- Imbracé-te in paltonul cel nou. 5.- Creanga se leagdnd in vant. a-2,3,4; br 1si5; c= 4515. 73.- Verbul intranzitiv nu poate fi termen regent pentru: [Link]; —b.-[Link]; —_c.-¢,[Link]. 74.- Care dintre urmitoarele verbe au forme distincte, diferentiate semantic: @ acorda, a munifesta, a méntui, a concura, a contracta, a insemna, a turna, a fndoi a.-toate verbele; —b.- Gverbe; cS verbe. 75.- Care serie conjine numai verbe intranzitive: a.-a se gandi, a dori, a rimfine, a spunc; _b.~a sc face, a trece, a scrie, a fugi; c.-adeveni, a rimane, a ajunge, a se preface. 76.- Exist un verb nepredicativ Ia mod nepredicativ numai in enuntul; a. /si propusese a ajunge politist. b.- Nuva deveni campion. c.- Are de citit trei romane, 77.- Existd verb nepredicativ la mod predicativ numai in varianta: a. Ar fifost mai bine sa plece singur. b.- Adormind devreme, s-a trezit odihnit. c.- A deveni student presupune muncé multé. 78.- Exist’ un verb predicativ la mod predicativ numai in varianta: a.-fonel merge singur in parc. b- El pare obosit de invdjat. ¢.- Sunt treaz, dar md prefac bolnav. 79.- Exist un verb predicativ a mod nepredicativ numai in varianta: a.- A venit i parea obosit. —_b.- Mergea pe strada citind ziarul. c.- Ajungdnd céintarey, a céstigat mulfi bani, 80.- Verbele predicative impersonale pot fi regente pentru 0 subordonata: a.- completiva direct, —_b.- predicativai; c- subjectiva, 81.~ Cite predicate verbale si cite predicate nominale sunt in fraza: Dupa ce si-a dat seama cd ¢ cam tnte-o ureche, pentru cd yoia sd evite orice incurcéturd, stlind e& e de Brisos sii mat insiste, si-a leat imediat pictoarele la spinare $i a devenit nevazut, a.- 5 pr. verbale si3 pr. nominale; b.-7 [Link] gi | [Link]; co 4 prverbale 514 pr. nominate. 82.- Cte verbe predicative si cite verbe nepredicative sunt in cnunturile: Nu ¢ bine ce Jacl. Nu e chip a te intelege cu el. Tie lesne a vorbi englezeste. E plicat sé mu tnvetl a.-5 vbpred.si3 nepred.; _b.-4 [Link]. si 4 nepred. c.- 3 [Link] 5 nepred. 83.- Care sunt verbele nepredicative fa moduri nepredicative din fraza: Inainte de a deveni ce vor sii devind, ar fi fost bine sci se consulte eu parin{it pentru a ajunge la o concluzie, dar a ajunge ce vrei inseamnii muneé multé, (inainte de) a deveni, si devin’, ar fi fost, (penten) a ajunge, a ajunge: ba deveni,a ajunge; —_¢.- (inainte de) a deveni, ar fi fost, a ajunge, inscamni, 84.- Cate predicate verbale apar fn fraza: dnainte de a se decide daci vor vent cu noi, s-aut consullat cu factoril de decizie pentru a nu li se reprosa cdi au cheltuit banti fara rost. a.3 predicate verbale; b= 4 predicate verbale; _¢.~ 5 predicate verbale, 45Verbul 85.- Cuvintele subliniate din enuntul: Inimplarea aceasta nu poate fi adeviirata., sunt: =c.d. (verb predicativ + [Link].); b= c.d. (verb copulativ +[Link].) ~ cd, (verb nepredicativ + [Link]). 86.~Cuvintele subliniate din enunful: Ar fi putut ft acucat de crimd., sunt: a priverbal (verb pred. diateza pasiva); b.- [Link] (verb cop-+ [Link].) .direct (verb pred., diateza pasivi). 87, Cuvantul sublinial din enunjul: Fiind bolnay, nu s-a dus la scoald, este: [Link](adjectiv); bnume pred(adjectiv); ¢.- [Link] (adverb). 88.-Cuvintele subliniate din enunjul: Find impinsa, a cdcur pe spare, sunt: a.-[Link] ([Link], diatpasivi (gerunziu, [Link]). ~[Link]’ ([Link] gerunziu + nume predicativ). 89.- Predicatele verbale si cele nominale din enuntul: Cu alte cuvinte, mi ¢ destul sit se aleagéi noi presedinti, sii fie promovat tineretul sau sé se acorde un rol sporit femcilor. : fie promoval, sd se acorde; [Link] e destul; ~[Link] se aleagd, sd-se acorde; pn.: nue destul, si fie promovat; ¢.- loate sunt predicate verbale. 90.- Cuvintele subliniate din versurile: De unde pot veni cand ochit-mmi / plini de regrete c-c.d/ verb predicativ + n.p/ substantiv + [Link], ideal verb predicativ. 91- Analiza verbelor din fraza; Aici esential este mu planul realist al evocarti, ci esenfialul este aspectul fabulos in care nebuna descdnta stelele ca sd-si poatd Intoarce iubitul de pe celilalt tardm. amplet / verb copulativ(de doua ori) + desccintct .¥. diateza reflexiva; + excita este Ve + scinsi pan, + descdnti = p.v. + 8 pout = p.v. v, diateza teflexiva + intoarce = c.d. / verb Ia infinitiv diateza act va 92.- Verbele din fraza: Ceea ce regizorii acestei fine coregrafii nu par sé ia in considerare e cd indicatiile lor pot deveni efecte clare., sunt: a.- mu par = p.v. + $é ia = pv.+ ¢= [Link] + par deveni b= mu par = [Link] + sd ia tn considerare = p.v loc. erbalst = pan. ine, + pot = p.v. + deveni efecte = c.d./ verb [Link] infinitiv si nume pred. /substantiy; c- nu par=[Link] ia =p.v,te=p.v-+ pot = p.v.+ deveni = e.d/ [Link], 93. Verbele din fraza: Dar dace s-ar incerca sé se vada cum e, s-ar injelege imediat eét nue o treabd usoara., sunt analizate corect in varianta: a> s-ar incerca = p.v/ verb predicatiy impersonal, diateza reflexiva + sd se waeld = [Link] verb predicativ impersonal, diateza reflexiva + cum e = pnt s-ar injelege =p.v/ verb predicativ impersonal, diateza reflexivi + nu ¢ @ treaba bi s-ar incerca = p.v/ verb predicativ personal, diateza reflexiva +-s@ se vadd = [Link] verb predicatiy persona), diateza reflexiva + [Link] + s-ar injeleve = p.v./ verb predicativ personal, diateza reflexiva + nu ¢ o treabéi— p.n. 46Verbul ¢ $-ar incerea + sd se vade + 5-ar infelege = p.v.J verbe predicative impersonale +e=[Link] + mu e usoard = p.n. 94, Analiza verbelor din enunjul: N-ai sa te pofi obisrmi cu viata asta. a. nai = p.v+ site poti = p.v/ verb la [Link].+ obisnui = [Link] la diat. act.; b- rai sd te poft = [Link] verb la diateza reflexivi, indicativ, viitorul popular + ebisnui = comp)direct / verb la infinitiv, diateza acti ex nai sé pott = pJ verb la diateza activa, indicativ, viitorul popular +fa te) ohisnul = [Link] / verb la infinitiv, diateza reflexi 95.- [n propozijia: Mancase prea mult pentru a nu se sdtura., cuvintele subliniate sunt: [Link]/ verb la infinitiv, diateza reflexiva, forma negativa; b.-[Link] / verb la infinitiv, diateza reflexiva, forma negativa; c.=[Link] / verb la infinitiy, diateza reflexiva, forma negativa. 96.- Cuvintele subliniate din enunturile: Récnea atata la noi, spirgdndu-ne timpanele. Canta de mat mare dragul. De umezeali, obiectele de metal ruginesc., sunt, in ordine: a.-c.c.m,/verb la gerunziu,[Link].+[Link]/[Link]. + c.c,cauzi / substant b.-[Link]/verb la gerunziu,diat. activi +[Link]/ [Link], + c.i/subst. in Ac; ¢.- ¢,c,cns/ verb la gerunz,, diat, activa + [Link]/ [Link].+ [Link] / subst.,Ac. 97.- Predicatul propozitici: Jubirea mea e atdta de curatd... este: 2.- ¢ aiéta = p.n, / verb copulativ gi n.p/ pronume nehotirat; bee atta de curatd= [Link]/ verb cop si n.p/ adjectiv la superlativ abslut; ¢.- ecurati=p.n/ verb copulativ si n.p/adjectiv. 98.