adecvate şi ne-acordate la acţiunile celorlalţi factori, precum carbon echivalent prea scăzut sau/şi

raport Si/C necorespunzător, elemente antigrafitizante însoţitoare în exces, sulf scăzut, modificări
grafitizante insuficiente.
Ferita în exces la trasformarea eutectoidă este cauzată de raportul necorespunzător între
elementele feritizante (îndeosebi Si) şi cele perlitizante (Mn şi elemente însoţitoare), de către
morfologii de grafit favorabile difuziei carbonului precum cele de tip B, D, C, temperaturi de turnare
prea ridicate, modificare în exces, etc.
O perlită grosolană ca de exemplu cu distanţe interlamelare mari (di > 1,0μm) poate fi rezultatul
transformării eutectoide la peste 700oC, din cauza unei valori prea mari a carbonului echivalent şi
îndeosebi a unui raport Si/C excesiv (necorelat cu condiţiile de turnare), a unor temperaturi de turnare
prea mari etc.

[Link]. Fonte cu grafit nodular (Fgn)

A. Tipuri caracteristice de fonte cu grafit nodular

Standardizarea internaţională a fontelor cu grafit nodular (sferoidal) a contribuit în mare masură

la uniformizarea normelor naţionale şi la dezvoltarea celor de domeniu, firmă şi produs, în ceea ce
privesc perfomanţele atinse. Reprezentative sunt datele cuprinse în Tabelele 4.135-4.139 (ISO 1083
şi SREN 1563 şi 4.140 (ASTM A536)) şi Fig.4.127, în ceea ce priveşte fontele cu grafit nodular de uz
general. Figura 4.127 compară prevederile după mai multe norme de fabricaţie, inclusiv referitoare la
producţia autovehiculelor (Tabelul 4.141), principalul domeniu de utilizare al acestui material.
Utilizarea fontelor cu grafit nodular în domeniul auto a impus o serie de abordări particulare a acestui
material la constituirea mărcilor specifice, precum:
a) Realizarea unor piese destinate autovehiculelor ce lucrează în mediul arctic, cu tenacitate
ridicată la temperaturi negative, precum Fgn Meehanite tip SFF 350
(-40oC) şi SFF 400 (-20oC);
b) Existenţa unor fonte feritice de înaltă plasticitate şi tenacitate cu asocieri ale rezistenţei şi
alungirii la valori diferite faţă de cele din standardele generale: SF 400 Meehanite (400/17),
380/20 şi 415/18 Chrysler;
c) Constituirea unor mărci de Fgn feritice, la care unei alungiri ridicate îi sunt asociate valori mai
mari ale rezistenţei la tracţiune şi limitei de curgere. Tipică în acest sens este marca GH 45-33-
15 FIAT ce asociază proprietăţi din 3 mărci generale diferite (ISO 1083):
- Alungirea de min. 15%, specifică mărcii Fgn 400-15;
- Rezistenţa de min. 450 MPa, specifică mărcii Fgn 450-10;
- Limita de curgere de min. 325 MPa, specifică mărcii Fgn 500-7.
d) Ridicarea nivelului limitei de curgere în cazul Fgn Feritice de tip Fgn 400-18, la min. 275 MPa,
faţă de min. 250 MPa la marca generală (Ex. D4018-SAE J434C, Chrysler MS-3760B);
e) Realizarea unor fonte perlito-feritice cu rezistenţă şi limită de curgere la nivel ridicat (Rm =
min.600 MPa, RP0,2 = min.370 MPa), dar cu valori foarte mari ale alungirii (min. 10%), precum
fonta FIAT GH 60-38-10.
f) Existenţa unor fonte perlito-feritice la care toate caracteristicile sunt mai ridicate, cu preluarea
valorilor de la alte mărci generale, precum FIAT GH 65-48-05 caracterizată prin:
- Rezistenţă de min. 640 MPa, deci mai mult decât la Fgn 600-3;
- Limită de curgere de min. 470 MPa, deci mai mult decât la Fgn 700-2, practic de ordinul Fgn
800-2;
- Alungire de min.5%, deci mai mult decât la Fgn 600-3.
g) Ridicarea nivelului alungirii, în cazul fontelor cu grafit nodular perlitice, de înaltă rezistenţă,
rezultată din normalizare, precum FIAT GH 90-52-05, net superioară ca rezistenţă, limită de
curgere şi alungire faţă de marca generală Fgn 800-2, sau ca alungire în raport cu marca Fgn 900-
2 (cu structura bainitică sau martensitică de revenire).

