Proiect DA
Proiect DA
Grupa 2LF651
PROIECT
DESIGNUL AERONAVELOR
Realizat de
HUȚANU MĂDĂLINA-GEORGIANA
1
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Tema de proiect
Să se realizeze designul preliminar al aeronavei Boeing 737-800, utilizând
soft-ul AAA 2.5 (Advanced Aircraft Analysis ).
Etape de lucru:
1. Date privind avionul ales
2. Studiu comparativ a 5-6 avioane din aceeași categorie și regulament cu
avionul ales ( 3 vederi ale avioanelor, tabel cu parametrii avioanelor și
grafice comparative tip histogramă cu viteza maximă, viteza de croazieră,
plafon, raza de acțiune, masa avionului gol, masa maximă la decolare)
3. Date de intrare necesare designului preliminar :
a) Desen cu profilul misiunii de zbor (schema grafică) și explicațiile
etapelor misiunii de zbor
b) Certificare
c) Încărcătură (număr de pasageri și bagaje)
d) Motorizare
e) Raza de acțiune
f) Rezerva de combustibil la aterizare
g) Altitudine de croazieră
h) Viteza de croazieră la 75% din putere
i) Timp de urcare la altitudinea de croazieră
j) Distanța de rulare pe sol la decolare și aterizare
4. Schema bloc cu modul de lucru în softul AAA
5. Design preliminar
a) Modulul weight – metoda fracțiilor de combustibil
b) Modulul de aerodinamică – calcul polare pentru faza de decolare,
croazieră și aterizare
c) Modulul de performanțe – calculul de distanțe la decolare/aterizare
d) Modulul pentru definirea geometriei avionului
e) Dimensionare flapsuri din modulul de aerodinamică
f) Calcul centraj
g) Modulul de stabilitate – calculul stabilității statice longitudinale
6. Design interior aeronavă
7. Desen avion în 3 vederi
2
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
3
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Avionul 737-800 este un modelu lungit, oferind capacitate mai mare (maxim 189
pasageri), și înlocuind modelele 737-400, dar și MD-80, după achiziția McDonnell-Douglas de
către Boeing. Multe linii aeriene au înlocuit și vechile Boeing 727 cu acest model. Se oferă și o
variantă de avion particular, BBJ2. Operatorul principal este Ryanair, care a comandat peste 300
de bucăți. Este în concurență cu Airbus A320.
Piloți 2
Capacitate pasageri 189 ( o clasa)
Distanțe între scaune 76 cm
Lățime scaune 43.7cm
Lungime avion 39.5 m
Anvergura aripii 34.31 m
Înălțime 12.5 m
Unghi aripi 25,02°
Lățime fuselaj 3.76 m
Înălțime fuselaj 4.11 m
Lățime cabină 3.54 m
Înălțime cabină 2.20 m
Masă (gol) 41.413 kg
Masă maximă autorizată de serviciu la decolare 79.010 kg
Masă maximă la aterizare 66,361 kg
Masă maximă fără combustibil 62.732 kg
Capacitate cargo 45,1 m3
Distanță la decolare 2.450 m
Altitudine maximă de serviciu 12,500 m
Viteză de croazieră 838 km/h
Viteză maximă (Mach) 0,82
Autonomie 5.665 km
Combustibil 26.020 l
Motorizare (tip) (x2) CFM International 56-7B27
Diameterul ventilatorului 1,55 m
Masă motor 2.371 kg
4
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
2. Studiu comparativ
Vom realiza un studiu comparativ între aeronavele Boeing din aceeși serie, 737,
deasemenea și cu aeronavele competitoare Airbus din seria 320. Toate aceste aeronave sunt
certificat FAR 25/CS 25, încadrându-se în aceleași limite de performanțe, securitate și design.
737 Original
737-100 - modelul original și cel mai mic produs din întreaga serie (28.63 metri).Singurul
client important a fost Lufthansa. Au fost produse 30 de unități, în prezent nu mai sunt
operaționale. Unul singur, proprietatea NASA se păstrează în muzeul Boeing de la
Seattle. Capacitatea lui este de 118 pasageri în o singură clasă.
