Doi infractori se gandesc sa jefuiasca o banca. Acestia pot obtine cate 40.

000$ fiecare, dar

este nevoie de 2 persoane (una trebuie sa jefuiasca banca, iar cealalta sa conduca masina imediat
dupa ca sa poata fugi). Cei doi pot alege de asemenea sa jefuiasca un magazin de bauturi alcoolice.
Daca aleg aceasta varianta castigul ar fi doar 2000$, dar magazinul poate fi jefuit de o singura
persoana.

a) Construiti matricea castigurilor;

b) Determinati echilibrul atat in strategii pure cat si in strategii mixte;
a)

Infractor 2
Banca Magazin bauturi alc.
Infractor 1 Banca 40.000 40.000 0 2000
Magazin bauturi alc. 2000 0 2000 2000

b) Echilibrul in strategii pure:

Presupunem ca infractorul 1 crede ca infractorul 2 alege sa jefuiasca banca:

max{40.000;2000}=40.000$;

Presupunem ca infractorul 1 crede ca infractorul 2 alege sa jefuiasca magazinul de bauturi

alcoolice: max{0;2000}=2000$

Presupunem ca infractorul 2 crede ca infractorul 1 alege sa jefuiasca banca:

max{40.000;2000}=40.000$;

Presupunem ca infractorul 2 crede ca infractorul 1 alege sa jefuiasca magazinul de bauturi

alcoolice: max{0;2000}=2000$;

Exista astfel doua puncte de echilibru in strategii pure: {(banca, banca);(magazin,

magazin)}={(40.000, 40.000);(2000, 2000)}.

Echilibrul in strategii mixte:

Presupunem ca infractorul 1 crede ca infractorul 2 alege sa jefuiasca banca cu prob. p;

Presupunem ca infractorul 1 crede ca infractorul 2 alege sa jefuiasca magazinul cu prob. 1-p;

Presupunem ca infractorul 2 crede ca infractorul 1 alege sa jefuiasca banca cu prob. q;

 Presupunem ca infractorul 2 crede ca infractorul 1 alege sa jefuiasca banca cu prob. 1-q;

Infractor 2
Banca Magazin bauturi alc.
(p) (1-p)
Infractor 1 Banca 40.000 40.000 0 2000
(q)
Magazin bauturi alc. 2000 0 2000 2000
(1-q)

Loteria cu care se confrunta infractorul 1 cand alege sa jefuiasca banca:

L1:( 40.000
p
0
1− p )
E(L1)=40.000p + 0(1 – p)=40.000p

Loteria cu care se confrunta infractorul 1 cand alege sa jefuiasca magazinul:

L2:(2000
p
2000
1− p )
E(L2)=2000p + 2000(1 – p)=2000

2000
La optim, E(L1)=E(L2)=>40.000p=2000=>p = = 0.05 (5%)
40.000

Loteria cu care se confrunta infractorul 2 cand alege sa jefuiasca banca:

L3:( 40.000
q
0
1−q )
E(L3)=40.000q + 0(1 – q)=40.000q

Loteria cu care se confrunta infractorul 2 cand alege sa jefuiasca magazinul:

L4:(2000
q
2000
1−q )
E(L4)=2000q + 2000(1 – q)=2000

2000
La optim, E(L3)=E(L4)=>40.000q=2000=>q = = 0.05 (5%)
40.000
 Asadar, probabilitatea ca cei 2 infractori sa jefuiasca banca este de 5% pentru amandoi, si
95% ca acestia vor alege sa jefuiasca magazinul de bauturi alcoolice.

Doi frati, Catalin si Razvan trebuie sa imparta intre ei 100 de LEI. Catalin este cel care face
oferta initiala. Razvan poate apoi accepta oferta lui Catalin sau ii poate face alta oferta. La sfarsit,
Catalin poate sa accepte oferta lui Razvan sau poate sa faca o oferta finala. Daca Razvan nu accepta
aceasta oferta finala, cei doi nu vor primi niciun ban. Catalin este de acord sa ia cu 15% mai putin
astazi din suma pe care o poate lua decat sa astepte pana mai tarziu si sa primeasca intreaga suma.
De asemenea si Razvan este de acord sa primeasca cu 7% mai putin astazi decat sa primeasca banii
mai tarziu. Determinati echilibrul Nash al acestei probleme.