35
 h) Constituirea simbolurilor mărcilor Fgn cu ajutorul limitei de curgere – alungire şi nu rezistenţă-
alungire (ex. SAE J434) sau indicarea în simbolul mărcii şi a limitei de curgere, alături de
rezistenţă şi alungire, precum norma FIAT.

Fig. 4.127. Corelaţii între caracteristicile mecanice ale fontelor cu grafit nodular, după
diferite norme: a) - Limită de curgere-alungire; b) - Rezistenţă la tracţiune-alungire;
c) - Limită de curgere-rezistenţă; d) - Limită de curgere-rezistenţă la tracţiune-alungire

Pentru o serie de piese ce vor lucra în condiţii de solicitări speciale, au fost realizate mărci de
fonte cu grafit nodular cu caracteristici aparte sau condiţii de obţinere deosebite (Tab.4.142 ; 4.143).
Aceste norme fie ca preiau mărci generale cu grafit nodular, cărora le impun caracteristici particulare,
fie ca realizează alte ascocieri de caracteristici mecanice sau impun încadrarea compoziţiei chimice în
anumite limite particulare.

36
Tabelul 4.135. Fonte cu grafit nodular de uz general, definite prin probe turnate separat (ISO 1083/SREN 1563)
Marca Rm, MPa RP0,2, MPa A5,% Informativ
fontei (min.) (min.) (min.) HB Masa metalică predominantă
900-2
900 600 2 280-360 Bainită sau martensită de revenire
EN-GJS-900-2
800-2
800 480 2 245-335 Perlită sau structură de revenire
EN-GJS-800-2
700-2
700 420 2 225-305 Ferită
EN-GJS-700-2
600-3
600 370 3 190-270 Perlită + Ferită
EN-GJS-600-3
500-7
500 320 7 170-230 Ferită+Perlită
EN-GJS-500-7
450-10
450 310 10 160-210 Ferită
EN-GJS-450-10
400-15
400 250 15 130-180 Ferită
EN-GJS-400-15
400-18
400 250 18 130-180 Ferită
EN-GJS-400-18
350-22
350 220 22 Sub 150 Ferită
EN-GJS-350-22

Tabelul 4.136. Valorile minime ale energiei de rupere prin şoc, determinate pe epruvete prelevate din
probe turnate separat (ISO 1083/SREN 1563)
Marca Valorile minime ale energiei de rupere prin şoc, în J,
fontei pe epruvete cu crestătură în V
la temperatură ambiantă la (-20oC±2oC) la (-40oC±2oC)
o
(23±5 C)
Medie Val. Medie Val. Medie Val.
3 determin. individ. 3 determin. individ. 3 determin. individ.
400-18
14 11
EN-GJS-400-18-RT
400-18L
12 9
EN-GJS-400-18-LT
350-22
17 14
EN-GJS-350-22-RT
350-22L
12 9
EN-GJS-350-22-LT

37
 Tabelul 4.137. Caracteristici mecanice determinate pe epruvete prelevate din probe apendice
(atasate) (ISO 1083/SREN 1563)
Marca Grosimea de Rm, RP0,2, A5, % Informativ
fontei perete MPa MPa (min) Duritate Constituient
determinantă, (min) (min.) Brinell, HB predominant în
e (t), in mm structură
700-2A t ≤ 30 700 420 2
EN-GJS-700-2U 30 < e ≤ 60 700 400 2 230…320 Perlită
60 < e ≤ 200 650 380 1
600-3A t ≤ 30 600 370 3
EN-GJS-600-3U 30 < e ≤ 60 600 360 2 180…270 Perlită+Ferită
60 < e ≤ 200 550 340 1
500-7A t ≤ 30 500 320 7
EN-GJS-500-7U 30 < e ≤ 60 450 300 7 170…240 Ferită+Perlită
60 < e ≤ 200 420 290 5
400-15A t ≤ 30 400 250 15
EN-GJS-400-15U 30 < e ≤ 60 390 250 15 130…180 Ferită
60 < e ≤ 200 370 240 12/11
400-18A t ≤ 30 400 250 18
EN-GJS-400-18U 30 < e ≤ 60 390 250 15 130…180 Ferită
60 < e ≤ 200 370 240 12
350-22A t ≤ 30 350 220 22
EN-GJS-350-22U 30 < e ≤ 60 330 220 18 <150 Ferită
60 < e ≤ 200 320 210 15