737-200 - modelul lungit al avionului (30.53 metri), destinat pentru piața americană,
produs din 1968.
737 Clasic
Modelul se caracterizează prin motoare noi (PW CFM56), cu 20% mai economice,
cabină modernizată (similară cu cea din Boeing 757) și aripi noi, mai eficiente. 737 clasic a fost
oferit între 1980 și 1999, în trei modele, în funcție de capacitate și autonomie.
737-300 a fost modelul inițial, o versiune mai lungă decât 737-200, foarte popular cu
liniile aeriene low cost precum Southwest Airlines și US Airways. Putea trasnporta până
la 149 de persoane (într-o singură clasă). Ultimul produs a fost livrat în 1999.
5
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
737-400 a fost modelul cel mai lung al seriei, construit specific pentru "curse charter". A
fost lansat în 1985, cu o capacitate de 168 pasageri. O parte din acestea au fost convertite
în avioane cargo de liniile aeriene, și poartă indicativul 400C.
737-500 a fost modelul cel mai scurt, gândit pentru linii lungi și cu puțini pasageri, dar și
ca înlocuitor al modelelor 737-200 (de capacitate similară - 132 pasageri). A intrat în
serviciu în 1990.
737 NG
Modelul este un răspuns direct la avionul Airbus A320, un avion mai modern ca 737
Clasic, care deținea deja o mare parte a pieței. Astfel, pentru a lupta cu succes, au fost
îmbunătățite motoarele (cu modelul CFM56-7, cu 7% mai eficient), aripi mai lungi, capacitate și
masă autorizată mai mare, stabilizator vertical reproiectat, instrumente digitale LCD, autonomie
crescută, cabină mai confortabilă pentru pasageri (cu spații de stocare a bagajelor mai mari).
737-600 a fost lansat pentru a înlocui modelul 737-500, și este cel mai mic din ofertă cu o
capacitate de 132 pasageri. Este foarte puțin popular - clientul principal este SAS (fiind
folosit pe rute interne în Scandinavia). Concurența principală este Airbus A318.
737-700 a fost lansat ca model de bază, înlocuind modelul 737-300. Este foarte popular,
clienții principali fiind Southwest Airlines și Continental Airlines, având o capacitate
maximă de 149 pasageri. Este oferit și în varianta convertibilă (cargo/pasageri), vândută
marinei americane, dar și BBJ1 (Boeing Business Jet), ca avion particular, cu capacitate
mai mică, dar autonomie mult mai mare. Din BBJ1 s-a construit modelul 737-700ER,
care oferă servicii doar clasa business pe distanțe lungi (cu BBJ1 sau 737-700ER, se
oferă astfel de servicii, cu 40 de pasageri, între orașe precum Amsterdam și New York).
Airbus A319 este competitorul principal.
737-800 este modelul lungit, oferind capacitate mai mare (maxim 189 pasageri), și
înlocuind modelele 737-400, dar și MD-80, după achiziția McDonnell-Douglas de către
Boeing. Multe linii aeriene au înlocuit și vechile Boeing 727 cu acest model. Se oferă și o
variantă de avion particular, BBJ2. Operatorul principal este Ryanair, care a comandat
peste 300 de bucăți. Este în concurență cu Airbus A320.
737-900 este modelul cel mai lung oferit de Boeing, cu până la 215 locuri. Modelul
original era limitat la autonomie, dar și la capacitate, datorită numărului de ieșiri de
urgență (care limita capacitatea la 189 pasageri). Boeing a rectificat situația, introducând
modelul 737-900ER, care are și o capacitate de combustibil mai ridicată și o autonomie
mai mare.
6
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Airbus A320 este o familie de avioane bimotoare de pasageri, de diametru standard (cu
un singur culoar), scurt/mediu-curier construite de Airbus. Familia conține 4 modele, în funcție
de autonomia de zbor și de capacitate, A318, A319, A320, A321. Intrat în serviciu în 1988, a fost
primul avion de pasageri cu comenzi de zbor digitale fly-by-wire și este cel mai popular model
comercializat de Airbus existând peste 5000 de comenzi, din care peste 3000 de avioane au fost
livrate și sunt operaționale. Avionul a fost gândit pentru a înlocui modelele Boeing 727 și pentru
a fi concurent modelelor Boeing 737 și Douglas DC-9 (inclusiv McDonnell Douglas MD-80).