!!!LA FIECARE ETAPA DIN JOC OFERTA TREBUIE SA FIE ACCEPTATA DE AMBII
JUCATORI. SE VA APLICA ALGORITMUL INDUCTIEI RECURSIVE.

Etapa 3: Daca Razvan nu accepta oferta lui Catalin in aceasta etapa, cei doi nu primesc
niciun ban. Asadar, Razvan va accepta orice din partea lui Catalin.

Oferta lui Catalin: 100 de LEI pentru el si 0 LEI pentru Razvan;

Etapa 2: Razvan trebuie sa faca o oferta pe care o va accepta Catalin (daca se ajunge la
Etapa 3, Razvan nu primeste nimic). Catalin este de acord sa primeasca cu 15% (85 de LEI) mai
putin astazi decat sa astepte pana mai tarziu.

Oferta lui Razvan: 85 de lei pentru Catalin si 15 lei pentru el;

Etapa 1: Catalin trebuie sa faca o oferta pe care sa o accepte si Razvan, dar sa fie in favoarea
lui. Daca acest lucru nu este posibil, jocul ajunge in Etapa 2. Razvan este indiferent intre 13.95 de
LEI astazi sau 15 LEI mai tarziu.

Oferta lui Catalin: 86.05 LEI pentru el si 13.95 LEI pentru Razvan;

Doi piloti de Formula 1 urmeaza sa participe la o cursa. Inainte de start, pilotul 1 poate face
o manevra strategica prin care sa il elimine pe pilotul 2 din cursa. Acesta trebuie sa decida la
incepult daca il va elimina sau nu pe pilotul 2 din cursa. Daca il va elimina, pilotul 1 va avea 4
puncte, iar pilotul 2, 0. Daca decide sa nu il elimine, cei 2 trebuie sa aleaga simultan daca vor folosi
roti de ploaie sau de uscat. Daca amandoi aleg sa foloseasca roti de ploaie, pilotul 1 va avea un
castig de 1 punct ,iar pilotul 2 va castiga 2 puncte. Daca pilotul 1 va alege roti de ploaie, iar pilotul 2
roti de uscat, P1 va castiga 2 puncte, iar P2, 3. Daca pilotul 1 va alege roti de uscat, iar pilotul 2 roti
de ploaie, P1 va castiga 5 puncte, iar P2, 4. Daca amandoi vor folosi roti de uscat P1 castiga 0
puncte, iar P2 3.

a) Reprezentati jocul in forma extinsa;

b) Determinati cele 2 subjocuri si reprezentati subjocul 2 sub forma normal;
c) Determinati echilibrul Nash in strategii pure pentru intregul joc;

a)

P1(1)

E NE

P1(2)
4 ploaie uscat
0
P2

ploaie uscat ploaie uscat

1 2 5 0
2 3 4 3
 b) Exista 2 subjocuri: primul incepe la P1(1) (acesta reprezinta si jocul intreg), iar al doilea
joc incepe la P1(2)

Subjocul 2 in forma extinsa:

P1(2)

ploaie uscat
P2

ploaie uscat ploaie uscat

1 2 5 0
2 3 4 3

Subjocul 2 in forma normala:

Pilotul 2
ploaie uscat
Pilotul 1 ploaie 1 2 2 3
uscat 5 4 0 3

c) Se porneste de la subjocul 2:

Presupunem ca pilotul 1 crede ca pilotul 2 va alege sa foloseasca roti de ploaie: max{1;

5}=5;

Presupunem ca pilotul 1 crede ca pilotul 2 va alege sa foloseasca roti de uscat: max{2; 0}=2;

Presupunem ca pilotul 2 crede ca pilotul 1 va alege sa foloseasca roti de ploaie: max{2;

3}=3;
 Presupunem ca pilotul 2 crede ca pilotul 1 va alege sa foloseasca roti de ploaie: max{4;
3}=4;

Echilibrul Nash in strategii pure pentru subjocul 2: {(S, L);(L, S)}

Asadar, pilotul 1 poate obtine din cele 2 puncte de echilibru utilitatea 5, respectiv 2.

