Extremele funcţiilor de mai

multe variabile

1. Să se determine punctele de extrem ale funcţiilor:

i) f (x, y) = x3 + y 3 − 3x − 12y + 20,
ii) f (x, y) = 6x2 y + 2y 3 − 45x − 51y + 7,
iii) f (x, y) = x2 + y 2 − 8 ln x − 14 ln y + 5, x > 0, y > 0;
iv) f (x, y) = x3 + 3xy 2 − 15x − 12y,
1 1
v) f (x, y) = x2 + xy + y 2 + + , x, y ̸= 0;
x y
vi) f (x, y) = x + xy + y − 3x − 6y,
2 2

vii) f (x, y) = xy(x2 + y 2 − 4),

1 (x y )
viii) f (x, y) = xy + (47 − x − y) + ,
2 3 4
50 20
ix) f (x, y) = xy + + , x > 0, y > 0;
x y
x) f (x, y) = −x2 − xy − y 2 + x + y,
xi) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 + 2x + 4y − 6z,
xii) f (x, y, z) = x3 + y 2 + z 2 + 12xy + 2z,
xiii) f (x, y, z) = 16x + 12y + 20z − x2 − 2y 2 − 3z 2 − 2xz − 25,
y2 z2 2
xiv) f (x, y, z) = x + + + , x, y, z > 0;
4x y z
xv) f (x, y, z) = x y + yz + 32x − z 2 ,
2

xvi) f (x, y, z) = 16x + 12y + 20z − x2 − 2y 2 − 3z 2 − 2xz − 25.

1
2 Lector Dr. Adina Juratoni

Indicaţii şi răspunsuri. i) Din sistemul


 ∂f {
 =0 3x2 − 3 = 0
∂x ⇔ ,
 ∂f 3y 2 − 12 = 0
 =0
∂y

se obţin soluţiile x1,2 = ±1, y1,2 = ±2, deci avem patru puncte staţionare
M1 (1, 2), M2 (1, −2), M3 (−1, 2), M4 (−1, −2). Matricea Hesse asocită funcţiei
f este  2 
∂ f ∂ 2f
 ∂x2 ∂x∂y 
Hf (x, y) = 
 ∂2f
.
∂ 2f 
∂y∂x ∂y 2
Calculând valorile matricei hessiene ı̂n fiecare din punctele Mi , i = 1, 4 din
criteriul lui Sylvester obţinem că M1 este punct de minim, M4 este punct de
maxim, iar M2 şi M3 sunt puncte şa.
ii) Punctele staţionare sunt soluţiile sistemului:
 
 ∂f { 
 =0 12xy − 45 = 0  xy = 15
∂x ⇔ ⇔ 4
 ∂f 2 2
−  17 .
 =0 6x + 6y 51 = 0  x +y =
2 2
∂y 2
15 17
Notând p = xy, s = x + y obţinem p = şi s2 − 2p = . Prin urmare,
4 2
15
s = ±4, p = .
4
15 15
Cazul I. Dacă s = 4, p = avem ecuaţia t2 − 4t + = 0 cu soluţia
4 4
3 5 3 5 5 3
t1 = , t2 = , Rezultă x1 = , y1 = sau x2 = , y2 = .
2 2 2 2 2 2
15 15
Cazul II. Dacă s = −4, p = 2
avem ecuaţia t + 4t + = 0 cu soluţia
4 4
3 5 3 5 5 3
t1 = − , t2 = − , Rezultă x3 = − , y3 = − sau x2 = − , y2 = − .
2 2 ( )2 ( )2 ( 2) (2 )
3 5 5 3 3 5 5 3
Punctele critice sunt P1 , , P2 , , P3 − , − , P4 − , − .
2 2 2 2 2 2 2 2
Extremele funcţiilor de mai multe variabile 3

Matricea Hesse asociată acestei funcţii este

 2 
∂ f ∂ 2f ( )
 ∂x2 ∂x∂y  12y 12x
Hf (x, y) =  ∂ 2f
= .
∂ 2f  12x 12y
∂y∂x ∂y 2
Din criteriul lui Sylvester se obţine că P1 este punct de minim, P3 este punct
de maxim, P2 şi P3 sunt puncte şa.
iii) Punctele staţionare sunt soluţiile sistemului:

 ∂f {
 =0 2x2 + 3xy = 8
∂x ⇔ .
 ∂f 2y 2 + 3xy = 14
 =0
∂y
Înmulţind prima ecuaţie cu 14, a doua cu -8 şi adunând relaţiile obţinute avem
( )2
x x
28x − 16y + 18xy = 0 ⇔ 14
2 2
+ 9 − 8 = 0.
y y
x
Dacă notăm cu t se obţine ecuaţia 14t2 + 9t − 8 = 0 care admite soluţiile
y
8 1
t1 = − , t2 = . Deoarece din ipoteză x, y > 0 soluţia t1 fiind negativă, nu
7 2
1 x 1
convine. Pentru t2 = rezultă = , adică y = 2x. Înlocuind ı̂n prima
2 y 2
ecuaţie din sistem avem 2x + 6x = 8, adică x = ±1, dar singura soluţie care
2 2

convine este x = 1. Astfel singurul punct critic al funcţiei f este M (1, 2).
Matricea Hesse asociată acestei funcţii este
 2   
∂ f ∂2f 8
 ∂x2 ∂x∂y  2 + 2 3 
Hf (x, y) =  ∂ f
= x
14  ,
2
∂ f 
2
3 2+ 2
∂y∂x ∂y 2 y
care ı̂n punctul staţionar are forma
 