Familia A320 deține câteva recorduri - printre care cea mai mare rată de producție (32 de
avioane/lună în 2007 în două fabrici - una la Toulouse și una la Hamburg).
A318 este modelul cel mai mic, gândit pentru a înlocui modelele vechi DC-9, și pentru a
asigura un avion pentru zboruri lungi și cu puțini pasageri. Cu o capacitate de doar 108
pasageri, are o autonomie mai mare decât modelele superioare - de până la 6000 km.
Concurența principală vine de la avioanele regionale - precum Embraer E-195 și CRJ-900
de la Bombardier. Alt competitor al modelului este Boeing 737-600. Vânzările au fost
reduse, cu doar 100 de bucăți vândute. Un avantaj al modelului este compatibilitatea cu
aeroportul London City.
7
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
urgență suplimentare). Este modelul cel mai popular (alături de A320), cea mai mare
comandă fiind de 120 bucăți, venită din partea Easyjet. Raza de acțiune este de 7200 km.
A319 este oferit și în configurație de avion particular (A319CJ), folosit inclusiv pentru
transportul șefilor de stat, cu o rază de acțiune de 12.000 km, respectiv în configurație
doar clasă business (A319LR), cu 48 de locuri și un rezervor suplimentar, construit
pentru zboruri transatlantice. Concurența este Boeing 737-700 și Boeing 737-700ER.
A321 este modelul cel mai mare, cu o capacitate de 186 pasageri în mod standard și o
autonomie între 4300 și 5500 km. Este disponibil, în funcție de autonomie, în două
modele, A321-100 și A321-200.
Compania Aerostar din Bacău, România produce și livrează ansamblul Shroud Box (cutia
flapsului), ce face parte din componenta aripilor tuturor avioanelor din familia A320.
8
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
9
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Capacita 18,4
24,8m³ 38,9 m3 23,3 m3 21,4 m3 27,3 m3 45,1 m3 52,5 m3
te cargo m3
Distanță
1.990 1.859
la 2.540 m 2.470 m 2.400 m 2.480 m 2.450 m
decolare m m
Altitudin
e
maximă 37,000 ft (11,300 m) 41,000 ft (12,500 m)
de
serviciu
Viteză de
croazieră Mach 0.745 (430 kn; 796 km/h) Mach 0.785 (453 kn; 838 km/h)
(Mach)
Viteză
maximă 0,82
(Mach)
Basic: 6.23
0 km
1540n 2,600 n 5.648 k 5.665 k 4.996 k
(3.365 nm)
Autonom mi / mi 2,060–2,375 nmi m m m
WL: (3.900
ie 2855k (4,800 (3,815–4,398 km) (3.050 n (3.060 n (2.700
nm)
m km) m) m) nm)
ER: (5.375
nm)
Combust 17.860 29.660
23.170 l 23.800 l 26.020 l 26.020 l 26.020 l
ibil l l
Motoriza Pratt &
re
Whitne CFM International
(fabrican
t) y
Motoriza
JT8D- 56- 56-
re (tip) 56-3B-2 56-3B-1 56-7B26 56-7
(x2) 7 7B20 7B27
Diameter
ul
ventilato
1,12 m 1,52 m 1,55 m
rului
Rată de
bypass al
motorulu
1,1:1 4,9:1 5,0:1 5,5:1 5,3:1 5,1:1
i
Lungime
3,20 m 2,36 m 2,51 m
motor
Masă 1.617, 2.360 k
motor
2.409,5 kg 2.371 kg
2 kg g
Distanță
față de 51 cm 46 cm (18 in) 48 cm (19 in)
sol
11
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Pentru o vizualizare cât mai sugestivă, vom compara aeronavele 737-100, 737-500, 737-
800, A318, A320, A321, dupa următoarele criterii:
viteza maximă ;
viteza maximă de croazieră ;
plafon ;
autonomie ;
masa avionului gol ;
masa maximă la decolare.