Subjocul 1:

Daca echilibrul in subjocul 2 este (S, L), atunci pilotul 1 prefera sa nu il elimine pe pilotul 2
din cursa, intrucat ar obtine 5 puncte in loc de doar 4 puncte daca alege sa il elimine;

Daca echilibrul in subjocul 2 este (L, S), atunci pilotul 1 prefera sa il elimine pe pilotul 2 din
cursa si sa castige 4 puncte decat sa castige doar 2 puncte.

CAZUL 1

P1(1)

E NE

P1(2)
4 ploaie uscat
0
P2

ploaie uscat ploaie uscat

1 2 5 0
2 3 4 3

CAZUL 2
 P1(1)

E NE

P1(2)
4 ploaie uscat
0
P2

ploaie uscat ploaie uscat

1 2 5 0
2 3 4 3

In vacanta sa din Italia, Vlad este rapit de membrii unui cartel de droguri. Dupa ce
rascumpararea a fost platita, cartelul are de luat o decizie importanta. Acestia il pot omora pe Vlad,
sau il pot lasa liber. Daca este lasat in libertate, poate merge la politie pentru a aresta membrii
cartelului, sau poate sa isi continue vacanta. Fiind o fire razbunatoare, Vlad obtine un castig mai
mare daca membrii cartelului sunt arestati, dar promite ca nu va spune nimic. Membrii cartelului nu
obtin satisfactie daca aleg sa il omoare pe Vlad, dar ar prefera sa faca asta decat sa mearga la
inchisoare.

 Vlad doreste sa ii convinga pe membrii cartelului ca nu va merge la politie, dar acest

lucru nu este credibil;
 Cartelul stie ca nu e in interesul lui Vlad sa ramana tacut;

Reprezentati jocul sub forma normala. Ce va face cartelul in aceasta situatie? Castigurile se
regasesc in urmatoarea forma a jocului:
 Cartel

O NO

Vlad
0 Nu spune Suna politia
-1000

1 -2
0 10

Reprezentarea jocului sub forma normala:

Vlad
Nu spune Suna politia
Cartel Omoara 0 -1000 0 -1000
Nu omoara 1 1 -2 10

Pentru a determina ce decizie va lua cartelul se poate utiliza eliminarea strategiilor

dominante. Se poate observa ca pentru Vlad, strategia “Suna politia” domina strategia “ Nu spune”
(daca cartelul alege sa il omoare pierderea este de -1000 in ambele cazuri, dar daca alege sa nu il
omoare, Vlad obtine un castig mai mare daca alege sa sune politia).

Prin reducerea dimensiunii jocului se obtine:

Vlad
Suna politia
Cartel Omoara 0 -1000
Nu omoara -2 10

Asadar, deoarece 0 ≥−2 cartelul va alege sa il omoare pe Vlad.

 Se considera urmatorul joc in informatie incompleta intre un politist si un criminal armat. Cu
o probabilitate de 75%, pe baza propriei analize asupra profilului criminalului, politistul crede ca se
confrunta cu un criminal care se pricepe sa foloseasca arma si sa traga foarte rapid. Cu o
probabilitate de 25%, politistul crede ca acest criminal nu are reflexe foarte dezvoltate. Politistul stie
doar probabilitatea fiecarui tip de criminal, fara sa poata observa cu ce tip are de a face. Criminalul
stie ce tip este el insusi si stie de asemenea ca are de a face cu un politist. Atat politistul cat si
criminalul au de ales intre a folosi arma sau sa astepte sa vada cum evolueaza situatia. Castigurile
acestui joc in informatie incompleta sunt urmatoarele:

