1.

Definiți partidele politice și arătați trăsăturile definitorii ale partidelor

politice.
Partidul potilic reprezinta o grupare sau asociatie permanenta de
indivizi, uniti in mod liber intre ei prin afinitati ideologice si convingeri
politice comune, creata la nivel teritorial pe baza unor orincipii stricte de
organizare si disciplina, al carui scop, inscris intr-un program sau statut,
consta in promovarea si infaptuirea in comperitie electorala si
parlamentara cu alte partide, a unei anumite doctrine sau conceptii
politice privind dezvoltarea si conducerea unei scoietati date.
Trasaturi definitorii :
a) Partidul politic este o asociatie – se constituie prin exercitarea de
catre cetateni a dreptului de asociere
b) Partidele politice sunt rezultatul unei asocieri libere a cetatenilor
c) Asocierea in partidele politice ese un drept al cetatenilor ( se impune
calitatea de cetatean pentru a fi membru al unui partid)
d) Scopul ( scopurile) acestuia - scopurile partidelor politice le ofera
acestora statutul distinct in raport de alte forme de asociere. Partidele
politice exprima de fapt vointa politica a cetatenilor, astfel,
fundamentandu-si scopurile pe o anume ideologie, partidele incearca
sa atraga cetatenii sa imbratiseze aceasta ideologie si principiile ei.
e) Activitatea partidelor politice este reglementata la nivel constitutional
si legal, iar incalcarea acestor norme poate determina constatarea lor
ca fiind neconstitutionale sau nelegale.

2. Prezentați și caracterizați funcțiile partidelor politice.

a) Functia de structurare si de promovare a intereselor corpului
social. – Aceasta functie priveste solicitarea adresata pricipalelor
comunitati de tip national, social, profesional, cultural etc, sa isi
exprime adeziunea fata de proiectele politice propuse, sa manifeste
disponibilitate fata de procedurile de acomodare a diverselor
interese, sa consimta la deciziile autoritatii si sa se supuna vointei
ce emana de la institutiile statului, sa pretuiasca principiul
madatului politic si sa aiba incredere, pe perioade dterminate, in
guvernanti ce provin, in mare, din randurile partidului cel mai
influent sau al aliantei majoritare.
b) Functia de elaborare de doctrine, ideologii si programe politice .
Aceasta functie se manifesta prin :
- redactare de platforme, programe sau a unui discurs politic coerent si
sitematizat, asa-numitul „etos ideologic” , ideologia constituind o
dimensiune indispensabila pluralismului ;
 - propaganda politica – acesta inoculeaza in constiinta indivizilor si a
grupurilor sociale conceptiile politice, le faciliteaza formarea de opinii,
convingeri, motivatii, disponibilitati;
- actiune politica nemijlocita, concreta;

c) Functia electorala
Aceasta functie, ce presupune alegeri periodice pentru principalele
organe reprezentative ale statului, desfasurate in conditii de competitie
libera intre partide, de mobilizare politica a cetatenilor care, prin
participarea la vot influenteaza orientariele politice ale tarii, angajeaza
partidele politice ca factori rimordiali de structurare a votului

d) Functia de exercitare a puterii politice . Aceasta functie

urmareste :
- buna desfasurare a activitatii tuturor institutiilor si cetatenilor;
- stabilirea regulilor de conduita intre intrepinderi si oameni,
- siguranta si stabilitatea nationala
- cooperarea cu alte state,

e) Functia de control si de critica a activitatii de guvernare si

legiferare .
Aceasta functie revine de obicei opozitiei, care are tentative de a bloca
sau de a revizui anumite initiative legislative prin interpelari si discutii cu
partidele aflate la putere, prin conducerea spre solutii de compromis sau
prin temporizare.

3. Prezentați normele constituționalede referință în materia partidelor

politice în România.

Art. 1 din Constitutie consacra pluralismul politic ca „ valoare suprema”

a statului roman, element de referinta care determina actiunea
autoritatilor publice in ceea ce priveste asigurarea realizarii functiilor
statului si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale
cetatenilor
Art 152 din Constitutie inscrie dispozitiile Legii fundamentale privitoare
la pluralismul politic pe lista celor care nu pot forma obiectul revizuirii ,
limitand sub acest aspect actiunea puterii constituante derivate .
Art 8 din Constitutie
Constitutia mai stabileste ca activitatea partideor politice se desfasoara
in conditiile stabilite prin lege organica . Potrivit art 73 alin. (3) lit. b)
 Art 146 lit. k) – hoatareste asupra contestatiilor care au ca obiect
constitutionalitatea unui partid politic