Tabelul 4.138 Valorile minime ale energiei de rupere prin şoc, determinate pe epruvete prelevate din
probe turnate odată cu piesele (apendice) (ISO 1083/SREN 1563)
Marca Grosimea de Valorile minime ale energiei de rupere prin şoc, in J,
fontei perete pe epruvete cu crescături in V
determinantă la temperatură la (-20oC±2oC) la (-40oC±2oC)
e(t), ambiantă
mm ( 23±5oC)
Medie 3 Val. Medie 3 Val. Medie 3 Val.
determin. individ. determin. individ. determin. individ.
400-18A 30 < e ≤ 60
14 11
EN-GJS-400- t ≤ 60
18U-RT 60 < e ≤ 200 12 9
400-18AL 30 < e ≤ 60
EN-GJS-400- 12 9
t ≤ 60
18U-LT 60 < e ≤ 200 10 7
350-22A 30 < e < 60
17 14
EN-GJS-350- t ≤ 60
22U-RT 60 < e ≤ 200 15 12
350-22AL 30 < e ≤ 60
12 9
EN-GJS-350- t ≤ 60
22U-LT 60 < e ≤ 200 10 7

38
 Tabelul 4.139. Clasificare Fgn după duritate – (ISO 1083/SREN 1563)
Marca fontei Duritate HB Constituent Caracteristici informative
predominant Rm, MPa RP0,2, MPa A,%
Bainită sau
H 330 280-360
martensită de 900 600 2
EN-GJS-HB330 270-360
revenire
Perlită sau
H 300 245-335
structură de 800 480 2
EN-GJS-HB300
reveire
H 265
225-305 Perlită 700 420 2
EN-GJS-HB265
H 230
190-270 Perlită+Ferită 600 370 3
EN-GJS-HB230
H 200
170-230 Ferită+Perlită 500 320 7
EN-GJS-HB200
H 185
160-210 Ferită 450 310 10
EN-GJS-HB185
H 155 130-180
Ferită 400 250 15
EN-GJS-HB155 135-180
H 150 130-180
Ferită 400 250 18
EN-GJS-HB150 130-175
H 130 sub 150
Ferită 350 220 22
EN-GJS-HB130 sub 160

Tabelul 4.140. Fonte cu grafit nodular de uz general (ASTM A536)

Marca Rm, min pSi RP0,2,min A5, min % Duritate Structură Condiţii obţinere
(MPa) pSi(MPa) tipică, HB tipică
60-40-18 60000 (414) 40000 (276) 18 149-187 Ferită Feritizare
Ferito-
65-45-12 65000 (448) 45000 (310) 12 170-207 Turnare
perlitică
Perlito-
80-55-06 80000 (552) 55000 (379) 6 187-255 Turnare
feritică
Turnare sau
100-70-03 100000 (689) 70000 (483) 3 217-269 Perlită
Normalizare
Martensită
120-90-02 120000 (828) 90000 (621) 2 240-300 Călire şi revenire
revenită

Tabelul 4.141. Fonte cu grafit nodular, specifice pentru autovehicule

Standard, Marca Rm, RP0,2, A,% HB Starea Alte proprietăţi
Normă Fontei MPa Mpa, (min) fontei (utilizări)
(min) (min)
D-4018 400 275 18 max.170 Feritizată Feritică ( Fuzetă)
Ferito-Perlitică
D-4512 450 310 12 156-217 Turnată
(Disc frână)
SAE J 434C Ferito-Perlitică,
D-5506 550 380 6 187-255 Turnată
(Arbori cotiţi)
Perlitică (Arbori
D-7003 700 480 3 241-302 Normalizată
cotiţi, Roţi dinţate)
GH 90-52-05 880 510 5 250-300 Normalizată Perlitică
GH 65-48-05 640 470 5 240-280 Turnată Perlitică
FIAT-52215
GH 60-38-10 590 370 10 190-250 Turnată Perlito-Feritică
GH 45-33-15 450 325 15 150-190 Feritizată Feritică