- Cuvintele subliniate din enunjul: 4 fi clasic inseamnd a pasira tradijia., sunt: ‘a. subject / verb pred. Ia infinitiv + e,d/ verb la infinitiv; b.- subiect / verb cop. la infinitiv gi n.p./ adjectiv + c.d/ verb la infinitiv; ¢.- subieet / verb cop. la infinitiv si n,p/adjectiv + n.p/ verb la infiniti 99,~ Predicatul propozitici: ditul este al tdu suflet, este: “aeste; beste altdu; — c-altuleste. 100.- in propozitia: Spre a se incredinta de supunerea téndrului, Otilia se ase2i pe canapea foarte aproape de el,, cuvintele subliniate sunt: a. [Link]/ verb la inf; [Link]/ verb la inf; e.- [Link]/ verb la inf. Raspunsuri si explicafit + Analiza verbelor: suntem inporriva fumatutul = predicat nominal format din verbul copulativ suntemn, conj.a IV-2, diateza activa, intranzitiv, indicativ, prezent, pers. I pl. si numele predicativ imposriva fumatului exprimat prin substantiv in genitiv, articulat cu art. hottirat lui precedat de prepoziia specific’ genivului + au fost dechitue = predicat verbal exprimat prin verb predicativ personal, conjugarea a Ul-a, diateza pasivl, intranzitiv, indicativ, perfect compus, pers.a Ilf-a pl-+ mere = predicat verbal exprimat prin verb pred. personal, conj. a Lll-a, diateza activa, intranzitiv, indicativ, prezent, pers.l sing.+ de anu fi primit = atcibut verbal exprimat prin verb predicativ personal, conj. a IV-a, diateza pasiva, intranzitiv, infinitiv prezent, forma negativé. 2-b.- Analiza corecti a verbelor este in varianta indicat. Raspunsul corect este in varianta indicat. 47Verbul 4. - De refinut: - verbele la moduri nepersanale (nepredicalive) nu pot avea functia de predicat si au alte func(ii sintactice: povestind = [Link] exprimat prin verb Ja gerunziu; - pron, personale de persoana I gi a Il-n [Link] pl., forme neacc., devin pron. refl. numai dact se acord’ in persoand cu verbul: péirea_rdu (regretam) = p.v. expr. prin locufiune verbali cu verbul Ia indicativ, imperfect, pers.a [1I-a sg.; - dact dup3 verbul a putea este un alt verb, acesta arc functia de [Link] exprimat prin verb la infinitiv: nw ant putut = p.v. exprimat prin verb pred. personal, conj.a H-a, diateza activa, tranz., indicativ, perfectul compus pers.a Ill-a pl+ cunoaste = [Link] expr. prin vb. pred. pers., conj. a [l-a, diat, activé, infinitiv prezent. in enunqui: Oamenii me sunt intotleatna cum astepti tu sé fie., analiza verbelor nagte unele dificultiti: - predicatul nominal rispunde [a intrebirile ce? cine? cum? adresate verbului copulativ, iar in rispuns reluim verbul copulativ; dack dup un ver’ copulativ este un cuvint care rispunde la intrebirile unde? sau cénd? iar dupa acest cuvint este mijloc de legitur’, verbul copulativ are functia de predicat nominal incomplet si cere PR: 2 sunt = predicat nominal incomplet exprimat prin verb copulativ (cuvintul intofdeauna ore funcjia de [Link] exprimat prin adverb de timp) + asfepti = predicat verbal exprimat prin verb predicativ personal, conj.1, diateza activa, tranzitiv, indicativ, prezent, pers.a Il-a daci dup’ un verb copulatiy este punct, luam ca nume predicativ mijlocul de legitura al propozitiei din fag, dack este exprimat numai prin pronume relative (care, cine, ce, ceea ce, cat, cata, cdfi, cdte) sau adverbul cum si ‘impreuna formeaza predicatul nominal: cum sé fie = pr-nominal format din verb copulatiy la conjunctiv prezent si nume predicativ exprimat prin adverb relativ de mod care are si rolul de mijloc de legaturi al propozijiei din fa’. 6.€- Analiza verbelor: ma hotdirdsem — predieat verbal exprimat prin verb predicativ personal, conj.a IV-a, diateza reflexiva, intranzitiv, indicativ, mai-mult-ca- it — predicat nominal format din verb perfect, pers. sg. + sd_devin_ a a lV-a, diateza activi, intranzitiv, conjunctiv prezent, Net an copulativ personal cor pers.1 sg, i nume predicativ exprimat prin substantiv comun, masc., 5g fost dusménit = pr. verbal exprimat prin verb predicativ personal, co diateza pasivi (rispunde Ja intrebarea de catre cine ?), intranzitiv, indicativ, perfect compus, pers. sg.+ nu m-an astepfat = predicat verbal exprimat prin verb predicativ personal, conj-l, diateza reflexivi, intranzitiv, indicativ, perfect compus, pers.l singular, forma negative. Analiza verbelor: ¢ usor = predicat nominal exprimat prin expresie verbali impersonala format din verb copulativ si nume predicativ exprimat prin adverb de mod + de crezut = subiect exprimat prin verb la supin + se putcau = predicat verbal exprimat prin verb predicativ impersonal, conj.a Il-a, diateza reflexiva, intranzitiv, indicativ, imperfect, form’ de persa Ill-a pl+ (a se)inampla subject exprimat prin verb predicativ impersonal, conj.l, diateza reflexiva, intranzitiv, infinitiv prezent + zi dorea = predicat verbal exprimat prin verb predicativ personal, conj. a 1V-a, diateza activa, tranzi icatiy, imperfect, persa IIl-a sp.+ sd intdlneased = predicat verbal exprimat prin verb predicativ personal, conj. a IV-a, diat. activa, tranzitiv, conjunctiv prezent, pers.a Ill-a sz. 48Verbul 10.- b.- Analiza verbelor: urcdnd = subiect exprimat prin verb la gerunziu + insemna P.n. incomplet exprimat prin verb copulativ impersonal + s& riste = predicat verbal exprimat prin verb predicativ personal, conjl, diateza activa Pronominal4, tranzitiv, conjunetiv prezent, pers.a Ill-a sp. Cuv.-gi are functia de atribut pron. in dativul posesiv, deoarcce dupa verb este un substantiv articulat. Analiza corecif a verbelor este in varianta indicat. in finalul enumtului avem dou verbe la diateza pasivi: sunt (se subineleze participiul agenisite) si din now sunt agonisite = ambele predicate verbale exprimate prin verbe la diateza Pasiva. Cuvintele bine, rau au functia de [Link] exprim. prin adverbe de mod. In cnunqul: Primul grup se aldturase profesionistilor,'{PP)la ceea ce se cheamé econimisti de carierd.’/(AP)., predicatele sunt: se_aldturase = predicat verbal exprimat prin verb predicativ personal, conj.l, diateza reflexiva, intranzitiv, indicativ, mai-mult-ca-perfect, pers.a IIl-a sg:+ se cheama economisti predicat nominal format din verb copulativ, conj.l, diateza reflexiva, intranzitiv, indicativ, prezent, forma de pers.a I1l-a pl. si nume predicativ exprimat prin substantiv in N. Sintagma (la) ceca ce are funciia de subiect exprimat prin ‘pronume relativ compus in Ac., precedat de prep. la. in enunqul: Sa devii creditor la banci,'{SB)cand nu ai veniturile necesare?