0.79
0.78
0.77
0.76
0.75
0.74
0.73
0.72
737-100 737-500 737-800 A318 A320 A321
12
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Plafon (m)
12600
12400
12200
12000
11800
11600
11400
11200
11000
10800
10600
737-100 737-500 737-800 A318 A320 A321
Autonomie (km)
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
737-100 737-500 737-800 A318 A320 A321
13
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
50000
40000
30000
20000
10000
0
737-100 737-500 737-800 A318 A320 A321
14
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
b) Certificare FAR 25
189 pasageri și 15 kg
c) Încărcătură (număr de pasageri și bagaje)
bagaj/pasager
d) Motorizare 2 x CFM 56-7B
e) Raza de acțiune 4000 km
f) Rezerva de combustibil la aterizare 30 %
g) Altitudine de croazieră 12500 m
h) Viteza de croazieră la 75% din putere 630 km/h
i) Timp de urcare la altitudinea de croazieră 40 min
j) Distanța de rulare pe sol la decolare și 2500 m
aterizare
15
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Mission Profile
Mission Profile
Weight Sizing
Weight Sizing Take-Off Weight
Take-Off Weight
Sensitivity
Sensitivity
Weight
Weight
Select
Select airplanes
airplanes
Weight Fractions
Weight Fractions
Fractions
Fractions
Class
Class II Weight
Weight
Empty Weight
Empty Weight From
From Fractions
Fractions
Center
Center of
of Gravity
Gravity
C.G. Excursion
C.G. Excursion X-Direction
X-Direction
Clean
Clean
Drag
Drag Class
Class II Drag
Drag TO
TO Gear Down
Gear Down
Landing Gear
Landing Gear
Down
Down
Aerodynamics
Aerodynamics
folosite
Airfoil
Airfoil CL
CL max
Module folosite
max
Wing
Wing CL max
CL max
Lift
Lift Surface
Surface CL
CL max
max
Flaps
Flaps Flaps Sizing
Flaps Sizing
Module
Stall
Stall Speed
Speed
T.O. Distance
T.O. Distance
Climb
Climb
Performance
Performance Sizing
Sizing
Max
Max Cruise
Cruise Speed
Speed
Landing Distance
Landing Distance
Fuselage
Fuselage Matching Plot
Matching Plot
Wing
Wing Cranked Wing
Cranked Wing
Geometry
Geometry
Horizontal
Horizontal Tail
Tail Volume Coefficient
Volume Coefficient
Vertical Tail
Vertical Tail
16
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
5. Design preliminar
Mission profile
Această metodă este utilizată pentru a determina consumul de combustibil pentru fiecare
fază a zborului și se bazează pe consumul estimativ al avioanelor din aceeași categorie și
folosește metode statice. Fracția de combustibil, reprezintă raportul dintre greutatea după faza
zborului și greutatea înainte de faza zborului.
W1
Faza 1:
WTO
W2
Faza 2:
W1
…………..
Wn
Faza n:
Wn−1
Pentru început, se vor introduce în softul AAA, fazele misiunii de zbor ale avionului,
pentru a se determina valoarea Mff pentru fiecare segment de zbor.
17
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 12.
Valoarea pentru Mff este diferita pentru fiecare etapa a zborului, valori ce se preiau static
pentru majoritatea fazelor,astfel vom avea:
Pentru prima faza (WARMUP) de pornire a motorului, respectiv incalzirea acestuia,
valoarea pentru Mff = 0,99.
Pentru cea de-a doua faza (TAXI )valoarea se preia tot static, astfel Mff = 0,99 .
Pentru faza a III-a (TAKE-OFF), valoarea Mff = 0,995, valoare preluata static
Pentru faza a IV-a (CLIMB), se va defini sistemul de propulsie , incluzand tipul
motorului, numarul de motoare si se va specifica faptul ca motorul este operational,
accesandu-se butonul ”ON”. Mff = 0,9983.
Fig 13.
18
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 14.
Pentru faza a V-a (CRUISE), valoarea Mff = 0,7938.
Fig 15.