Criminal (tip 1)
Arma Asteapta
politist Arma 2 3 3 1
Asteapta 1 4 8 2

Criminal (tip 2)
Arma Asteapta
politist Arma 5 2 4 1
Asteapta 6 3 8 4

1. Cate tipuri de jucatori exista?

2. Exista jucatori cu strategii dominante?
3. Determinati echilibrul Bayes-Nash in strategii pure

1. Politistul este unul singur si stie cu certitudine cine este, asadar politistul are un singur
tip. Totusi, exista incertitudine asupra tipului de criminal. Acesta poate fi de tipul 1 (se
pricepe sa foloseasca arma) sau tipul 2 (nu se pricepe sa foloseasca arma).
2. In acest joc, indiferent de ce alege politistul sa faca, criminalul de tipul 1 are o strategie
strict dominanta: sa foloseasca arma. Chiar daca politistul va alege sa astepte, criminalul
de tip 1 va folosi arma (3 ≥1 ; 4 ≥2). In orice echilibru din acest joc, criminalul de tip 1 isi
foloseste arma. Pentru politist, strategia “Asteapta” e mai buna decat toate celalalte
strategii, mai putin atunci cand criminalul de tip 1 va alege sa foloseasca arma. In acest
caz, si politistul va folosi arma.
3. Presupunem ca politistul alege sa foloseasca arma. Criminalul de tip 1 va alege la randul
sau sa foloseasca arma. De asemenea, si criminalul de tip 2 va alege sa foloseasca arma (
2 ≥1). Asadar am identificat reactia oricarui tip de criminal atunci cand politistul alege sa
 foloseasca arma. Acum trebuie verificat daca alegerea politistului de a folosi arma e cel
mai bun raspuns la strategia tipurilor de criminali, daca: tipul 1 foloseste arma; tipul 2
foloseste arma. Astfel, trebuie sa determinam valoare asteptata a politistului cand alege
sa traga si valoarea asteptata cand alege sa astepte. Daca politistul alege sa foloseasca
arma:
3 1 11
E [ arma|tipul 1 arma , tipul 2 arma ] =2 × +5 × =
4 4 4
3
Valoarea 2 reprezinta castigul politistului din matricea cu criminalul de tip 1, este
4
probabilitatea cu care politistul crede ca are de a face cu tipul 1 de criminal, valoarea 5 reprezinta

1
castigul politistului din matricea cu criminalul de tip 2, iar este probabilitatea cu care politistul
4
crede ca are de a face cu tipul 2 de criminal. Deci, daca orice tip de criminal alege sa foloseasca

11
arma, politistul se asteapta la un casting de daca va folosi arma.
4
Daca politistul alege sa astepte:
3 1 9
E [ asteapta|tipul 1 arma, tipul 2 arma ] =1 × + 6× =
4 4 4
Deci, strategia care presupune folosirea armei de catre politist, este cea mai buna in cazul in
care criminalul alege sa foloseasca arma, indiferent de tip. Asadar, un echilibru Bayes-Nash este
urmatorul: politistul foloseste arma, criminalul de tipul 1 foloseste arma, criminalul de tipul 2
foloseste arma.
Presupunem ca politistul alege sa astepte. Criminalul de tip 1 va folosi arma, dar cea mai
buna strategie pentru criminalul de tip 2 ar fi de asemenea sa astepte. Trebuie sa determinam daca
alegerea politistului de a astepta este cea mai buna in cazul in care criminalul de tip 1 foloseste
arma, iar criminalul de tip 2 asteapta:
3 1 11
E [ asteapta|tipul 1 arma, tipul 2 asteapta ] =1× +8 × =
4 4 4
Daca politistul alege sa foloseasca arma:
3 1 10
E [ arma|tipul 1 arma , tipul 2 asteapta ] =2 × + 4 × =
4 4 4
 11 10
Intrucat ≥ , politistul va alege sa astepte, deci un al doilea echilibru Bayes-Nash al
4 4
jocului este urmatorul: politistul asteapta, criminalul de tip 1 foloseste arma, criminalul de tip 2
asteapta.

Doi prieteni, Razvan si Dorian, vor sa se uite impreuna la un meci de baschet sau de fotbal,
dar Razvan nu cunoaste bine preferintele lui Dorian. Acesta este un joc in informatie incompleta,
intrucat Razvan nu cunoaste castigurile lui Dorian.
Jocul in informatie incompleta este transformat intr-un joc in informatie imperfecta.
 Dorian stie ce prefera. El are 2 tipuri: tipul 1 (este un prieten bun si ramane cu
Razvan) si tipul 2 (se supara si pleaca);
 Razvan crede cu o probabilitate p ca Dorian este de tipul 1 si cu o probabilitate 1
– p ca Dorian este de tipul 2;
 Dorian cunoaste estimarile lui Razvan asupra preferintelor sale (cunoaste
valoarea lui p)