(CT) este o creseald de nepermis. (PP), analiza verbelor este: sa devii creditor format din verb copulativ personal, conj.a IV-a, disteza activi intranzitiv,conjunctiy prezent, pers.a Il-a sg. si nume predicativ exprimat prin substantiy in N.t 2 af = p.y. exprimat pria verb predicativ personal, conj.a II-3, diateza activa, tranzitiv, indicativ, prezent, pers.a Il-a sg., forma negaliv + este @ xresealé ~ p.n, format din verb copulatiy si nume predicativ exprimat prin substarticulat cu articol nehotirét(Daci substantivul © greseal era arliculat hotarat — greseala— atunci avea functia de subicct, iar prima propozijie devenea predicativa) + de nepermis = atribut verbal exprimat prin verb la supin. Verbele sunt analizate corect in varianta indicat’, Raspunsul corect este in varianta indicata. De retinut: dack dupa verbul afi este un substantiv care aralfio stare sufleteascd (Yoame, sete, teamd, frlct, mild, sila, rusine, ciucé, liniste, sérbdtoare etc.) substantivele respective au functia de subiect, iar verbul a fi cap3ti valoare existenjial’ (devine predicat verbal), Yerbele sunt analizate in varienta indicat. fin enunut: 4 fost odatéi un bal '/(PP) cum n-a mai fost altul la palat: WAT) Ela imax *KPP) cum it sti (PR) A_rdmas *(PP) sé ne intdlnim maine.“YSB), analiza verbelor este: a fost = p.v. expr. prin verb pred. (are sensul de a existat) + cum n-a fost = p.n, format din vb. cop. si n.p. expr. prin adv. de mod (pron. nehot. aftul are functia de subiect) + a rémas = p. n. incomplet expr. prin verb cop. (cere PR) + stif=p.y. expr. prin verb pred. + a rdmas = p.v. expr. prin verb pred. (cere SB) + sé ne fnfdinim = p.v. expr. prin verb pred, diateza reflexiva. De retinut: verbele copulative trebuie s& aiba subiect. Primul verb a rémas are subiect si cere PR, dar al doilea, ncavand subiect, devine verb pred. impers. (predicat verbal) si cere SB. Verbele sunt analizate corect in varianta indicat. 49Verbul 18.. in enuntul: Ceea ce if supzira tot mai mult "(PR) era gerul devenit nipraznic., analiza verbelor este: sundra = pv. exprimat prin verb predicativ + era predicat nominal incomplet exprimat prin verb copulativ (cere PR). De _retinut: dac& dupa verbul a fi este un substantiv articulat hotdrat, acesta are functia de subiect, iat propozitia din faff este PR. Topica trebuia s& fie: Gerul ndipracnic era ‘APP) ceea ce il supdra tot mai mult?{PR).* devenit népraznic = suribut verbal format din verb copulativ Ja participiu gi nume predicativ exprimat prin adjectiv. Verbele sunt analizate corect in varianta indicat®. Verbele sunt analizate corect in varianta indicat8. in enuntul: Nimeni mz intelegea '(PP) de ce ¢ doar caporal “(CD) cand putea fi ofiter"(C¥), analiza verbelor este: sw infelegea = p.v.+ ¢ doar caporal = p.n. format din verb copulativ si nume predicativ cxprimat prin substantiv precedat de semiadverbul doar + putea p.v.+ (a)fi ofiter = c.d. format din verb copulativ Ja infinitiv si nume predicativ exprimat prin substantiv. Verbele sunt analizate corect in varianta indicat’. In enuntul: Ni s-a amintit (PP) ce zarva a fost 7(Cl) cénd s-a zvonit *(CT)ca are sé-1 mute in alt sat.‘(SB), pedicatele sunt cele subliniate. Verbul a fost este p.v. cusensul de a axistat, iar are s mute este forma populara a viitorului, Verbele sunt aralizate corect in varianta indicats. Verbele sunt analizate in varianta indicats, Rispunsul corect este in varianta indicat. in enumyul: De piatré de-ai ft fost,’ (CV) si mu se putea */(PP) sit_nw- innima de bucurie 74SB) cand acxi tropaind colindatorii(CT) Ana verbelor: de piatrit at fi fost = p.n. format din verb cop. la cond.-optatiy $i nume pred. expr. prin subst, + su se pulea = p.v. expr. prin verb pred. impers. (cere SB) + sé_mu_salte inima de bucuric = p.v. [Link] [Link] (si nu fe bucuri)+ auzeni p.v. expr. prin vb. pred+ trapaind = cd. / verb Ia gerunziu. Analiza corect& este in varianta indicald, Loc. verbale sunt grupuri de cuv, farm. din verb pred. si subst,, care se contrag in verb. In textul exist: Adge [Link] [Link]. formata din vb. pred. pers., cong, sg gi subst. comun, fem., sg. Ac. expr. prin [Link] + habar_m: [Link]. Analiza verbelor este in varianta indicata. ‘Analiza verbelor: era o hoffe = p.n.(daci avem: [Link].(sau prepozific) + ..... (un cuvant) + subst. [Link]. sau prepozi(ia se analizeaz4 cu substantivul, far cuvintul de la mijloc este atribut) + s@ ia = p.v+ sd departéndu = [Link] exprimat prin verb la gerunziu + sa faca sa facd pop poate fi interpretati si ca o locutiune verbala (sa-1 popeascd). inut: dact dupi verbul a ff este un cuvant care arati o stare sufleteasc& ricd, mild, foame, liniste, pace, rézboi, rusine) substantivele respective au funciia de subicct, iar verbul a fi capita valoare existentiald (devine p.v.). Verbele sunt analizate in varianta indicat. Rispunsul corect este tn varianta indicat’. 50Analiza verbelor este corecta in varianta indicata, Idem. Idem. Adverbul poate este adverb predicativ / predicat verbal numai cfind este urmat de conjunctiile cd sau sé. Verbele copulative care au subiect (sau SB) urmate de mijloc de legatur’, cer PR, iar verbul copulativ are functia de predicat nominal incomplet. 39.- a. Analiza verbelor: ar_fi fost ldsat = p.y. exprimat prin verb la diateza pasiva, impersonal, cere SB + sd treci = p.v+ ai fi pus= py. 40. b~ Analiza verbelor: nu dai din bre .¥. exprimal prin [Link](nu te zbafi) + fi te salvez! = p.v. exprimat prin verb predicativ I dinteza reflexiva + mu place p-V-+ 34 fii aruncat = p.v, exprimat prin verb la disteza pasivi, conjunctiv prezent + se nifa = p.v. cxprimat prin verb la diateza reflexiva + nar ft fast = p.v. exprimat prin verb predicativ(are sensul de 2-ar fi existat), Analiza verbelor: esential era = p.n. exprimat prin expresie verbalé impersonal + sd sti = p.v+ nu xe fficea = [Link] prin verb predicativ impersonal (cuv. clogiul are functia de subject) + se flicuse mare = p.n, format din verbul [Link] ficuse (cu sensul de devenise si [Link] exprimat prin adjectiv. 42.- be In enunqul: Numai seriitor n-as putea deveni niciodatd, topica normal’ era N-as putea deveni numal scriitor niciodatd., in care predicatele sunt: n-as putea = p.V. exprimat prin verb la condit.-optativ + deveni (numai)scriitor = ¢.d. format din verbul copulativ la infinitiy si nume predicativ. in enunjul: E de asemenea la fel de sigur de tine cum sunt eu., predicatele sunt: ela fel de sigue = p.n. format din yb. cap. si [Link], prin adj. la gr. compar. de egalitate + cum sunt = p.n. format din vb. cop. 5in-p-expr. prin adv. rel. de mod. in enuntul: imi vine sd ma reped la ei gi sa le dam la picioare in spate pana i-as pune pe fugit ca sit piaré din ochii mei., analiza predicatelor este: vine = p.v. exprimat prin verb predicativ impersonal + sii md reped = p.v. exprimat prin verb la dinteza reflexivi + sii daw .V. exprimal prin loc. verbal + sd piard din ochii met = pv. expr. prin [Link] = sa dispard. Verbele sunt analiznte carect in varianta indicatd. Analiza predicatelor: gw ¢ an egais/ = p.n. format din verb cop. si n.p. exprimat prin substantiv + cunt der 1. format din verb copulativ si n.p. exprimat prin adverb relativ de mod(substantivul fasuratul are functia de subiect) + ¢ un ins p.n. fprmat din verb [Link] [Link] prin substantiv + place = p.v. exprimat prin verb pred. impersonal + sa se faca aliruist = pn. format din verb cap.