39
 Tabelul 4.141. (continuare)
MS-3996-A 550 380 6 217-269 Turnată E=min.145Kpa
Calită şi E=min.145KPa
MS-3996-B 690 485 3 229-269
revenită
MS-3760-A 450 310 12 max.217 Turnată E=min.145KPa
CHRYSLER
MS-3760-B 415 275 18 max.187 Feritizată E=min.145KPa
(Engineering
MS-3760-C 380 240 20 max.163 Feritizată E=min.145KPa
Standard)
MS-4561 550 380 3 187-269 Turnată E=min.145KPa
MS-3889-A 400 205 8 140-201 Austenitică E=min.114KPa
MS-3889-B 415 260 1,5 170-241 Austenitică E=min.90KPa
MS-3889-C 449 205 10 131-193 Austenitică E=min.90KPa
NC 40 400 250 15 120-180
TOYOTA
NC 50 500 340 7 150-230
TTS-OLI-
NC 60 600 388 2 190-250
C002
NC 70 700 440 2 220-300

Tabelul 4.142. Fonte cu grafit nodular pentru utilizări specifice

Norma Marca Rm, RP0,2, A,% HB Condiţii fabricaţie
Domeniu Fontei MPa Mpa (min)
(min) (min)
Feritizare
min.3,0%C, max.2,5%Si,
max.0,08%P
Class A Grosimi de max.13mm:
414 310 15 max.190
(F 33101) 2,75%Si si 0,08%P sau
3,0%Si si 0,05%P
Grosimi de min. 50mm:
CE=4,3%
Austenită detensionată la
MIL-I-24137
650oC sau tratată la
(Naval-SUA)
950oC pentru dizolvarea
Class B
379 207 7 max.190 carburilor
(F 43020)
2,4-3,0%C, 1,8-3,2%Si,
0,8-1,5%Mn, max.0,2%P,
18-22%Ni, 1,7-2,4%Cr
Austenită
Class C 2,7-3.1%C, 2-3%Si, 1,9-
345 172 20 max.175
(F 43021) 2,5%Mn, max.0,15%P,
20-23%Ni, max.0,5%Cr
Feritizare
ASTM A395
min.3%C, max.2,5%Si,
ASME SA395
60-40-18 414 276 18 143-187 max.0,08%P
(Presiune si
Armături navale şi
temperaturi ridicate)
chimice
Turnată
min.3,0%C, max.3,0%Si,
ASTM A476 80-60-03 max.0,08%P.
552 414 3 min.201
(Cilindrii hârtie) (F34100) max.0,05%S, CE=3,8-
4,5%, utilizari
până la 230oC

40
 Tabelul 4.142. (continuare)
10
(DN=40…
Turnare 1000mm)
420 300 Feritizată
ISO 2531 centrifugală 7
(tuburi de presiune) (DN=1200
-2000mm)
Turnare
clasică 400 300 5
Racorduri
165 448 310 10 Feritizare
180 482 379 7,0
210 586 482 5,0
225 613 613 4,0
255 710 600 3,0 Normalizare şi
265 737 634 2,0 Revenire
285 792 689 1,5
AGMA 244.02 300 848 724 1,0
(SUA) 350 985 848 0,5
180 675 517 7,0
210 724 565 6,0
255 792 620 4,0
Călire
265 827 655 3,5
şi Revenire
285 896 724 3,0
300 930 758 2,5
350 1089 896 1,0

Tabelul 4.143. Dependenţa proprietăţilor mecanice de grosimea de perete (Fgn Meehanite)

Tip Grosime perete, mm Valori minime anticipate în piese
Meehanite de la până la Rezistenţă tracţiune Limită curgere Alungire, %
Rm, MPa RP0,2, MPa
până la 50 350 220 22
50 80 340 210 19
SFF 350
80 120 330 200 16
120 200 320 190 12
până la 50 400 250 20
50 80 380 240 17
SFF 400
80 120 370 230 14
120 200 360 220 10
până la 50 400 250 17
50 80 380 240 15
SF 400
80 120 370 230 12
120 200 360 230 8
până la 50 500 320 8
50 80 450 300 7
SFP 500
80 120 440 290 6
120 200 430 280 5
până la 50 600 380 3
50 80 520 340 2
SPF 600
80 120 470 320 1
120 200 450 320 1
până la 50 700 400 2
50 80 600 380 1
SP 700
80 120 570 370 1
120 200 520 360 1