Razvan
Fotbal Baschet
Dorian (tip 1) Fotbal 1 3 0 0
Baschet 0 0 3 1

Razvan
Fotbal Baschet
Dorian (tip 2) Fotbal 0 3 3 0
Baschet 1 0 0 1

Exista probabilitatea p cunoscuta de ambii jucatori. In plus, Dorian stie din ce grup face
el insusi parte.
 F 1, 3
Razvan
F B
0, 0
Dorian(tip 1)
B F 0, 0
B
3, 1
F
0, 3
F B
3,0
B F
1, 0
Dorian(tip 2)
B
0, 1

Presupunem ca Razvan alege fotbal. In acest caz:

 Dorian (tipul 1) alege fotbal;

 Dorian (tipul 2) alege baschet;
Isi maximizeaza Razvan castigurile asteptate daca alege F si Dorian (F, B)?
 Daca alege fotbal obține p ×3+ ( 1− p ) × 0=3 p;
 Daca alege baschet obține p ×0+ ( 1−p ) × 1=1− p;
1
 F este cea mai buna alegere pentru (F, B) daca 3 p ≥1− p ↔ p ≥ ;
4
Solutie:
1
Daca p ≥ exista un echilibru Bayes-Nash în care Razvan alege fotbal, iar Dorian (F, B).
4
Presupunem ca Razvan alege Baschet. In acest caz:
 Dorian (tipul 1) alege Baschet;
 Dorian (tipul 2) alege Fotbal;
Isi maximizeaza Razvan castigurile asteptate daca alege B si Dorian (B,F)?
 Daca alege baschet, obtine p ×1+ ( 1− p ) ×0= p;
  Daca alege fotbal, obtine p ×0+ ( 1−p ) × 3=3 (1− p);
3
 B este cea mai buna alegere pentru (B, F) daca p ≥3 (1− p)↔ p ≥
4
Solutie:
3
Daca p ≥ exista un echilibru Bayes-Nash in care Razvan alege aschet, iar Dorian (B, F).
4
Concluzii:
3
 Exista doua tipuri de echilibru Bayes-Nash in strategii pure cand p ≥ : ((B, F), B) si
4
((F, O), f);
1 3
 Exista doar un echilibru Bayes-Nash in strategii pure cand ≤ p ≤ : ((F, O), F);
4 4
1
 Nu exista echilibru Bayes-Nash in strategii pure atunci cand p< ;
4

Fie doua firme pe piata care formeaza un duopol. Acestea se ocupa de vanzarea
echipamentelor sportive si pot practica un pret mic, un pret mediu sau un pret mare. Firma care
practica pretul mai mic va avea toti clientii. Daca firmele vor practica acelasi pret vor avea castiguri
egale. Castigurile sunt date in urmatoarea matrice:

Firma 2 MARE MEDIU MIC

Firma 1
MARE 12 12 0 20 0 16

MEDIU 20 0 10 10 0 16

MIC 16 0 16 0 8 8

a) Descrieti jocul
b) Determinati echilibrul Nash in strategii pure

a) Doi jucatori: cele doua firme care formeaza un duopol

Strategii: pot practica orice fel de pret: mic, mediu sau mare
b) Presupunem ca firma 1 crede ca firma 2 practica un pret mare: max{12, 20, 16}=20;
 Presupunem ca firma 1 crede ca firma 2 practica un pret mediu: max{0, 10, 16}=16;
Presupunem ca firma 1 crede ca firma 2 practica un pret mic: max{0, 0, 8}=8;
Presupunem ca firma 2 crede ca firma 1 practica un pret mare: max{12, 20, 16}=20;
Presupunem ca firma 2 crede ca firma 1 practica un pret mediu: max{0, 10, 16}=16;
Presupunem ca firma 2 crede ca firma 1 practica un pret mic: max{0, 0, 8}=8;

Exista astfel un punct de echilibru Nash atunci cand ambele firme practica un pret mic:
{(MIC, MIC)}={(8, 8)}.

Se considera jocul prezentat in urmatoarea matrice. Jucatorul 1 are 2 strategii (Sus si Jos), iar
Jucatorul 2 are 3 strategii (Stanga, Mijloc, Dreapta). Determinati echilibrul jocului utilizand
strategiile dominante.