(are sensu! de a devent) si n.p. exprimat prin subst. + si nu chinuie Analiza predicatelor: fate .V. ¢xprumat prin it terjectic | predicativa + exprimat prin verb predicativ cu sensul de existd + mu int = [Link] din verb copulativ si [Link] prin substantiv. R&spunsul corect este in varianta indicat. Idem. idem, In cnunjul: Ce @ fost adéne tn noapte '(SB) se face mai adine?/(PP),ambele sintagme subliniate sunt pre licate nominale formate din verb copulativ $i nume predicative cxprimate prin adjective, deoarece arati fnsusicca subiectelor. in SlVerbul prima propozijie sublectul este ce, pronume relativ, N (care prin definitie fine locul unui substantiv) iar a doua propozitie are ca subiect propezitia SB. Ambele propozitii au predicate verbale cxprimate prin verbe la dinteza pasiva: fusese lovit si n-a fost anuntat, ‘Numai fn propozifiite: Era wn om de treabd., si Cerul fiusese senin de diminea(d., verbul a fi are valoare copulativa si formeaza predicate nominale. in cclelalte propozitii cxisti predicate verbale, deci verbul a fi este predicativ: Este(se afta) aici de céteva [Link] @ (se afd) pe raftul acela. Nu era (exista) nicl un adapost pe [Link] tret au fast (au mers) la Bucuresti. Modul imperativ are numai pers. a Ul-a [Link] pl., forma afirmativa si negativa. Sunt la imperativ: dafi gi mete agita, 55.- by- Orice verb predicatiy la un mod personal (indicativ, conjunctiv, condijional- optativ, imperativ) devine predicat verbal. Orice verb predicativ la un mod nepersonal (infinitiv, gerunziu, participiu, supin) nu poate indeplini functia de predicat verbal gi are alte funcfii sintactice. 56.-a.- Sunt predicate nominale numai in enunturile 3 gi 4: nw ajunge campian $i se face rapid, in celelalte enun{uri sunt predicate verbale. Formele corecte de imperativ ale verbelor date sunt: fi tut! facefi voi ! nu face ! nu faceti ! du! duceti ! nu duce {nu ducesi ! Verbul @ avea este predicativ (singur) i auxiliar (urmat de alte verbe). Sunt verbe predicative impersonale -- deci predicate verbale firi subject: se intémpla, ploud, se vede. Locutiunile verbale au un verb predicativ si un substantiv care se contrag in verb: a trecut prin cap, ne-am facut de cap, a luat cuvdntul. Verbul a insemna =a nota gi a reprezenta. Interjecjiile: na, fata, iaca, wite, hai, pofiim, bravosunt interjectii predicative. Interjectiile Aes, ef nu au functie sintactic’. Verbele impersonale (fori subject) sunt in enunturile 3, 4 si 5: ploua, (se) piireu, va ninge,este rdu. Restul enunjurilor con(in verbe personale (au subiect): ¢ cum indisciplinat (are subicct subin\eles), parca furioasa (subiect subinjeles). Raspunsul corect este in varianta indicata. Forma verbal adusu-mi-i-am este forma inversi a expresiei mi /-um adus care, Js forma inversi sunt legate prin cratims si pare si vocala de legitura u. in primut emung: Ramdne MF) 4 stabilim 74SB) cénd vom pleca’{CD), in a\ doilea enunt: I: rémas_ '(PP) doar si repete verbul.’/(SB), si in enuntul al treilea: Ceea ce ¢ valoros '/ (SB) rdimine’/(PP), verbul wrdméne este verb Predicativ impersonal gi cere, ari dupii el, ori in fap, 0 prop. SB. in enunqul al patrulea: A rdmas muti de uimire., verbul a rdmdne este copulatiy personal, iar in ultimul enun{: Cine mu invaja '/(SB) ramdne repetent?{PP) este verb copulativ impersonal si cere in faj 0 propozijie sul in enunquri, verbul a fi este [Link],.Valorile morfol. ale verbului af". Verbele dublu tranzitive rispund la ambele intrebiri ale complementului direct: pe cine ? ce ? In celelalte variante sunt simplu tranzitive: a explica, a pretinde, a durea, iar verbele: a pdrea (copulativ), a frece sunt intranzitive. 52. 53. 52Verbul 69.-b- Verbele reflexiv-pasive au in fai pronumele reflexiv se, dar ac{iunea este facut de altcineva: s-a ordonal, s-au tras, se astupi, s-au spus — de c&tre cineva, Verbul din enun{ul 3, s-a ferininat este la diateza reflexiva. Toate verbele subl. subinjeleg conjunctia sa gi sunt la modul conjunetiv prezent. Analizim fiecare cuvnt subliniat: I.- cu alergatul = ¢.i.(cu ce?) exprimat prin substantiv in Ac. provenit din verb la particupiu articulat cu artico] hotirat (prin conversiune); 2,- de la alergatul = c.i.(de la ce?), idem; 3.- de alergat = c.c,ez. exprimat prin substantiv provenit din verb la supin. De retin: prezenja adjectivului pronominal nehotinit aféita transforms verbul la supin de alergat in substantiv, deoarece atributul nu poate determina un verb; 4.- de alergat = c.i. exprimat prin verb la supin; 5.- pentru alergat = [Link] expr. prin [Link] supin. Verbele actiy-pronominale au in fat pronume reflexiv (se acorda in persoana cu verbul) care pot rispunde la tntrebarile: cui ? (in D. = ci.) sau pe ? (in Ac= cd.). in enunjurile 2, 3 gi 4, verbele rispund la pe cine 2: se prives ir i nu mi recunose — pe cine ? = pe mine, mi imbraca-te — pe cine ?= pe tine, te =c.d. in enunturile 1 i 5 pronumele nu Fispund la intrebarea pe cine = si sunt la diat. reflex., ca marca a acestei di ‘Numai verbele tranzitive pot primi complement direct. Verbe cu forme diferentiate semantic: a acorda (ajutor, acordeazi vicara), a manifesta (mila si manifesteaz’t in stradt), « contracta (se contract ruschiul si contracteazi un credit), « iasemna (a nota si a reprezenta), @ turna (apd si se turncazi un film.). 75.- c= De rejinut: - sunt intotdeauna intranzitive: verbele copulative, verbele la diateza reflexivé cu pronumele in Ac. (md, te, se, ne, vd, se), verbele la diateza pasiva, verbele la diateza reflexivai cu sens pasiv, verbele de migcare, verbele care arati stiri sufletesti, De refinut: - verbele predicative sunt toate verbele din limba roménii, in afara de verbele copulative si auxiliare; - verbele nepredicative sunt verbele copulative si cele auxiliare (care nu pot forma singure predicatul); ~ modurile predicative sunt modurile personale(indicatiy, conjunctiv, condijional-optativ, imperativ si preaumtiv); - modurile nepredicative sunt modurile nepersonale (infinity, gerunziu, participiu si supin). Deci: verb nepredicativ la un mod nepredicativ inseamna verb copulatiy la un mod nepersonal, cum este verbul a ajunge din varianta a care are functia de complement direct format din verb copulativ la infinitiv si nume predicativ exprimat prin substantiv in nominativ. In yar. b, au va deveni campion = pred. nominal format din verb copulativ(nepredicativ) la modul indicatiy, viitor (mod pred.) si mp. expr. prin subst. in N, In var.e, verbul are = p.v. expr. prin verb pred., indicativ prezent + de citit=c.d. expr. prin verb la supin (mod nepredic.). Verb nepredicativ la mod predicativ insearmna verb copulativ Ia mod personal. Numai in var, b, ar fi fost mai h ‘predicat nominal format din verb copulativ la condifional-optativ perfect (deci verb nepredicativ la mod predicativ) si nume predicativ exprimat prin adverb de mod (expresie verbal impersonala). 