Evaluare nationala
I.
A.
1. Avea, insuratoare;
2. Odata= cuvant format prin compunere prin alaturarea articolului nehotarat “o" substantivului
comun “data"
Mei (copii)= cuvant format prin conversiune; pronumele posesiv devine adjectiv pronominal
posesiv;
3. Se gatira= se imbracara;
A cugeta= a contempla;
4. Tragea= 6 litere, 5 sunete;
Curge= 5 litere, 5 sunete;
5. Imagine vizuala: “Poteca pe care apucase, îl scoase drept la un eleşteu mare";
Imagine auditiva: “le-a zis împăratul:
– Dragii mei copii, v-aţi făcut mari; mergeţi de vă căutaţi ursitele, ca să intraţi şi voi în
rândul oamenilor. "
6. Imparatul isi cheama fiii pentru a-I trimite sa se insoare.
Mezinul ajunge in fata unui helesteu mare.
B.
Apartenenta basm
Basmul este o naratiune in proza care are ca tema lupta dintre bine si rau, incheiata cu
victoria binelui, in care personajele si intamplarile sunt fantastice, avand in comun mai multe
trasaturi (caracter anonim, formule magice, prezenta limbajului specific, tema, actiunea, personajele
care au puteri supranaturale si o forta neobisnuita).
In opinia mea, opera literara “Broasca testoasa cea fermecata” culeasa de catre Petre
Ispirescu se incadreaza in aceasta specie reusind sa insumeze toate caracteristicile acesteia.
In primul rand, actiunea este simpla si liniara. Se remarca prezenta formulei initiatice comune
basmelor populare “A fost odată ca niciodată. Că de n-ar fi nu s-ar povesti”, astfel se poate observa
incipitul operei structurate pe momentele subiectului: expozitiunea si intriga. Astfel, un imparat avea
trei fii. La varsta propice pentru insuratoare, acesta ii trimite in lume pentru a-si gasi nevasta. Cei mai
mare dintre printi se duc cu vesminte alese si cu oaste mare in cautarea miresei, dar mezinul pleaca
“de dorul lelii". Acesta pe drum o ia pe o carare care il duce in fata unui helesteu si a unui bat. Aceste
doua lucruri ii devin prilej de contemplare asupra vietii. In plus ca in orice opera populare se remarca
prezenta cifrei magice 3: “trei feciori”.
In al doilea rand, personajele sunt o cheie importanta in sustinerea ipotezei formulate.
Protagonistul este deci mezinul, care, ca in orice opera de facultate populara, se remarca de ceilalti
frati prin anumite trasaturi deosebite, remarcandu-se motivul superioritatii mezinului. Acesta nu
este entuziasmat de gandul insuratorii, dar porneste la drum pentru a-i face pe plac iomparatului.
Acesta, in comparatie cu fratii sai, acesta s-a imbracat “ numai să nu zică nescine că nu s-a gătit ",
si a plecat la drum “de dorul lelii”. Helesteaua, impreuna cu nuiaua, ii devin prilej de contemplare
asupra vietii, dand indicii unei mari calatorii ce ii va schimba viata.
In concluzie, insumand toate caracteristicile specifice, avand caracter anonim, oral si
sincretic, cu personaje si actiuni fantastice, se poate afirma ca fragmentul citat din opera “Broasca
testoasa cea fermecata” se incadreaza in specia literara basm.
II.
A.
1. In urma cu cateva mii de ani desertul Sahara era o imensa intindere inverzita, mustind de
seva, misunand de animale si locuita de oameni ce se bucurau de aceasta abundenta si traiau de pe
seama ei.
In dedertul Sahara traiau elefanti, bivoli, girafe si fel de fel de erbivore.
2. Titlul articolului este “Pe vremea cand Sahara era verde si roditoare", iar sursa este
[Link].
3. Desertul= numar singular, caz acuzativ;
Lacurile= numar plural, caz nominativ;
4. A fost= predicat verbal exprimat prin verb predicativ;
A regiunii= Atribut substantival genitival exprimat prin substantiv comun;
5. “Apele pline de pești curgeau prin câmpii înfierbântate, pe întinderea”= PP
“cărora mişunau milioane de animale”= AT
6. Nu stiu ce fel de propozitie subordonata cere: Stiu oriunde vei pleca/ El merge oriunde vrea/
Locul oriunde esti sper ca e frumos.
B.
Intamplare in timpul testului de geografie
Eram in ultimele saptamani ale semestrului al doilea si toti eram concentrati la maxim
deoarece erau saptamanile cu cele mai multe teste si cu tezele de sfarsit.
Era luna mai si afara era din ce in ce mai cald si mai frumos, dar niciunul dintre noi nu avea
timp sa iasa in parc sau pe teren la un meci de baschet. Intr-una din zile, insa, s-a intamplat ceva care
ne-a amuzat pe toti. Eram in clasa, in timpul ultimului test din acel an, la geografie, dar si cel mai
greu deoarece pregatindu-ne de tezele de romana si matematica am uitat cu desavarsire de el. Toti
scriam concentrati, cu mintea plina de nume, cifre si caracteristici, dar mai ales intrebarile capcana
clasice ale profesoarei de geografie ne dadeau batai de cap. Deodata, insa, pe geamul deschis a
intrat un fluture magnific. Avea aripile mari si colorate cu o multitudine de nuante, de la rosu aprins
la un albastru profund. Fluturele s-a invarti de mai multe ori prin clasa, fiind atras mai mult de
plantele care se aflau pe ici si colo. Doamna profesoara urmarea fluturele cu multa atentie, de parca
nu mai vazuse niciodata asa ceva pana atunci. Ce-i drept, fluturele era chiar frumos. „Ce-ar fi, mi-am
soptit in gand, sa se aseze pe umarul meu?”... si, spre surprinderea mea, dupa cateva clipe, fluturele
s-a oprit din zbor si mi s-a asezat pe umar, asa cum imi dorisem.
Nu a plecat de acolo tot restul orei, iar toti colegii ma priveau invidiosi. Am facut cel mai bun
test la geografie din viata mea si am luat nota zece cu felicitari... cred ca datorita acelui fluture
minunat care m-a inspirat.