41
 B. Factori de influenţă după caracteristicile mecanice

În general fontele de înaltă pasticitate şi tenacitate au o structură feritică cu grad foarte scăzut
de aliere, cu nivel foarte scăzut de elemente ce pot stabiliza austenita şi carburile, inclusiv în spaţiile
intercelulare (Mn, P, Cr, Mo etc). Până la alungiri de ordinul a 12-15% fontele se obţin direct din
turnare, fără tratament termic. Pentru alungiri mai mari şi/sau la compoziţii chimice mai puţin
favorabile, se aplică tratamentul termic de feritizare.
Fontele din mărcile intermediare în ceea ce priveşte rezistenţa şi plasticitatea au o masă
metalică mixtă, la diferite rapoarte ferită/perlită ce rezultă de regulă direct din turnare, printr-un control
riguros al încărcăturii respective al compoziţiei chimice (îndeosebi Mn, Cr). Atunci când, acest lucru
este dificil se apelează la tratament termic cu o viteză de răcire controlată, pentru a se putea obţine
raportul ferită/perlită dorit.
Fontele de înaltă rezistenţă au o masă metalică perlitică asigurată direct din turnare (nivel mai
ridicat de mangan, aliere slabă cu Mo, Ni, Cu) sau/şi cu ajutorul unui tratament termic de normalizare
sau chiar de tip călire şi revenire pentru realizarea unor structuri aciculare.
Fontele cu grafit nodular au o compoziţie chimică complexă, riguros controlată, având în
vedere faptul că o multitudine de elemente acţionează atât asupra structurii de solidificare cât şi
asupra transformărilor ulterioare (Tabelul 4.144). Un factor critic îl constituie distribuţia unor elemente
în interiorul celulelor eutectice (Ni, Si, Cu) având un factor de segregare subunitar sau în spaţiile dintre
celulele eutectice, la un factor de segregare supraunitar (P, Mn, Ti, Cr, Mo, V) (Tab.4.144, Fig.4.128).
Ultimul grup de elemente promovează formarea carburilor şi stabilizează perlita în fontele feritice cel
puţin în spaţiile intercelulare. Referitor la obţinerea structurilor feritice în fontele cu grafit nodular, multe
elemente stabilizează perlita cu un efect cumulativ de tipul Px (Tab.4.144, Fig.4.129) [22]. Fosforul
este de asemenea un promotor al perlitei, cu un ordin de mărime mai puternic decât manganul, în
timp ce nichelul acţionează cu aceeaşi putere ca şi cromul. Cuprul se dovedeşte a avea o acţiune
perlitizantă mult mai mare decât nichelul, în timp ce staniul este cel mai puternic element perlitizant
uzual.

Fig. 4.128. Profilul repartiţiei unor Fig. 4.129. Variaţia proporţiei de

elemente în Fgn, în stare brută ferită cu factorul de perlitizare, Px

42
 Acţiunea antinodulizantă a elementelor trebuie de asemenea considerată, pentru a se asigura
un nivel acceptabil al nodularităţii grafitului, respectiv pentru a obţine fonta cu grafit nodular standard,
definită prin min. 80% grafit nodular, max. 20% grafit vermicular şi absenţa grafitului lamelar,
degenerat, etc. Aceste fonte sunt sensibile la formarea unor structuri ce includ forme degenerate de
grafit, dintre cele mai diverse (Tab.4.145). În fontele tratate cu magneziu, factorul complex definit de
Thielman (K1-Tab. 4.144) nu trebuie să depăşească valoarea unitară. Un grup important de elemente
cu acţiune antinodulizantă sunt cele care favorizează formarea grafitului lamelar intercelular (Bi, Pb,
Sb, As, Al, Sn, Cu).
Ductilitatea (plasticitatea) fontelor este afectată atât de către elementele cu acţiune asupra
feritei (Si, Ni) cât şi cele ce promovează puternic perlita (Cu, Sn, Mo, V). Dizolvându-se în ferită,
siliciul o întăreşte puternic, dar în acelaşi timp o şi fragilizează afectând negativ alungirea şi rezilienţa.
Contrar, nichelul contribuie la mărirea rezistenţei la rupere şi a limitei de curgere a fontelor feritice,
fără să afecteze vizibil plasticitatea şi tenacitatea. Ca urmare, se apelează la nichelul la alierea slabă
a fontelor cu grafit nodular feritice, de înaltă plasticitate atunci când obţinerea caracteristicilor de
rezistenţă impuse constituie o problemă (Tab.4.126).
Tabelul 4.147 include recomandări referitoare la compoziţia chimică a mărcilor de fontă cu
grafit nodular de uz general, cu luarea în considerare şi a grosimii de perete medii a pieselor turnate .
Conţinuturile de carbon şi siliciu (Fig.4.130) determină în mare măsură sensibilitatea fontelor la
formarea carburilor (siliciu scăzut), a microretasurilor (carbon scăzut), la fragilizarea feritei (siliciul
ridicat) sau la flotarea grafitului (carbon şi siliciu ridicate). Ca urmare, valorile acestor elemente sunt
stabilite de regulă funcţie de grosimea de perete /viteza de răcire (piese masive, carbon echivalent
mai scăzut) (Fig.4.131), raportul de ferită/perlită (ferită mai multă, siliciu mai ridicat) sau ductilitatea
feritei (alungire şi rezilienţă la valori mari, structuri feritice la siliciu mai scăzut).

