0% au considerat acest document util (0 voturi)
56 vizualizări30 pagini

Curs 11: Convertorul Sigma-Delta (Continuare)

Documentul prezintă convertorul A/D sigma-delta, care este format dintr-un modulator sigma-delta și un filtru de decimare. Modulatorul sigma-delta produce o secvență de 1 bit la o frecvență ridicată, iar filtru de decimare furnizează reprezentări numerice cu rezoluție mai mare la o frecvență mai mică. Modulatorul sigma-delta poate fi de ordin superior, ceea ce duce la o atenuare mai mare a zgomotului la frecvențe joase.

Încărcat de

Ioana Ioana
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
56 vizualizări30 pagini

Curs 11: Convertorul Sigma-Delta (Continuare)

Documentul prezintă convertorul A/D sigma-delta, care este format dintr-un modulator sigma-delta și un filtru de decimare. Modulatorul sigma-delta produce o secvență de 1 bit la o frecvență ridicată, iar filtru de decimare furnizează reprezentări numerice cu rezoluție mai mare la o frecvență mai mică. Modulatorul sigma-delta poate fi de ordin superior, ceea ce duce la o atenuare mai mare a zgomotului la frecvențe joase.

Încărcat de

Ioana Ioana
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Curs 11

Convertorul sigma-delta
(continuare)
Convertorul A/D sigma-delta
CAN pe 1 bit
Canal
Nfs fs
y[n ] 16
  Filtru de
decimare
100 KHz
Semnal ~
x (t ) (16 biti)
analogic 6,4 MHz
(1 bit)
Conv. D/A
pe 1 bit

 Fig.1. Schema bloc a unui convertor A/D sigma-delta de ordinul


I
Convertorul A/D sigma-delta
 Este format din:
 Un modulator sigma-delta
 Filtru de decimare
 Modulatorul sigma-delta furnizeaza la iesire o
secventa de 1 bit la o frecventa Nfs
 Filtru de decimare furnizeaza reprezentarile
numerice de la iesirea convertorului avand o
rezolutie mult mai mare la o frecventa mult
mai mica
Convertorul A/D sigma-delta
 Modulatorul este format din:
 Convertor A/D pe un bit

 Un integrator

 Un convertor D/A pe un bit

 Un circuit de scadere

 In nodul de intrare se scade din semnalul de intrare semnalul


analogic prezis x (t )
~

 Semnalul prezis se obtine din semnalul de la iesirea


integratorului cu un convertor D/A pe un bit
 Diferenta dintre cele doua semnale reprezinta eroarea de
cuantizare
 Aceasta eroare este sumata in integrator si este apoi cuantizata
de convertorul A/D
Convertorul A/D sigma-delta
 Iesirea modulatorului produce o
secventa de 1 bit care este mediata pe
mai multe perioade de esantionare
obtinandu-se o valoare precisa a
semnalului de intrare
 Medierea se face decatre filtrul de
decimare
Modulatorul sigma-delta de
ordinul II
CAN pe 1 bit

x (t ) y[n ]
   

DAC
pe 1 bit

DAC pe 1
bit

 Fig.2 Schema bloc a unui modulator sigma-delta de odinul II


Modulatorul sigma-delta de
ordinul II
CAN pe 1 bit

x (t ) y[n ]

  

DAC
pe 1 bit

 Fig.3. Schema bloc a modulatorului sigma-delta de ordinul II avand un


singur DAC
Analiza modulatorului sigma-
delta de ordin superior
e[i]

x[i] + y[i]
+
+
  Intarziere 
- 
-

 Fig.4. Modelul discretizat al modulatorului sigma-delta


Analiza modulatorului sigma-
delta de ordin superior
 Putem scrie:
y[i ]  x[i  1]  (e[i ]  e[i  1])
 e[i]-zgomutul de cuantizare
 Vom considera ca zgomotul de cuantizare este un
zgomot alb
 Densitatea spectrala a zgomotului n[i]  e[i]  e[i  1]
2     V 
N ( f )  E ( f )(1  e  j / fs )  2e RMS sin   
fS  2 fS   Hz 
Analiza modulatorului sigma-
delta de ordin superior
 Putem scrie:
 Puterea zgomotului in banda de interes:

V 
3
 2  2 fB 
n02  e RMS
2
  2
3  fS 

 Rezulta expresia zgomotului in banda de interes


3/ 2
  2 fB 
n0  e RMS   V 
3  f S 

 Rezulta ca marind frecventa de esantionare de doua


ori se va scade zgomotul din banda de baza cu 9 dB
Analiza modulatorului sigma-
delta de ordin superior
 Pentru modulatorul de ordinul doi obtinem analog:
5/ 2
  2  2 f B 
n0  e RMS    (V )
 5  f 
  S 
 Se observa ca pentru o crestere a frecventei de esantionare de
doua ori se obtine o scadere a zgomotului in banda de baza cu
15 dB
 Pentru modulatorul de ordinul M:
(2 M 1) / 2
  M   2 fB 
n0  eRMS    (V )
 2M  1  f S 

 Se observa ca pentru o crestere a frecventei de esantionare de


doua ori se obtine o scadere a zgomotului de cuantizare in
banda de baza cu 3(2M+1) dB
Analiza modulatorului sigma-
delta de ordin superior
160

S 14
0
N12
[Link]
00
R100
Ord II
80
Ord.I
60
d
40
B
20

0
16 64 128
Rata de supraesantionare

 Fig.5. Raportul semnal/zgomot in functie de rata de


supraesantionare la modulatoarele de diferite ordine
Analiza modulatorului in
domeniul z
Q(z)
Zgomot de
cuantizare
X(z) +
+
+
I(z)
 Y(s)

-

z 1

 Fig.6. Modelul in domeniul z a unui modulator sigma-delta de ordinul I


Analiza modulatorului in
domeniul z
 Putem scrie:
Y ( z )  Q( z )  I ( z )[ X ( z )  z 1Y ( z )]

 I(z)- functia de transfer al integratorului


Y ( z )[1  I ( z ) z 1 ]  Q( z )  I ( z ) X ( z )
 Rezulta
Q( z ) I ( z)
Y ( z)  1
 1
X ( z)
1  I ( z) z 1  I ( z) z

Pentru:
1
 I ( z) 
1  z 1
Analiza modulatorului in
domeniul z
 Rezulta:
Y ( z )  X ( z )  (1  z 1 )Q( z )

 Se observa ca zgomotul de cuantizare este impins


datorita factorului de diferentiere (1  z 1 ) spre partea
superioara a spectrului
 Ca urmare, o buna parte din zgomot este eliminat
prin filtrare digitala
Analiza modulatorului in
domeniul z
Densitatea de
putere

Zgomotul conv.
A/D la frecv.
Nyquist
Modulatorul sigma-delta
de ordinal I

supraesantionarea

Zgomotul in banda

fs/2

 Fig.7. Spectrul zgomotului a modulatorului sigma-delta


Analiza modulatorului in
domeniul z
 Pentru a putea obtine rezolutii mai bune este
nevoie de o mai buna rejectie a zgomotului
din banda de baza
 Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unor
modulatoare de ordin superior
 Acest lucru se poate obtine prin cascadarea
mai multor modulatoare sigma-delta
 Aceste scheme sunt:
 Intotdeauna stabile
 Mai usor de analizat
Modulatorul sigma-delta de
ordin superior
 Prin cascadare, semnalul de eroare ce reprezinta
diferenta dintre iesirea integratorului si iesirea
circuitului de cuantizare, este transferat la urmatorul
modulator:
 Putem scrie:
Y2 ( z )  Q1 ( z )  (1  z 1 )Q2 ( z )
 Q1,Q2- semnalele de eroare de la primul, respectiv al
doilea etaj
 Obtinem:
Y ( z )  X ( z )  (1  z 1 ) 2 Q2 ( z )
Modulatorul sigma-delta de
ordin superior
 Pentru modulatorul de ordinul III
Y3 ( z )  Q2 ( z )  (1  z 1 )Q3 ( z )

 Rezulta:
Y ( z )  X ( z )  (1  z 1 ) 3 Q3 ( z )
 Unde Q3- zgomotul de cuantizare din cea de-a treia
bucla
 Se observa ca modulatorul de ordin superior
realizeaza o operatie de diferentiere de ordin mai
mare a erorii de cuantizare si deci o atenuare mai
mare a zgomotului la frecvente mai mici
Modulatorul sigma-delta de
ordin superior
Densitatea de
putere