53Verbul 78.-2.- Verb predicativ la mod predicativ Inseamna verb normal la mod personal: merge = predicat verbal exprimat prin verb predicativ la indicativ. In var. b, aver verb nepredicativ(copulativ) la mod predicativ(indicativ), iar in var. ¢, avem douk verbe nepredicative la moduri predicative. Verb predicativ la mod nepredicatiy inseamna verb norma! la mod nepersonal: citind = ce.m. exprimat prin verb predicativ la modu! gerunziu. in var. ¢, ajungénd cantéret = [Link] format din verb nepredicativ(copulativ) la mod nepredicativ (geruntiu) si nume predicativ exprimat prin substantiv. 80.-¢.- Verbele predicative impersonale, neavand subiect, cer subiectiva (ex.: Se aude '/ (PP) cd va ploua.’SB); se crede, se zice, se pavesteste etc.). 81-a~ in enunqul: Dupa ce gi-a dat seama ca 2 cam Intr-o ureche, pentri ed yoia sa evite orice incurcaturd, sliind ca ¢ de prisos i insiste, sia luat imediat piciourcte Iu spinare $i a devenit nevézut., predicatele verbale sunt: si-a dat p-vJ locutiune verbal + vo. predicatele nominale sunt: ¢ cam intr-o ureche = p.n. format din verb copulativ ‘si nume predicativ exprimat prin locutiune adjectival’ + ¢ de prisos = p.n. format din verb copulativ gi n.p. exprimat prin [Link] + @ clevenit neviizut = predicat nominal format din verb copulativ si nume predicativ exprimat prin adjectiv participial (trei predicate nominale). in enunturile: Nu e bine ce faci. Nu e chip a te infelege en el. Iie lesne a vorbi englezeyte. E péicat sti nu invefi, verbele predicative(chiar si la moduri nepersonale) sunt: faci, a fe infelege, a vorbi, sd nu invefi, iar verbele nepredicative (cele copulative) sunt: e (bine), e (chip), e (lesne), e (pacat). Verbele nepredicative la moduri nepredicative sunt verbele copulative la moduri nepersonale: (inainte de) a deveni ~ [Link] exprimat prin verb copulativ la infinitiv precedat de [Link] ujunge = subject exprimat prin verb copulativ la infinitiv (ambele cer [Link]). Celelalte verbe sunt tot verbe nepredic., dar la moduri predicative (personale) si formeazi predicate nominale. Predicatele verbale sunt exprimate numai prin verbe predicative In moduri personale: vor veni, s-au consultat, au [Link] verbe sunt tot predicative dar la moduri nepersonale si nu pot avea funcyia de predicat verbal: (inainte de) a se decide = imp / verb la precedat de [Link].+ enna anu se reproja= 6. sc0p / verb la infinitiv precedat de prepozigic. In enuntul: /ntémplarea aceasta nu poate fi adevirata, sintagma subliniata are funcjia de complement direct format din verb copulativ la infinitiv si nume icativ exprimat prin adjectiv( Vezi ,Regula verbului a putea”). 86.-¢- Inenuntuldr fi putt fi acuzat de crimé.,cuvintele subliniate indeplinese functia decompl. direc! exprimat prin verb la infinitiv, diat. pasiva (de cineva). in enuntul: Fiind bolnay anu s-a dus la scoalé,, cuvntul subliniat are functia de nume predicativ exprimat prin adjectiv care, impreun cu verbul copulativ la gerunziu au fiuncjia de [Link]. In enuntul: Fiind fmpinsd, a cdzut pe spate, expresia subliniaté are functia de [Link] exprimat prin verb la gerunziu, diateza pasiva (de cineva). 54Verbul 89.- a- in enunjul: Cu alte cuvinte, nu @ destul sd se aleaga nol presedinfi, si fie Promovat tineretul sau sd se acorde un rol sporit femeilor., predicatele sunt: nw edestul = [Link] verb copulativ si nume predicativ exprimat prin adverb + sd se aleaga = p.v./ verb la diateza reflexiva cu sens pasiv (de ctre cineva) + sd fle Promovat = p.v.l verb Ja diateza pasivi + sd se acorde = p.v/ verb a diateza Teflexiva cu sens pasiv (de cittre cineva). Cuvintele subliniate sunt analizate corect in varianta indicaté. bh- in enuntul: Aici esensial este mi planul realist al evocarii, ci esenjialul este aspectul fabilos in care nebuna descanta stelele ca sii-si poaté intoarce iubitul de pe celdlalt tGrdm., analiza corecta a verbelor este: exential este = p.n/ expresie verbal impersonala + esenyialul este = p.n. format din verb copulativ si nume predicativ exprimat prin substantiv (substantivul aspectul are funcjia de subject, chiar daci este articulat cu articol hotirat si agezat dupi verbul copuletiv, pentru c& logic este: aspectul fabulos este esenjialul, me esenjialul este aspectul fabulos) + descanta = p.v+ sa poatd = px. la diateza acliva + (a- ‘silintaarce = compl. dit. exprimat prin verb la infinitiv, diatcza reflexiva. Verbele sunt analizate corect fn varianta indicat. Idem. De retinut: verbul a avea si cuvantul o asezate fi rul popular: nai sd poti = p.v.,indicativ, viitorul popular. Ve: yerbului ¢ putea”, 95. c- in cnunpul: Afancase prea mult pentru a mu se situra,, structura subliniatd are functia de [Link] gi arat& urmerea actiunii verbului, 96. ¢- Analiza verbelor subliniate din enunt: spargdndu- = [Link] expr. prin verb la gerunziu, diateza activi + de mai mare dragul = ¢.[Link] prin locuiune adverbialé + de wmezeald = [Link] exprimat prin substantiv in Ac. ¢- Predicatul este analizat corect in varianta indicata, Cuvintele subliniate sunt analizate corect in varianta indicata, In enunqul: Altul este al tu suflet,, avem: altul este = predicat nominal format din verb copulativ $i [Link] prin pronume nehotarat. Substantivul suflet are functia de subiect, iar al fdu este atribut adjectival / [Link] posesiv. 100.- b- Sintagma spre a se incredinta = ¢.[Link] exprimat prin verb la infinitiv, dinteza reflexiva, procedat de prepozitia spre. faga conjunctiei sé formenzit Regula 97. 55Kerbul. VERBUL ~ test GRILE 1+ In textul: ,.De-atdtea nopti aud plouénd / Aud materia pléngénd.../ Sunt singue si ma duce-un gand/ Spre locuinfele lacustre" exist: a. 3 verbe predicative si 3 nepredicative; b.- sase verbe predicative; ¢.-4 verbe predicative si 2 nepredicative; d.- 5 verbe pred. gi 1 nepredicativ. 2 Cuvintele subliniate sunt verbe in enunfurile: 1.- Este gata de plecat, 2.- Este gata a Pleca. 3.- Este gata de plecare. 4,- Este gata sé plece a-1,2,4; b- 2,4; cn 2,3, 4; de 1, 2,3.4, 3. Stabileste numarul verbelor din enunul: ,, Vezdnd eu ca mi-t chip de stat impotriva parintilor, incepui a mda gandi la pornire..."; a- tei; b-patru; ec cinci; d- sase. 4. Stabileste numirul verbelor predicative din textul: ,, ...si facmai cénd eram hatdrat a spune mamei acestea, iaca $i soarele rdsare, vestind 0 zi frumoasii..."! a- doua; ‘be trei, ce patru; 5.-Alege varianta in care a fi apare de dout ori ca verb auxiliar: ‘a Elevii sunt la scoala. Ei sunt léudayi de profesori. b.- Era sé ia o notti mica. E bine sa fii copil. cE posibil sd fi fost aculo. Am fost asteptati la gard de bunici. d- Voi fila tine la timp. Va fi fecut si el vreo grescal. 6. in enuntul: ,,.4 fost sa al norocul de a intalni un om atat de bun.”, a fi are valoare de: a.- verb copulativ; b.