Fig. 4.131. Corelaţia carbon total-grosime de perete a

Fig. 4.130. Domeniul optim C-Si în Fgn
piesei turnate pentru limitarea flotării grafitului

Manganul este principalul element cu acţiune perlitizantă şi în fontele cu grafit nodular dar
capacitatea sa ridicată de stabilizare a austenitei, îndeosebi în zonele intercelulare şi de promovare a
carburilor în aceste zone limitează conţinutul sau, inclusiv în fontele perlitice, în raport cu fontele
cenuşii (Tab.4.146). Atunci când sunt necesare valori mai mari ale călibilităţii, neasigurate la limitarea
manganului, se apelează la alierea cu elemente din grupa Ni-Cu. Cromul nu este de regulă utilizat la

43
fontele cu grafit nodular datorită segregării sale intercelulare, în timp ce adaosuri de până la 0,05% Sn
sunt foarte eficiente. Fosforul este strict limitat, îndeosebi la fontele unde segregaţia sa intercelulară
afectează deosebit plasticitatea şi tenacitatea (sub 0,03%P în cele feritice).
Sulful are o acţiune complexă în fontele cu grafit nodular, în primul rând prin interacţiunea cu
elementele cu acţiune nodulizantă (Mg, Ca, Ce, La, Y etc), conducând la formarea unor compuşi
chimici de tipul sulfurilor. Până la un anumit nivel formarea acestor compuşi are o acţiune pozitivă
favorizând germinarea silicatului de magneziu şi a altor compuşi ai elementelor modificatoare, la
rândul lor germeni de nucleere ai grafitului nodular (Fig.4.132). Este favorizată grafitizarea şi este
limitată formarea carburilor. La valori ridicate sulful fontei de bază nu numai că măreşte substanţial
cantitatea necesară de elemente nodulizante, dar produsele de reacţie rezultate, de mari dimensiuni
(pete negre), fragilizează fonta. Din acest motiv, un conţinut de sulf iniţial, de ordinul a 0,006-0,015%S
poate fi considerat ca fiind optim la producerea eficientă a fontelor cu grafit nodular de înaltă calitate,
la conţinut scăzut al magneziului remanent (de regulă sub 0,04% Mgres).

Fig. 4.132. Modelul germinării grafitului în fontele cu grafit nodular

Asocierea magneziului cu elemente din grupa pământurilor rare (Ce, La, Y, etc) constituie o cale
eficientă de realizare a unei structuri grafitice de înaltă calitate (grad de nodularitate şi număr de
nodule la valori mari, grad ridicat de compactitate). Pământurile rare contribuie nu numai la întărirea
efectului nodulizant, dar şi la anihilarea elementelor antinodulizante şi la intensificarea germinării
grafitului.

44
 Tabelul 4.144. Acţiuni specifice ale compoziţiei chimice în fontele cu grafit nodular
Element Factor Factor perlitizare Factor Favorizare grafit
segregare 1 Antinodulizant intercelular
Eficienţa Px (K1)2
relativă
-2,65 (%Si-
Si 0,7
0,2)

Mn 1,7-3,5 0,44 3,0

P 2,0 5,6

Mn 25,3 7,9

V 13,2

Ti 25,0 4,4 4,4

Cr 11,6 0,37 9,6

Cu 0,1 4,9 7,75 X

Ni 0,3 0,37

Co 0,4

Sn 39,0 90 2,4 X

Pb 355,7 290 X

Bi 333 370 X

As 20,1 2,0 X

Sb 71,7 5,0 X

Al 1,6 X
*(1) Px = 3,0(%Mn)-2,65(%Si-2,0)+7,75(%Cu)+90(%Sn)+357(%Pb)+333(%Bi)+20,1(%As)+
+9,60(%Cr) +71,7(%Sb) (4.55)
(2) K1 = 4,4(%Ti)+2,0(%As)+2,4(%Sn)+5,0(%Sb)+290(%Pb)+370(%Bi)+1,6(%Al) (4.56)

