20/11/08
• Metodă de investigare a activităţii electrice
• Avantaje
ELECTROCARDIOGRAMA
• Limite
• Aproximaţii
• Convenţii
Dr. Anca Bubuianu
• Teoria dipolului unic
Catedra de Fiziologie “NC Paulescu”, Fiziologie II
UMF “Carol Davila” Bucuresti
An universitar 2008/2009
+ ++++++ D1
Sensul depolarizării acelaşi cu cel al repolarizării
- + Sensul vectorilor este inversat
R1
- - - - - - - - -
+ ++++++ R2
Sensul depolarizării şi repolarizării este acelaşi - +
Sensul vectorilor este inversat D2
- - - - - - - - -
++++++++++
D3 R3 Vector de depolarizare dublu, egal şi de sens contrar
- +
- - - - - - - - - -
Sensul depolarizării
p este acelaşi
ş cu al
repolarizării - +
Sensul vectorilor este acelaşi
Linie
izoelectrică
1
20/11/08
Vectori egali şi de sens contrar Vectori de sens contrar dar inegali
- + - A B +
A
Complex echidifazic
ELEMENTE ALE TRASEULUI Unul din factorii determinanţi ai amplitudinii undelor
ELECTROCARDIOGRAFIC ECG
• SEGMENT
Unghi α 00 = proiecţie
• INTERVAL maximă
• UNDĂĂ
¾ Sens
¾ Morfologie
¾ Amplitudine
Unghi α 900 = proiecţie
minimă
Tipuri de derivaţii ECG Derivaţii bipolare
• Plan frontal • Plan frontal – triunghiul Einthoven
¾Bipolare (Einthoven) - DI +
¾Unipolare (augmentate) DI
• Plan orizontal
¾Precordiale stângi – uzuale
DII
¾Precordiale posterioare - auxiliare
¾Precordiale drepte - dextrocardie DIII
2
20/11/08
- DI +
Triaxa Bayley
Unipolarele membrelor
- 120O - 60O
aVR + + aVL
± 180O 0O D I
+
aVF +60O
+120O
D III D II
Caracteristici ale undelor segmentelor şi intervalelor
Faza terminală a ECG
ECG
• Unda P – proiecţia depolarizării atriale • Punctul J
• Segment PQ – zona de referinţă pentru traseu izoelectric • Segmentul ST
• Interval PQ – timp de conducere AV • Unda T
• Unda Q – prima undă negativă a complexului
neprecedată
d tă de
d undădă pozitivă
iti ă
• Unda R – prima undă pozitivă a complexului precedată
sau nu de undă negativă
• Unda S – unda negativă a complexului care urmează
unei unde pozitive
Condiţii de citire a unui traseu ECG Etape în citirea ECG
• Etalonare • Ritm
• Viteza de derulare a hârtiei • Frecvenţă
• Notarea derivaţiilor • Ax electric
• Data şi ora înregistrării • Zona de tranziţie în plan orizontal
• Numele pacientului • Morfologia şi durata undelor, complexelor, segmentelor,
intervalelor
• Artefacte şi greşeli tehnice (împământare, poziţia • Faza terminală
electrozilor) • Indice Sokolov-Lyon
• Deflexiune intrinsecoidă (dacă este cazul)
• Diagnostic
3
20/11/08
Determinarea ritmului cardiac Determinarea frecvenţei cardiace
• Ritm sinusal – criterii • Metoda 1 – măsurarea unui interval RR
¾ Prezenţa undei P
¾ Morfologie şi durată normală • Metoda 2 – rapidă (Dubin – 300/150/100/75/60/50)
¾ Intervale PQ normale şi constante
¾ Frecvenţă cardiacă 60 – 90/min • Metoda 3 – rigla de calcul ECG
¾ Intervale RR constante (! Aritmia respiratorie)
• Metoda 4 – cea a celor 6 secunde
Deteminarea axului QRS Ritm cardiac – ritmuri supraventriculare
• Pleacă de la calcularea sumei algebrice a undelor complexului
QRS, proiecţia rezultantelor pe două derivaţii alese în jumătatea ¾Ritm sinusal
corespunzătoare şi coborârea de perpendiculare din vârful fiecărui ¾Aritmie respiratorie
vector rezultat.
¾Bradicardie sinusală
¾Tahicardie sinusală
• Metoda triunghiului Einthoven ¾Ritm de sinus coronar
• Metoda triaxială ¾Tahicardie paroxistică atrială
• Metoda hexaxială ¾Fibrilaţie atrială
• Metoda rapidă ¾Flutter atrial
• Determinarea poziţiei electrice a inimii
Tulburări de conducere Hipertrofii
• Atrio-ventriculare • HAD – unda P pulmonară
¾ Sindrom de preexcitaţie (WPW) • HAS – unda P mitrală
¾ Boc atrio-ventricular
Grad I
Grad II (Wenckebach, Mobitz II)
Grad III • HVD – criterii – plan frontal, plan orizontal, faza
terminală
• Intraventriculare • HVS – criterii – plan frontal, plan orizontal, faza terminală
¾ Bloc de ramură dreaptă (BRD)
¾ Bloc de ramură stângă (BRS)
4
20/11/08
Tulburări de irigaţie coronariană
• Ischemie – unda T
• Leziune – segment ST
• Necroză – unda Q