Jucatorul 2 Stanga Mijloc Dreapta

Jucatorul 1
Sus 3 0 3 6 0 3

Jos 0 9 0 3 6 0

Pentru jucatorul 1 nu exista nicio strategie domimanta. Sus este alegerea mai buna daca
jucatorul 2 alege stanga (3>0), dar jos este alegerea mai buna daca jucatorul 2 alege dreapta (0< 6 ¿.
Totusi, pentru jucatorul 2 strategia “dreapta” este dominata de strategia “mijloc” (3<6 si 0<3), deci
daca jucatorul 2 este rational nu va alege “dreapta”. Asadar, daca jucatorul 1 stie ca jucatorul 2 este
rational, jucatorul 1 poate elimina strategia “dreapta” pentru jucatorul 2:

Jucatorul 2 Stanga Mijloc

Jucatorul 1
Sus 3 0 3 6

Jos 0 9 0 3

Acum se poate observa ca strategia “jos” este dominata de “sus” pentru jucatorul 1, deci
daca acesta este rational nu va alege “jos”:
 Jucatorul 2 Stanga Mijloc
Jucatorul 1
Sus 3 0 3 6

Strategia “stanga” este dominata de “mijloc” pentru jucatorul 2, asdar echilibrul jocului va fi
(Sus, Mijloc).

Fie doi jucatori (jucatorul 1 si jucatorul 2). Jucatorul 1 poate alege strategiile A si B.
Jucatorul 2 poate alege strategiile I si D. Castigurile depind de tipul jucatorului. Jucatorul 1 poate fi
de un singur tip cunoscut de jucatrul 2. Jucatorul 2 poate fi de tipul x si y si isi cunoaste tipul, dar
jucatorul 1 nu cunoaste tipul jucatorului 2. Acesta stie doar ca jucatorul 2 este de tipul x cu
probabilitatea 2/3 si de tipul y cu probabiltatea 1/3. Determinati echilibrul Bayes-Nash al jocului
avand in vedere urmatoarele castiguri:

Jucatorul 2 (tip x)
I D
Jucatorul 1 A 4 3 3 1
B 3 6 2 3

Jucatorul 2 (tip y)
I D
Jucatorul 1 A 3 3 1 6
B 1 1 5 3

Reprezentrea jocului sub forma unui joc dinamic in informatie incompleta:

 Jucatorul 2(tipul y)
Jucatorul 2(tipul x)

I D I D
Jucatorul 1

A B A B A B A B

Jucatorul 1 are un singur set de informatii, deci strategiile sale vor avea o singura actiune.
Jucatorul 2 are 2 seturi de informatii si strategiile sunt: II, ID, DI, DD.

Jucatorul 2 isi cunoaste tipul (si tipul jucatorului 1):

 Daca jucatorul 2 este de tipul x: Strategia D este dominata de strategia I;

 Daca jucatorul 2 este de tipul y: strategia I este dominata de strategia ;

Jucatorul 1 isi cunoaste tipul, dar nu sit tipul jucatorului 2. Acestia isi calculeaza castigul
asteptat daca alege strategia A sau B pentru toate strategiile posibile ale jucatorului 2: {II, ID, DI,
DD}.

2 1 11
E ( A , II )= × 4+ × 3=
3 3 3

2 1 9
E ( A , ID )= × 4+ ×1=
3 3 3

2 1 9
E ( A , DI )= × 3+ ×3=
3 3 3
 2 1 7
E ( A , DD )= ×4 + ×1=
3 3 3

2 1 7
E ( B , II )= ×3+ ×1=
3 3 3

2 1 11
E ( B , ID )= ×3+ × 5=
3 3 3

2 1 5
E ( B , DI )= ×2+ × 1=
3 3 3

2 1 9
E ( B , DD )= × 2+ ×5=
3 3 3

Jucatorul 2
II ID DI DD
Jucatorul 1 A 11/3 3 3 7/3
B 7/3 11/3 5/3 3

Avand in vedere ca jucatorul 2 are strategii dominante, acesta alege I daca este de tipul x si
D daca este de tipul y. Pentru strategia ID, cel mai bun raspuns pentru jucatorul 1 este B. Singurul
echilibru Bayesian al acestui joc este (B, ID).