4. Prezentați procedura de înregistrare a unui partid politic, în

conformitate cu Legea nr.14/2003 a partielor politice.
Pentru inregistarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucuresti
urmatoarele documente :
- Cerere de inregistrare, semnata de conducatorul organului executiv al
partidului politic si de cel putin 2 membri fondatori
- Statutul partidului, intocmit conform prevederilor Legii nr 14/2003
- Actul de constituire, semnat de cel putin 3 membri fondatori
- O declaratie privitore la sediu si la patrimoniul partidului
- Dovada deschiderii contului bancar
Cererea de inregistrare se afiseaza la sediul Tribunalului Bucuresti
timp de 15 zile. In termen de 3 zile de la data depunerii cererii de
inregistrare, anuntul cu privire la aceasta se publica de catre
solicitant intr-un ziar central de mare tiraj.
Tribunalul Bucuresti examineaza cerera de inregistrare a partidului in
sedinta publica, cu participarea reprezentantului Ministerului Public
Tribunalul Bucuresti se pronunta asupra cererii de inregistrare a
partidului politiv in cel mult 15 zile de la expirarea termenului de 15
zile . Impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti se poate face apel la
Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 5 zile de la comunicare,
persoanele prevazute de lege sau Ministerul Public. Decizia Curtii de
Apel Bucuresti este definitiva,
Partidul Politic dobandeste personalitate juridica de la data
ramanerii definitive a hotararii instantei privind admiterea cererii de
inregistrare . Partidele politice ale caror cereri de inregistrare au fost
admise se inscriu in Registrul partidelor politice.

5. Enunțați modalitățile de încetare a activității partidelor politice.

Un partid politic isi inceteaza activitatea :

a) Constatarea neconstitutionalitatii
b) Dizolvarea, prin hotarare pronuntata de Tribunalul Bucuresti
c) Autodizolvare, hotarata de organele de competente prevazute in statut
d) Reorganizare
6. Prezentați atribuția Curții Constituționale reglementată de art.146 lit.k
din Constituție (”hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect
constituționalitatea unui partid politic”).
Costitutia si legea organica a Curtii stabilesc limite ale controlului
exercitat de Curte in ceea ce priveste :
- Autorii sesizarii
- Obietul sesizarii
- Intinderea controlului pe care Curtea il poate exercita
Astefl, controlul exercitat de Curte se realizeaza la sesizarea unor
subiecte expres si limitativ prevazute de lege si anume presedintele uneia
dintre Camerele Parlamentului sau guvernul. In ceea ce priveste
presedintele Camerei, acesta poate formula contestatia numai pe baza
unei hotrari adoptate de Camera, cu votul majoritatii mebrilor sai .
Obiectul sesizarii il constituie, exclusiv, neconstitutionalitatea partidului
politic, asadar controlul Curtii se realizaeaza dupa constituirea legala a
partidului
Potrivit art. 41 din Legea 47/1992, partidele politice pot fi declarate
neconstitutionale in cazurile prevazute de art. 40 alin (2) din Constitutie,
republicata, respectiv daca prin scopurile ori prin activitatea lor
militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept
ori a suvernitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei
Decizia de admitere a contestatiei se comunica Tribunalului bucuresti in
vederea radierii partidului politic neconstitutional din Registrul
partidelor politice.

7. Prezentați dizolvarea pe cale judecătorească a unui partid politic.

Aceasta are loc in urmatoarele situatii :
- Cand se constata incalcarea interdictiei de afiliere a partidelor
politice la organizatii din strainatate, daca aceasta afiliere incalca
valorile prevazute de lege, si anume respectarea suveranitatii
nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii
teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei
constitutionale
- Cand se constata incalcarea interdictiei de a organiza activitati
militare sau paramilitare ori a altor activitati interzide de lege.
- Cand scopul sau activitatea partidului politic este urmarita prin
mijloace ilicite sau contrare ordinii publice
- Cand partidul politic urmareste alt scop decat cel care rezulta din
statutul si programul politic ale acestuia
- Ca urmare a inactivitatii constatate de Tribunalul Bucuresti
- Ca urmare a neindeplinirii obligatiilor de comunicare a modificarii
statului sau programului partidului sau daca instanta a respins
cererea de incuviintare a modificarii statutului , iar partidul
actioneaza in baza statutului modificat
Cererea de dizolvare se adreseaza Tribunalului Bucuresti de catre
Ministerul Public