10 3
Hf (1, 2) =  11  .
3
2
4 Lector Dr. Adina Juratoni

Din criteriul lui Sylvester avem ∆1 = 10 > 0, ∆2 = 46 > 0 deci P (1, 2) este
punct de minim.
iv) M1 (2, 1) este punct de minim, fmin = −28, M2 (−2, −1) este punct de
maxim, fmax( = 28. )
1 1
v) M √ 3
,√3
este punct de minim local al funcţiei f .
3 3
vi) Punctul M (0, 3) este punct de minim local al funcţiei f.
vii) Punctele staţionare sunt P1 (0, 0), P2 (2, 0), P3 (−2, 0), P4 (0, −2), P5 (0, 2),
P6 (−1, −1), P7 (−1, 1), P8 (1, −1), P9 (1, 1). Studiind natura acestor puncte se
obţine P6 şi P9 sunt puncte de minim, P7 şi P8 sunt puncte de maxim.
viii) Avem un singur punct staţionar, M (21, 20) care este punct de maxim
local al lui f , iar fmax = 282.
ix) M( (5, 2) ) este punct de minim local, iar fmin = 30.
1 1 1
x) M , , este punct de maxim, iar fmax = .
3 3 3
xi) Punctul M (−1, −2, 3) este punct staţionar. Diferenţiala de ordinul doi
asociată funcţiei f ı̂n punctul M (−1, −2, 3) este

d2 f (−1, −2, 3) = 2(dx2 + dy 2 + dz 2 ),

care reprezintă o formă pătratică pozitiv definită. Prin urmare punctul M (−1, −2, 3)
este punct de minim local al funcţiei f , iar fmin = −14.
Observaţie. Acelaşi lucru se obţine şi folosind criteriul lui Sylvester.
xii) Punctele staţionare sunt M1 (0, 0, −1), M2 (24, −144, −1). Diferenţiala
de ordinul doi a funcţiei f are forma

d2 f = 6xdx2 + 2dy 2 + 2dz 2 + 24dxdy.

În punctul M1 avem

d2 f (0, 0, −1) = 2dy 2 + 2dz 2 + 24dxdy = 2(dy + 6dx)2 − 72dx2 + 2dz 2

care e o formă pătratică nedefinită. Prin urmare punctul M1 nu este punct de

extrem. În punctul M2 avem

d2 f (24, −144, −1) = (12dx + dy)2 + dx2 + 2dz 2

Extremele funcţiilor de mai multe variabile 5

care e o formă pătratică pozitiv definită, deci M2 (24, −144, −1) este punct de
minim local, iar fmin = −6913.
xiii) Punctul M (7, 3, 1) este punct de maxim local al funcţiei f , iar fm ax =
59.
xiv) Punctele staţionare ale funcţiei date se determină din sistemul
 
 ∂f 
 y2

 = 0 
 1 − =0

 ∂f ∂x 
 y 4xz 2
2

=0 ⇔ − =0 .

 ∂y 
 2x y 2

 
 2z 2
 ∂f = 0 
 − 2 =0
∂z y z
1
Rezolvând acest sistem se obţine punctul staţionar M ( , 1, 1). Hessiana ı̂ntr-
2
un punct curent este
 
y3 y
 2x3 − 2 0 
 2x 2 
 y 1 2z 2z 
Hf =  − 2 + 3 − 2 ,
 2x 2x y y 
 2z 2 4 
0 − 2 +
y y z3
iar ı̂n punctul critic M are forma
 
4 −2 0
 
Hf (M ) =  −2 3 −2  .
0 −2 6
Deoarece ∆1 = 4 > 0, ∆2 = 8 > 0, ∆3 = 32 > 0 deducem că punctul M este
punct de minim local al funcţiei f .
xv) Punctele critice se obţin rezolvând sistemul

 ∂f 

 =0

 ∂f
∂x 
 2xy + 32 = 0
=0 ⇔ x2 + z = 0 ,

 ∂y 


 y − 2z = 0
 ∂f = 0
∂z
6 Lector Dr. Adina Juratoni

care admite soluţia x = 2, y = −8, z = −4, deci M0 (2, −8, −4) este punct
staţionar. Hessiana funcţiei f ı̂n punctul M0 este:
   
2y 2x 0 −16 4 0
   
Hf (M0 ) = 2x 0 1  (M0 ) =  4 0 1  .
0 1 −2 0 1 −2

Conform criteriului lui Sylvester, deoarece ∆1 = −16 < 0, ∆2 = −16 < 0,

rezultă că M0 nu este punct de extrem.
xvi) Pentru aceasta determinăm punctele staţionare rezolvând sistemul

 ∂f 

 = 0 = 16 − 2x − 2z = 0

 ∂x∂f 
 16 − 2x − 2z = 0
= 0 = 12 − 4y = 0 ⇔ 12 − 4y = 0 .

