�

�1
Opera este un termen desemn�nd o forma de teatru, fiind deseori denumita teatru
liric, �n care �ntreaga actiune se desfasoara total sau predominant utiliz�nd
muzica
si c�ntat. Opera utilizeaza multe din�elementele teatrului vorbit�sau dramatic,
�precum�ar fi scenariul,costumele, decorurile, miscarea scenica si interpretarea.
�n ciuda acestor asemanari,interpretii operei trebuie sa posede �n primul r�nd
calitati vocale deosebite, care confera genului muzical identitatea sa definitorie.
��ntruc�t mesajul operei este transmis preponderent prin muzica, la calitatile
vocale primordiale ale interpretilor se�adauga �ntotdeauna un ansamblu de
instrumentisti de acompaniament al carui complexitate poate varia �ntre a unui
ansamblu minimal, de tipul unui trio, cvartet sau cvintet, p�na la o orchestra
simfonica completa. Uneori, si �n special��n cazul operei franceze, pentru cea mai
mare parte a istoriei sale, spectacolul de opera include si ample scene de balet.

Opera s-a detasat ca gen muzical si teatral aparte �n�Italia anilor 1600 ca unul
din
produsele artistice si intelectuale ale amplei si puternic influentei miscari
artistice
a barocului, dar a atins culmile sale de rafinament si perfectiune �n secolele
ulterioare, al 18-lea si al 19-lea,reverber�nd puternic�p�na �n secolul 20, fiind
generata si perpetuata mai ales de compozitorii austrieci, germani si cei italieni.

Primele spectacole de opera din Rom�nia dateaza din sec. XVIII si au fost sustinute

de trupe straine. Opera Rom�na, ca institutie, exista din 1885, c�nd era o�trupa
particulara,fondata de George Stephanescu. Opera Rom�na ca institutie publica a
fost �nfiintata la Cluj��n 1919, la Bucuresti �n 1921, la Timisoara �n 1946, la
Iasi �n
1956 etc.
Aceasta categorie muzicala definita pentru prima data �n�Italia, la �nceputul
barocului (dupa 1600), desi variatiunile pe aceasta tema au fost multe si variate,
liniile principale au ramas �n mod remarcabil nemodificate. Opera reprezinta o
�lucrare dramatico-muzicala, al carei text este��n �ntregime c�ntat. Opera �ncepe
cu o
uvertura sau preludiu care prezinta cadrul lucrarii si chiar o parte din cele mai
importante teme care vor fi dezvoltate ulterior. Sub acompaniament orchestral
interpretii �mbina arta scenica cu cea vocala, corurile si baletul completeaza
uneori
partitura, actiunea este �mpartita �n acte si scene.
�
2
��n cadrul acestora principalele mijloace de exprimare sunt: aria solo, duet-ul,
trio-ul
corurile pentru a permite unui grup mai mare sa se alature sau sa comenteze asupra
actiunii, recitativele care se aseamana cu conversatia c�ntata, unde actiunea de
obicei
se desfasoara �ntr-un ritm mai alert �nainte ca urmatoarea bucata sa permita o
contemplare mai aprofundata asupra lantului de evenimente.
��n epoca renasterii
oamenii erau fascinati de tot ceea ce�avea leg�tur� cu Grecia sau cu Roma Antic�.
In 1597 s-a prezentat �n fata unui public format din nobili prima oper� cunoscut�,
Dafne,cu muzic� compus� de Jacopo [Link] opera Dafne s-au p�strat doar c�teva
[Link] opera a c�rei�partitur� a supravietuit �n totalitate a�fost opera
Euridice(1600) compus� de Peri si Giulio [Link] este preluat din
mitologia antic�.Euridice,sotia prea-iubit� a poetului si muzicianului Orfeu, moare
si este cobor�t� �n Infern;decis s� o [Link] o urmeaz�,�magia c�ntecului
s�u
�ajut�ndu-l s� �nfrunte toate primejdiile [Link] toate c�mitul a reprezentat
sursa de�inspiratie, autorul si-a permis s� schimbe firul naratiunii,o practic� ce
a
devenit un fel de traditie �n [Link] antic� a [Link] nu face
fat�
testului final la care este [Link] opere erau afaceri aristocratice,puse �n
scen� �n reprezentatii particulare la care luau parte nobilii,sau ocazia unor
c�s�torii
princiare,sau mari [Link] reprezentatie public�, �n fata unui public care
pl�tise pentru aceasta,a avut loc �n 1637, [Link] a fost un succes.
Au �nceput s� apar� teatre �n �ntreaga Italie si opera s-a rasp�ndit rapid�si �n
alte
p�rti ale [Link]� period� a fost remarcabil� pentru decorurile si
costumele
pompoase si efectele spectaculoase realizate de diverse masin�rii din [Link]
1645,
un vizitator englez la Venetia, memorialistul John Evelyn, nota c� opera era
,,unul�dintre cele mai�magnifice si mai�luxoase divertismente inventate de�mintea
uman�.Popularizarea operei a gr�bit schimb�rile �n raportul dintre text si muzic�.
Intentia,originalitatea a fost aceea ca muzica s� sustin�,din fundal ,impactul
textului
[Link] spectacole erau complet vorbite,sau textul era scandalat si exista
foarte putin� melodie,sau chiar deloc,iar ritmul era doar cel dat de vorbirea
naturala, uneori acompaniat� de c�tiva [Link] 1607 primul mare geniu al
operei Claudio Monteverdi,a angajat un�ansamblu mai�mare si mai�variat de
instrumentisti si a introdus noi forme de incitare dramatic�,d�nd fr�u liber unor
noi exprim�ri a emotiilor umane �n muzica pe care a compus-o pentru opera sa
Orfeu,inspirat� tot de celebrul mit al lui Orfeu

si [Link]�rit� de lucr�rile ulterioare ale�lui Monteverdi,noua tendint�

�n�arta
muzical� a devenit din ce �n ce mai evident�.La �nceputul secolului 18,Alessando
Scarlatti compunea opera �n care�muzica era cel mai important element si �n care
ariile(solo-urile) au devenit piesele de rezistent� ale [Link] au
devenit
semnul incofundabil al scolii italiene de oper�, foarte bine primit� �n multe p�rti
ale
Europei.
Franta�si-a dezvoltat propria�ei traditie,fondat� de
Jean-Baptiste Lully(1632-1687).Desi originar din Italia si-a dat seama c� opera
trebuia s� fie adaptat� pe placul curtii regale franceze ,ea �ns�si ,,clasic� si
sobr�".
Din aceast� cauz� �n operele lui Lully musica devenise din nou subordonat�
textului:
linia melodic� juca un rol putin important,ea fiind prezent� doar pentru a�sustine
armonic,desi grandios,versurile elevate si subiectul principal al operei care f�cea

adesea referire,direct sau indirect,la m�retia ,,Regelui Soare",Ludovic al XIV-lea

al
[Link] urmare,Lully a prosperat,eclips�ndu-si rivalii, iar traditia fondat�de
el a
r�mas�neschimbat� p�n�la sf�rsitul secolului al 18-lea.
Anglia a fost tara de origine
a unui alt compositor musical,Henry Purcell(1659-1695), �ns� ocaziile de a compune
opere erau [Link] teatral� domina la acea data Anglia si Purcell a
compus mai ales�semi-opere-piese dramatice �n care erau incluse unul sau maimulte
interludii musicale care aveau diferite lungimi.