- verb auxiliar; c. verb [Link]; d.- [Link]. 7 Precizeaza valoarea morfologica a cuvintului subliniat din enuntul: Carzile bre sunt vandute repede: a.- predicatlv,impersonal; b.- pred.,personal; ¢.- copulativ; d.- euxiliar, 8.- Verbul a fi din textul: ,, Nimeni mu este obligat sé scrie si de aceea nu este iertat nimanut sa serie prost.” are valoare de: a.-auxiliar; b.-cop,; ¢.- predic.; d.-[Link] cop. 9.- Verbul a afunce din fraza: Nu i-a ajuns cd ne-a tradat pe tofi., es! a.- predicativ, personal; b.- cop.,pers.; ¢.- cop.,impersonal, d.- pred.,impersonal, 10.- Verbul a fi_ din enunturile: 1.- Locul unde se oprise tatil si fiul era 0 valcea, 2.- Se Insereazé $1 e tacere. 3.- Un rénd de plute abia putea fi vézzut., are, in ordine, valorile: a copulativs, copulativs, auxiliart; b.- predicativ’, copulativa, auxil iar’; c. predicativé, predicativa, copulativa; d.» copulativa, predicativa, auxiliart. in fraaa: ,, Baiete, rostt el domol, fi l-a soos Dumnezeu in cale, dar nu stiai cai el prigonitorul nosiru si ucigasul tatdlui tau.",.verbele sunt tntrebuintate, in ordine, la ‘urmiloarele timpuri ale modului indicativ: a prezent, perfect compus, perfect simplu, imperfect b.- perfect simplu, perfect compus, prezent, imperfe imperfect, perfect compus, perfect simplu, prezent; d_- perfect simplu, perfect compus, imperfect, prezent. Precizeazii numarul verbelor utilizate la modul imperativ in enunul:,,-Rogu-te, mani mai tare, mos Luca, sd muse mai vite satul ca Ta urs le a a unu; b.- dou; a= pairu. 13.- Modurile verbelor din fraza; ,,Ar fi putut prinde autobuzul de & dimineafa, dar apropiindu-se de staie ziri o femeie ténéiré..."" sunt, in ordine: 56Verbul a.- conditional-optativ, gerunziu, indicativ, indicativ; ~ condifional-optatiy, infinitiv, gerunziu, indicativ; c.- conditional-optatiy, infinitiv, gerunziu, perfect simpli; d.- conjunctiv, indicativ, gerunziu, indicativ, 14,- Modul verbului subliniat din textul: ,.Fum pe cosul Hagiului nu s-a pomenit. viscolul namefi pand la stresini, Apele sd inghefe tun, Treaba lor J,este: a= conjunctiv; imperativ; 15.- Verbul firgii este la modul indicativ, timpul: 9.- imperfect, pers.l; b- m-m.-c.-p. pers.a IIl-a;_c perf. simplu, pers.l; d.~ perf simplu pers.¢ Ill-a. 16.- Verbul seriserdim este Ia modul indicativ, timpul: a.- imperfect; -ca-perfect; _c.+ perfect simplu; ds prezent. 17.- Sunt corecte toate formele de pers. a {1l-a sp. ale verbelor din seria: a.~ ignori, baiguie, ordont, ingenuncheazi; ignoreazA, baiguieste, ordoneaz4, tngenuncheazi; nor’, baiguie, ordoneaza, ingenunche; d_-ignoreaz4, biiguic, ordon’, ingenunche. 18.-Sunt corecte toate formele de pers. a [II-a sg. ale verbelor din seria: a.-asemuieste, binuie, cheltuieste, chibzuicste; b--asemuie, binuie, cheltuieste, chibzuieste; ¢.-asemuieste, banuieste, cheltuieste, chibzuieste; d.-asemuie, banuic, cheltuie, chibzuic. 19.- Sunt corecte formete de gerunziu din varianta: a.- agreand, crednd, scriind, studiin by agreind, creand, scrind, studiand; c.- agreidind, creiind, scrifnd, studiind; d.~ agreend, creend, scriind, studiind, 20.- Sunt corecte formele de imperfect din varianta: a. cream, agream, inf'tisam, incurajam, scriam, stiam; b.~creeam, agreeam, infaigeam, incurajeam, scriam, stiam; ©. cream, agream, fnfiitisam, tncurajam, scrieam, sticam; d.-creiam, agreiam, infijisiam, incurajiam, seriiam, stiiam, 21.+ Sunt corecte toate formele din seria: a.- atribuc, constitue, bruiez, deraicz, proiectez; b.- alribuic, constituie, bruez, deraez, proiectez; c.- atribue, constituie, bruiez, deraiez, proiectez, d.- atribuie, constituic, bruiez, deraicz, proiectez. 22.- Verbul a continua are, In indicativ si conjunctiv prezent, formele din serinz tu continui, cl continua, si continue; b.- eu continu, tu continui, ef continua, s4 continues ¢- eu continuy, tu continu, el continua, sd continuie; , acu continu, tu continui, e! continut, si continuie. 23.- In enuntul: ,,... nici dunmeata nu voi sé-ti piersi aclilna pentru mine." yerbul din structura subliniata este la diateza; a.-reflex.; b.- reflex.-pasivi; c.~ activa; d.-nct. pron. 24.- Structura subliniata din enunful: Mu s-ar fi cuvenit a fi acceplat una ca asta, este: 2.- verb auxiliar + participiul verbului de conjugal b-verb la infin, perfect; c.-verb cop.+ [Link].; d.-[Link].+ [Link] mod 25. in propozitia: ,,.Suparandu-se pe cei mai buni prieteni inainte de a se intalni cu mine, am fost tratat de el ca un dusman...", verbul aflat la un mod predicativ este la ST d.- indicativ.Verbul diateza:a~activa, b—activd pronominali, c= pasivi, d= reflexiva. 26.- Alege solutia corectS de analizi a cuvintelor subliniate din enunjul: Bucuros de u fi foat admis la Academia de Politie, a telefonat parintilar.: a. verb la diateza pasiva, predicat verbal; In verb capulativ si adjectiv provenit din participiy, predicat nominal; c.- verb la diateza pasiv’, modul infinitiv, prezent, complement indirect; d+ verb la diateza pasiva, modul infinitiy, perfect, complement indirect. 27.- Verbul subliniat din fraza: ,,- Nu md duc, mama, nu md duc la Socola, macar si ma omori t” , este la diateza:_a.- activa pronominal; b.- reflexiva; c.- activa; d.- pasiva. 28.- Alege solujia corect de analiza a cuvintelor subliniate din enuntul: S-a pregatit bine 1a toate probele pentru a nu fi respins. a.- verb Ja diateza pasiva, infinitiv, prezent, [Link]; - verb copulativ si [Link] din participiu, [Link]; ¢.- verb la diateza pasivi, infinitiv, prezent, [Link]; d.- verb la diatcza pasiva, infinitiv prezent, [Link]. 29,- Indica seria in care toate verbele sunt Ia indicativ, perfect simplu, a. adunai, suii, ticcam, pusti be fui, scrisei, birui, speric ¢.-avui, Picui, impietrii, inmii; d.- apirai, fuse, cit 30.- Identifica seria in care toate formele de imperaliy negativ sunt corectc: anu M1 nu zi ! nu creeazi !b.- nu cifi { nu fi nepoliticos ! nu veni c= nu fuma ! nu fii indolent {nu vita! d.-nu merge ! nu cobori ! nu sezi! 31.- in versurile: ,, Optzeci de ani imi pare in lume e-am trait, / Cai sunt baitrdn ca iarno, ca tu vei fi murit.”, verbele sunt; a.-2 copulative si 2 predicative; lu-te la taté-tiu $i cere xa-fi deie calul, armele i hainele cu care a fost *,exista verbe Ja conjugarile: a.-J,al-a,aIl-a;_b.- 1, a Ill-a, a 1V-a; -all-a,all-3,a 1V-a; d-Iall-a,all-2,a1V-a, in fraza: ,, Mi-e drag roménul si stiu a prepui bunatazile cu care ba déruit natura. exist: a. verbe auxiliare, copulative si predicative; b.- verbe auxiliare gi predicative; ¢.-numai verbe copulative §| predicative; _d.-numai verbe predicative, 34,- in fraza: ,, Frate-sdu, care iesise oftter cu vreo trei ani in urma, ceru sa fie trecut in regimentul al X-lea de dorobanti"., exist: a.» verbe auxiliare, copulative si predicative; b.- verbe auxil. si predicative; ¢.- verbe copulative gi pred.; d.- vb. predicative. 35.