Zgomotul
Modulatorul sigma-delta
conv. A/D la
de ordinal III
frecv. Nyquist

supraesantionarea Modulator de ord.I

Zgomotul in
banda
fB fs/2

 Fig.8. Functia de modificare a spectrului zgomotului


de cuantizare de ordin superior
Filtrul de decimare
 Functii de baza:
 Filtrarea zgomotului de cuantizare

 Realizarea functiei de decimare

 Decimarea consta din medierea secventei de biti de


la iesirea modulatorului si reducerea frecventei de
esantionare
 Cerinte:
 Sa implementeze algoritmi de calcul complecsi
 Sa lucreze la frecventa mare
 Sa fie adecvat implementarii VLSI
Filtrul de decimare
 Cel mai simplu si economic este filtrul
pieptene
 Caracteristici:
 Nu necesita circuite de multiplicare
 Coeficientii acestui filtru sunt toti egali cu unu

 Acest filtru se foloseste impreuna cu un filtru


de compensare
 Procesul de reducere a frecventei este insotit
de un proces de filtrare cu un filtru FIR
Filtrul de decimare

1 Filtru 12 16
Intrare Modulatorul Filtru
analogica pieptene
sigma-delta FIR
64 fs (16:1) 4 fs
(1 bit) (12 biti) fs
(16
biti)

Fig.9. Ilustrarea procesului de decimare


Filtrul de decimare
 Filtrul pieptene realizeaza:
 Reducerea frecventei de esantionare cu un factor egal cu 16
 Cresterea rezolutiei reprezentarii digitale a semnalului de la 1 la 12
biti
 Are 4 etaje asa cum se poate vedea in fig.10
 A doua sectiune a filtrului de decimare este un filtru FIR avand
coeficienti cu valori simetrice pentru a obtine o faza liniara
 Acest filtru este proiectat pentru a realiza:
 reduce distorsiunile de amplitudine din banda de baza introduse de
filtrul pieptene
 Realizeaza o decimare cu factorul 4:1
 Scade frecventa de esantionare de 4 ori
 Creste rezolutia convertorului cu 4 biti
Filtrul pieptene
 Functia de transfer:
Y ( z ) N 1 i 1  z  N
H ( z)   z 
X ( z ) i 0 1  z 1
 Pentru N=5 relatia devine:
y[n]  x[n]  x[n  1]  x[n  2]  x[n  3]  x[n  4]

 Aceasta relatie poate fi scrisa recursiv:


y[n]  y[n  1]  x[n]  x[n  5]
Filtrul pieptene
 Avantaj:
 Relatia de recurenta are o complexitate aritmetica ce nu

depinde de ordinul filtrului


 Functia de transfer poate fi factorizata astfel:
1
Y ( z)  1
[1  z  N ]  X ( z )
1 z
 Se observa ca filtrarea se poate descompune intr-un:
 Intr-un proces de integrare

 Urmat de un proces de diferentiere

 Deoarece filtrul pieptene este urmat de un proces de decimare


cu factorul N:1 rezulta ca procesul de diferentiere se poate
realiza la o frecventa de esantionare de N ori mai mica
Filtrul pieptene

Nfs Nfs fs
1
1  N :1 (1  z 1 )
1 z

Integrator Decimare Diferentiator

 Fig.10. Ilustrarea procesului de filtrare cu un filtru


pieptene cu un singur etaj
Filtrul pieptene
 Avantaje:
 Nu necesita circuite de inmultire
 Nu necesita memorarea coeficientilor
 Se reduce necesarul de memorie intermediara
comparativ cu cazul in care s-ar folosi mai multe
etaje de filtre FIR
 Structura filtrului pieptene este foarte regulata si
deci adecvata implementarii VLSI
 Structura de control interna este foarte simpla
Filtrul pieptene
 Pentru a obtine atenuarea necesara a
zgomotului in zona de interes trebuie
conectate in cascada mai multe filtre pieptene
 Aceasta structura necesita 8 registre pentru
date si 4(N+1) operatii de adunare pentru
fiecare esantion de intrare
 Structura acestui filtru este ilustrata in fig.11
Filtrul pieptene

4-integratoare

4- circuite de diferentiere

Decimare
… …
1 1 1
1 1
 N :1 (1  z ) (1  z 1 )
1 z 1 z

 Fig.11. Filtru pieptene cu o structura in cascada

S-ar putea să vă placă și