Pentru faza a VI-a (DESCENT), valoarea Mff = 0,99, valoare preluata static.
Pentru faza a VII-a (TAXI), valoarea Mff = 0,992, valoare preluata static.
19
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Se precizeaza faptul ca valorile determinate static sunt introduse prin ajutorul semnului de
intrebare, si identificarea avionului in categoriile precizate in acea rubrica, astfel rezulta tabelul
centralizat cu valorile pentru fractiile de combusibil aferente fiecarui segment.
Fig 16.
Takeoff Weight
Greutatea maxima la decolare va rezulta din calculul unei functii logaritmice folosind
coeficienti determinati mai sus.
20
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 17.
Fig 18.
Dupa verificaea si analizarea acestor valori, se acceaseaza comanda PLOT pentru
generarea graficului de unde va rezulta un punct de design care este rezultatul intersectiei
21
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
dreptelor pentru masa avionului la decolare (WTO ), pe directia axei x si masa avionului gol
(WE) pe directia axei y.
Fig 19.
Sensitivity
In acest modul se va observa felul in care este influentata greutatea la decolare, functie de
urmatorii parametrii:
Incarcatura utila
Greutate avion gol
Raza de actiune
Anduranta
Raportul L/D
Consum specific de combustibil
Motivul studiului sezitivitatii este Acela de a gasi care parametrii conduc la o buna
proiectare a avionului, ce schema tehnologica trebuie sa urmarim si care parametrii au fost alesi
optimism sau pesimist.
22
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 20
b) Modulul de aerodinamică – calcul polare pentru faza de decolare, croazieră
și aterizare
In acest modul se realizeaza calculul polarei pentru diferite configuratii de zbor ( de
croaziera, aterizare, decolare ), putand avea trenul de aterziare scos sau nu. Studiul se face fără
suprafețe de comanda bracate.
23
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 22
Urmatorul studiu este pentru decolare in cazul in care trenul de aterizare fix. Se folosesc
anumiti coeficienti care se introduc din categoria din care avionul face parte.
24
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 24.
Urmatoarea, este polara aeronavei la aterizare.
Fig 25.
25
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 26.
26
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 27.
Fig 28.
27
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 29.
Maximum Cruise speed
Fig 30.
28
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 31.
Urmeaza accesarea comenzii MATCHING PLOT pentru realizarea graficului, care ajuta
la alegerea unui punct de design.
Fig 32.
29
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 33.
Fig 34.
30
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 35.
Fig 36.
31
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 37.
Fig 38.
32
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 39.
Fig 40.
33
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 41.
Fig 42.
e) Dimensionarea flapsurilor din modulul de aerodinamică
34
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 43.
Fig 44.
35
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 45.
Fig 46.
f) Calcul centraj
Aceasta metoda de estimare a maselor organelor componente ale avionului, se bazeaza pe
statistica. Se vor utiliza avioane asemenatoare, din categoria de avioanelor de transport cu două
36
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
motoare pentru care se cunosc masele si centrajul rezultand o medie aritmetica a maselor pentru
avionul nostru.
Fig 47.
Fig 48.
Pentru aflarea centrului de greutate al aeronavei noatre se alege modulul FROM
FRACTIONS in care se afla masele fiecarei componente inmultind valoarea fractiei de masa a
acesteia cu greutatea maxima la decolare a aeronavei.
37
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 49.
Dupa care, se intra in fereastra C.G. EXCURSION pentru a introduce greutatea si
coordonatele centrului de greutate al fiecarui element si numere de la 1-13 de referinta, pentru a
se observa centrul de greutate cu sau fara acele elemente, dupa care va rezulta forma grafica a
centrului de greutate al aeronavei.
Fig 50
38
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 51.
Fig 52.
Din figura grafica de mai sus, reies valorile limita pentru centrul de greutate, valoarea
minima, respectiv valoarea maxima ( intervalul in care se afla centrul de greutate al aeronavei pe
aceasta).
39
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
Fig 53
40
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
41
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
42
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
43
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
44
Specializarea CONSTRUCȚII AEROSPAȚIALE
Grupa 2LF651
45