- in fraza: ,,Ce-a fost, ce-ar fi putut sd fie s-a ispravit, mamued... "exist: a.~ vb. aux., cop. si pred.; b.- [Link] pred; ¢- [Link] pred.; d.- vb-predic. 36.- Alege pereches in care prima formi a verbului este corectd: .~ eu continu — eu continu; b.- e! indrumenza — el indruma; cel ignoreaz’ — el ignord; d= eu bombanesc—eu bomban. 37.- Alege perechea fn care prima forma a verbului este corect’: 2.- petrifica — pietrifica; b= despera—dispera; c.-nsambla—ansambla; ——_d- Incrusta—incrusta. 38.- Alege perechea in care prima forma a verbului este corect&: a.- sfirteca — sfartica; = incportuna—importuna; ¢.-ingurgita—ingurgita; — d.- incastra - incastra. 39.- Alege seria in care toate formele de gerunziu sunt corecte: 8.-ciliind, fiind, vorbiind, vizind; b. apropind, scriind, sfighind, pustiind; 58Verbul ¢.-copiind, stiind, fasdind, hérstind; .- impristiind, vajiind, liniand, luand, 40.- Precizeazi numarul verbelor intranzitive din fraza: ,,Se pare ed ninteni nu infelegea cd hatardndu-se in sfargit plecarea lui Achim la Bucurestt Insemna cé trebuie sé Ii se Jaca celor trei pe plac pand la capéit..."" a.- trei;_b.- patru;_¢.- cinci; d.- sase. 411, Precizeaza felul verbului la mod nepersonal din fraza de mai sus: a.=nepredicativ, impersonal, tranzitiv; b.- predicativ, impersonal, intranzitiv; ¢.- nepredicativ, personal, tranzitiv; d.- predicativ, personal, intranzitiv. 42,- Sunt intranzitive toate verbele din seria: n.-asscrie, ca cinta, a se biz b.-a spila, a se pieptina, a pleca; c+ a se giindi, a pluti, a veni; da liuda, a imboboci, a surdde. 43. Sunt intranzitive toate verbele din seria: a.-a incdrunfi, a muri, a-gi reveni; b.-a se bucura,a se pieptiina,veni:c.-gandi,proveni,citi;d.-a se lisa,hotiri, intelege. 44.- Sunt tranzitive toate verbele din seri a.- a trebui, a ninge, a lucra; b.- ase eschiva, a face, a ciuta; injelege, a imbriica, a zbura; L- a putea, a spune, a imbrica, veu are valoare predicativa in enuntul: a. Mani-dimincafa am sé le bat potcoave la cai. b.- Capul cerbului are sé te strige pana atunci mereu pe nume. e- In anul urmator poetul avea sé ving la Bucuresti. - Va fi av si el un envant de 51 46,- Precizeazi valorile verbului a av enuntul: ,,Cw calul ce ai si cu vitejia ta, cred ciiaisd izbutesti.” ae predicativé si auxiliart; —_b.- predicativa si predicativa; c~ auxiliard $i auxiliars; .- auxiliard si predicativa. 47.- La modul indicativ, perfect simplu, pers. I sg., verbul a se sft are forma: ama sfiam; b.- ma sili; c= mi sfiii; d.- sfiisem. 48.- Verbul descoperit este la indicativ, timpul: be imperfect, pers, a [l1-a; .~ perf-simplu, pers.a IIl-a. imperfect b.- mai-mult-ca-perfec perfect simplu; 50.- Verbul mersesem este la indicativ, timpul: _a.- imperfect; b.- mai-mult-ca-parfect; c= perfectul simplu; d= prezent. $1~ In enunqul: ,, Mal, d-apoi cand te-0i lua cu harapnicul, n-ai si-{i aduci aminte de .- verbe la modul indicativ; lcurn n-au sé te prindd zece ogari !", exist: erbe $i locujiuni verbale a modul indicativ; c.- verbe la modul indicatiy si modul conjunctiv; - yerbe si locufiuni verbale 1a modurile indicativ si conjunctiv. 52.» Sunt corecte formele de imperativ ale verbelor din seri a.-Nu da ! Nu fai ! Nu fii | Nu zii ! b- Nu da !Nu face ! Nu fi Nu zice! c-Nuda!Nuface!Nufii!Nuzii! © d-Nuda! Nu fa! Nu fil Nuzi! 53.- In enuntul: De-a veni aici, spune-i sd réménd., verbula a veni este la modul: a. indic., viitor; b.- indic., perf. compus; ¢.- cond-opt.,prezent; .- infinitiv,prez, 54. in enunjul bala-va norocul, cocoseii mogulut ! verbul este la modul: a-conjunctiv; [Link]; em indicativ; d-infinitiv. datoria ta? b- 59Verbul Raspunsuri si explicatit De retinut: - verbe predicative sunt toate verbele din Ib. roman’, la orice mod, in afara de verbele copulative si cele auxiliare; verbe nepredicative sunt verbele copulative si auxiliare. In textul dat, verbe predicative sunt: aud, plouénd, aud, plangénd, duce; numai verbul sunt (singur) este verb copulativ si formeazd predicatul nominal. Qea- Sunt verbe: de plecat (Ja modul supin), a pleca (la modul infinitiv), sd plece (la modul conjunctiv), Cuvantul subliniat de la enuntul 3, de plecare este subst. 3c- in cnunjul: Vazdnd ew cd nui chip de stat impotriva parintilor, iacepui a ma gindi Ja pornire., sunt verbe toate cuvintele subliniate (cinci verbe). 4-b- In enuntul: tocmai cdnd eram hotardt a spine mamei acestea, iaca $i soarele rasare, vestinal 0 zi frumoast..."" sunt verbe predicative: a spune, réisare si vestind, Verbul eram (hotdrdt) este copulativ, deci nepredicativ, iar cuvantul jaca este interjectic predicativ’. S=¢- Verbul a fi este auxiliar numai in enunjurile din varianta indicata: £ posibil sa ft Jost acolo (conjunctiv perfect) si Am fost asteptati la gard de bunict (verb la diateza pasiva, indicativ, perfect campus). in celelalte variante nu gasim verbul a fide dou’ ori ca auxiliar, 6-a.- Tnenunqul:,,4 fost sd ai norocul de a intatni un om atét de bun.", verbul a fiace sensul se s-a fntamplat si este predicativ impersonal (cere propozitie SB). In enuntul: Carfile bune sunt vandute repede., yerbul sunt vandute este predicat verbal |a diateza pasivs, deci verbul a/i este verb auxiliar. in cnuntul: ,Vimeni nw exte obligat sd scrie side aceea mu este iertat niménui 8a serie prost.”, ambele predicate sunt exprimate prin verbe la diateza pasiva rspund la intrebarea de cafre cine?), iar verbul a fi este auxiliar. 9x d= in enunqul: Nu ia ofuns cd ne-a trddat pe tofi.. verbul a ajuns este predicativ si impersonal ( cere SB). 10.-d.- Analiza verbelor din enunturi: 1.- Locu! unde se oprise tatal si fiul cra a vdlcea, (predicat nominal, deci verbul a ft este copulativ); 2. Se insereazd si e ticere.{predicat verbal, yerbul a fi este predicativ (substantivul racere aratdi o stare sufleteasca si are funcjia de subject); 3. Un rdnd de plute abia putea fi vésut.(verbul fi vazu! are functia de complement direct exprimat prin verb la infinitiv, diateza pasiva - deci vetbul afi este auxiliar, in enunjul dat, verbele sunt, in ordine: rasti = perfect simplu; a scos = perfect compus; 1u stiai = imperfect; ¢ = prozent. Modul imperativ are numai persoana 2 Il-a singular si plural, forma afirmativa $i negativa. In textul dat, sunt verbe Ja imperativ: rogu-te si mand. Verbele din fraza dati sunt la modurile: ar fi putut =conditional-optativ, perfect + prinde = infinitiv prezent (are funcjia de compl. direct) + apropiindu-se = gerunziu, diateza reflexiva + indicatiy, perfectul simplu. Atentic: Varianta ¢ cuprinde aceleasi maduri, dar Ia ultimul verb nu este trecut modul, ci timpul, iar cerina se refer’ numai la moduri (capcanii !). Verbul ridice este la modul conjunctiv, dar nu are conjunctia sd. Verbul fvgii este la modul indicativ, timpul perfectul simply, persoana [Link]. 60Verbul 16.