 ∂y 


 20 − 6z − 2x = 0.
 ∂f = 0 = 20 − 6z − 2x = 0.
∂z
Sistemul fiind compatibil determinat singurul punct staţionar este M (7, 3, 1) .
Cu criteriul lui Sylvester testăm dacă M (7, 3, 1) este punct de extrem.
Calculăm hessiana ı̂n M (7, 3, 1)
 
−2 0 −2
 
Hf (7, 3, 1) =  0 −4 0 
−2 0 −6

Minorii principali sunt ∆1 = −2 < 0, ∆2 = 8 > 0, ∆3 = −32 < 0, de unde

rezultă că M (7, 3, 1) este punct de maxim.
2. Să se determine punctele de extrem local ale funcţiilor:
i) f (x, y) = x3 + y 3 − 9xy + 18,
ii) f (x, y) = x4 + y 4 − 4xy + 2,
iii) f (x, y) = x3 + 3xy 2 − 3x2 − 3y 2 + 2,
iv) f (x, y, z) = −x2 − 2y 2 − z 2 − 2xy + 3yz − xz + 4x − 5y + 10z,
x y z 1
v) f (x, y, z) = + + + , x, y, z ̸= 0.
y 4 x z
vi) f (x, y, z) = x4 + y 3 + z 2 + 4xz − 3y + 2.
Extremele funcţiilor de mai multe variabile 7

Răspuns. i) M1 (0, 0) nu este punct de extrem, M2 (3, 3) este punct de

minim local.
ii) M1 (0, 0) nu este punct de extrem, M2 (−1, −1) este punct de minim
local.
iii) M1 (0, 0) este punct de maxim local, M2 (2, 0) este punct de minim local,
M3 (1, −1), M4 (1, 1) nu sunt puncte de extrem.
69 37 20
iv) M ( , − , ) este punct şa.
26 √ 26√13 √ √
v) M1 (2, 2 2, 2) este punct de minim local, M2 (2, −2 2, − 2) este
punct de maxim local al funcţiei f.
3. Folosind metoda multiplicatorilor lui Lagrange, să se determine ex-
tremele următoarelor funcţii cu legăturile indicate:
i) f (x, y) = xy, cu x + y − 1 = 0,
ii) f (x, y) = x + 2y, cu x2 + y 2 = 5,
iii) f (x, y) = 6 − 4x − 3y, cu x2 + y 2 = 1,
iv) f (x, y) = x2 y, cu 2x + y = 1,
x y
v) f (x, y) = + , cu x2 + y 2 = 1,
2 3
vi) f (x, y, z) = x − 2y + 2z, pentru x2 + y 2 + z 2 = 9,
vii) f (x, y, z) = xy 2 z 3 , pentru x + 2y + 3z = 6, x, y, z > 0,
viii) f (x, y, z) = xy + xz + yz, pentru xyz = 1,
ix) f (x, y, z) = xy + 2yz + 2xz, cu xyz = 32,
x) f (x, y, z) = xyz, cu x + y + z = 5, xy + yz + zx = 8,
1 1 1
xi) f (x, y, z) = x + y + z, cu + + = 1, x ̸= 0, y ̸= 0, z ̸= 0,
x y z
xii) f (x, y, z)(= x +) y + z, cu x − y + z = 2, x2 + y 2 + z 2 = 4,
1 1
Răspuns. i) , punct de maxim condiţionat;
2 2
( −2) punct
ii) (−1, ) de minim condiţionat, (1, 2) punct ( de)maxim condiţionat;
4 3 4 3
iii) − , − punct de maxim condiţionat, , punct de minim
5 5 5 5
condiţionat;
( )
1 1
iv) , punct de maxim condiţionat;
3 3
8 Lector Dr. Adina Juratoni

vi) (−1, 2, −2) punct de minim condiţionat, (1, −2, 2) punct de maxim
condiţionat;
( ) ( ) ( )
7 4 4 4 7 4 4 4 7
x) , , , , , , , , puncte de maxim local condiţionat,
3 3 3 3 3 3 3 3 3
(1, 2, 2), (2, 1, 2), (2, 2, 1) puncte de minim local condiţionat.
xi) (3,( 3, 3) punct
) de minim condiţionat;
4 2 4
xii) , , , punct de maxim local condiţionat, (0, −2, 0) punct de
3 3 3
minim local condiţionat.