- ¢- Verbul scriservim aratd o actiune terminata de curfind. Este la modul indicativ, limpul perfectul simplu, persoana I plural. La imperfect are forma nol scriam, la mai-mult-ca-perfect are forma noi scriseseriim, iar la prezent —noi scriem. Sunt corecte formele verbale din varianta indicat. Idem, Sunt corecte formele de gerunziu din varianta indicata. Sunt corecte formele verbale de imperfect din varianta indicat. Sunt corecte formele verbale din varianta indicata, Fonmele corecte sunt in varianta indicatd. In enunjul dat, secventa siti pierzi (odihna) se analizeazh astfel: si piers! = predicat verbal exprimat prin verb Ja diateza activ’ pronominal (deoarece are Prenumele reflexiv -fi, dar, datoriti faptului ec dupa verb este un substantiv articulat hotrét, pronumele reflexiv are functia de atribut pronominal in detivul Posesiv (cu alte cuvinte, sd pierzi odihna ta). in enuntul: Nu s-ar fi cuvenit a fi acceptat una ca asta., verbul subliniat este la infinitiv perfect si are functia sintactica de subiect. 25 ¢.- In enunjul dat: Supeirdndu-se pe cei mai buni prieteni tnainte de a se Intdlni cu mine, am fost traiat de el ca un dusman,, singurul verb la un mod predicativ este am fost tratat = predicat verbal exprimat prin verb predicativ personal, diateza pasiva, indicativ, perfect compus. Celelalte verbe sunt la moduri nepredicalive: supdrdndu-se = ¢.[Link] exprimat prin verb Ia gerunziu, diateza tellexiva + (inainte de) a se intilni = [Link] exprimat prin verb la infinitiv, diateza reflexiva, precedat de [Link] inainte de. In enunful: Bucuros de a fi fast admis la Academia de Polijie...,verbu! de a fi fost admis = complement indirect exprimat prin verb Ia infinitiv perfect, diatoza pasiva (rispunde la intrebarea cle cdire cine ? = de comisic). 27 be Verbul din fraza dati ~ nu méi due = predicat verbal exprimat prin verb pred, personal disteza reflexiva, indicativ, prezent. Verbul pentru a nu fi respins = ¢.[Link] exprimat prin verb predicativ personal, diateza pasiva, modul infinitiv, prezent. ‘Numai verbele din varianta indicati au forma corect& ceruta de grilé. Verbele: a pustit sia inmii, la perfectul simplu, pers.1 sg. au forma: eu pustiii, eu inmili, Formele corecte de imperativ negativ sunt numai in varianta indicat, In enuntul: , Optzeci de ani ini pare in lume c-ant trait,’ Ca sunt hétrén ca jarna, cit me vei ft murit”., verbele sunt: (mi se) pare = predicat verbal exprimat prin verb predicatiy impersonal (cere SB) + am predicat verbal exprimat prin verb predicativ + vei f_murit = predicat verbal exprimat prin verb Dredicativ + sunt batrdn = predicat nominal format din verb copulativ si n.p. Verbele din fraza data sunt de conjugarile: du-te (a duce) = conj.a II!-a + cere (a cere) = conjug. a [Il-a + sd deie (a da) = conj. 1 + a fost(mire)(a fi) = este singural verb de conj. a | i Mi-e drag romdnul si stin a pretni bundtajile cu care |-a darnit natura” exista urmBtoatele verbe: ¢ (drag) — predicat nominal format din verb copulativ si nume predicatiy + sfiu = predicat verbal exprimat prin verb predicativ + @ prefui = compl. direct exprimat prin verb predicativ + a darui 61Verbul predicat verbal exprimat prin verb predicativ la indicativ, perfect compus (care este format cu verbul auxiliar a avea). Avem deci: verb auxiliar, verbe predic. gi verb copulativ. 34. a. fn enunuls , Frate-stiu, care iesise ofiter cu vreo iret ani fn urméd, ceru sé fie trecut in regimentul al X-lea de dorabangi"., sunt urmitoarcle verde: fesise fofiter) = predicat nominal format din verb capulativ si nue predicativ + ceru = predicat verbal exprimat prin verb prediestiv + s@ fie trecut = predicat verbal exprimat prin verb predicativ la diateza pasivi (care se formeazA din verbul auxiliar a fi 51 participiul allui verb, cu condijia s8 rispunda la intrebarea de ciitre cine ? — adic& s& poat& avea complement de [Link] fn frazi cele trei feluri de verbe: auxiliare, copulative si predicative. 35. be In fraza: , Ce-a fost, ce-ar fi putut sé fie s-a isprdvit, mamucd.,." sunt verbele: a fost si sd fie= predicate verbale exprimate prin verbe predicative impersonale (aici, verbul a ff are sensul de s-« intémplat) In indicativ perfect compus (deci are verbul_auxiliar @ avea si verb predicativ + ar fi _putut predicat verbal exprimat prin verb predicativ [a condilional-optativ perfect (care este format cu dou verbe auxiliare — a avea $i a fi si verb predicativ) + s-a isprdvit = predicat verbal exprimat prin verb predicativ Ia perfect compus, diateza reflexiva. Avem deci verbe auxiliare gi predicative, 36.- 0. Forma corecti esteeu bombéines continui, el indrumé, el ignord. + Formele corecte ale verbelor sunt; a asumbla + a petrifica, a disperaa incrusta, Formele corecte sunt: a sfarteca, a importuna, a ingurgita, a incastra. ~ Formele corecte: copiindstiind,fsdind,hirsdind, find sfaslind, vajéind, linking. De retinut: verbele intranzitive nu pot primi complLdirect (nu pot rispunde fa intrebirile pe cine ? ce ?). Sunt intotdeauna intranzitive: verbele copulative, verbele impersonale, verbele la diateza pasiva, verbele care exprima st&ri sufletesti etc. fn fraza dati avem verbele impersonale (deci intranzitive): se pare, hotérdndu-se, inserana, trebuie + verbul copulativ [Link] Jaca (pe plac). ‘Verbul la mod nepersonal (gerunziu) este [Link] care este verb predicativ, impersonal i intranzitiv. 42.- ¢- In celelalte variante sunt si verbe tranzitive: a serie, a canta, a se spala (pe sine), ase pieptina, ase linda, Sunt intranzitive verbele din varianta indicata, Verbele tranzitive pot primi [Link] (pot raspunde la intrebarile pe cine ? ce ? incelelaltc variante sunt si verbe intranzitive: a trebui, a ninge etc. 45. De retinut: verbul @ avea si cuvantul @ asezate In faja conjunctiei sd formeazi viitorul popular — sunt verbe auxiliare. Numai in enunjul Va fi avut si el un cuvant de sms, verbul ya ft avut = predicat verbal exprimat prin verb predicativ la indicativ, viitorul anterior. In celelalte variante, verbul a avea este auxiliar. 46.- a~ in enunful dat, verbul a avea este: af =predicat verbal exprimat prin verb predicativ + ai sd izhutesti = predicat verbal exprimat prin verb predicativ la viitor popular (verbul af este auxiliar). Verbul ase sfii, la indicativ, perfect simplu, pers.l,sg. are forma (eu) Verbul descoperii este la indicativ, perfect simplu, pers. 1 sg. 62 incelelalte variante, formele corecte sunt: ew iti,cesertim este la indicativ, mai-mult-ca-perfect, pers. | pl. - Verbul mersesem este |a indicativ, mai-mult-ca-perfect, pers. | sg. In enunjul dat sunt numai verbe la indicati e ([Link]), n-au sa prindé, - Eormele corecte de imperativ sunt corecte in varianta indicata. - In enunjul: De-a veni aici, spune-i sé ramand., verbul a veni este la modul idicativ, viitorul popular (ya yeni). a- Inenunjul: ,, 0, bard-vai norocul, cocoseii mogului " verbul este la conjunctiv (sa va batd). viitorul popular: of lna, nai sé-ti 54. 63