45
 Tabel 4.145 Abateri de la forma sferoidală a grafitului
No. Grafit Cauze potenţiale Aspect tipic
• Menţineri îndelungate după
modificare
Neregulat
1 • Modificare grafitizantă slabă
geometric
• Demodificare excesivă
• Elemente antinodulizante
• Carbon Echivalent ridicat(CE)
• Temperatură turnare ridicată
2 Flotare • Viteză răcire scăzută
• Modificare grafitizantă
insuficientă
• Pământuri rare (PR) în exces
• Încărcătură cu puritate excesivă
3 Explodat • De regulă în piesele masive
• De regulă la CE ridicat
• Centrul termic al pieselor turnate
• Pământuri rare/Puritate
4 Chunky încărcătură în exces
• Valori ridicate CE, Ni, Ca
• Între celulele eutectice
• Elemente antinodulizante
• Tipice: Pb, Bi, Ti, Sb
5 Spiky

• Segregare intercelulară puternică

Lamelar • Bi, Pb, Sb, As, Cd, Al, Sn, Cu
6
intercelular • Tipic în piesele masive
`
• Conţinut scăzut de Mg/PR
• S/O în exces
7 Vermicular
• Temperaturi ridicate
• Elemente anitnodulizante
• Absorbţie S în strat superficial
Demodificat • Oxidare Mg/RE în exces
8 în strat • Catalizatori cu amestecul de
superficial formare
• Temperatură de turnare ridicată
• Control slab al zgurei
• Adaos excesiv de generatori de
Asociat
9 zgură
incluziunilor
• Umplere turbulentă a formei
• Interacţiune metal-formă

46
 Tabelul 4.146. Compoziţii chimice tipice pentru fontele cu grafit nodular (%)
Marca 350-22 400-18 400-15 450-10 500-7 600-3 700-2 800-2 900-2
Comp.
C 3,6-3,8 3,6-3,8 3,6-3,9 3,5-3,9 3,5-3,9 3,5-3,8 3,5-3,8 3,5-3,8 3,5-3,8
Si 1,8-1,9 2,2-2,4 2,4-2,8 2,5-2,8 2,3-2,7 2,2-2,7 2,2-2,7 2,2-2,7 2,2-2,7
Mn max.0,1 max.0,15 Max.0,3 max.0,4 0,2-0,5 max.0,6 max.0,6 max.0,6 max.0,6
P max.0,03 max.0,03 Max.0,05 max.0,05 max.0,05 max.0,05 max.0,05 max.0,05 max.0,05
S max.0,010 max.0,015 Max.0,015 max.0,015 max.0,015 max.0,015 max.0,015 max.0,015 max.0,015
Cr max.0,03 max.0,06 Max.0,1 max.0,1 max.0,1 max.0,1 max.0,1 max.0,1 max.0,1
Ni 0,8-1,0 0,15-0,3 0,15-0,3 0,1-0,3 - 0,2-0,5 0,3-0,7 0,4-0,8 0,5-1
Cu - - - 0,1-0,2 0,2-0,4 0,2-0,5 0,2-0,5 0,2-0,5 0,2-0,5
Mg 0,04-0,06 0,04-0,06 0,04-0,06 0,04-0,06 0,04-0,06 0,04-0,06 0,04-0,06 0,04-0,06 0,04-0,06

Tabelul 4.147. Compoziţii chimice ale fontelor cu grafit nodular, funcţie de grosimea de perete a pieselor turnate [ELKEM]
Grosime
perete, Mărci ISO
mm
800/2, 700/2, 600/3 500/7 450/10, 400-15, 400-18 350/22
%C %Si % Mn %C %Si % Mn %C %Si % Mn %C %Si % Mn
<13 3,6-3,8 2,6-2,8 <0,5 3,6-3,8 2,6-2,8 <0,3 3,6-3,8 2,6-2,8 <0,2 3,6-3,8 2,0-2,5 <0,1
13-25 3,5-3,6 2,2-2,5 <0,6 3,5-3,6 2,2-2,5 <0,35 3,5-3,8 2,2-2,5 <0,25 3,5-3,6 2,0-2,5 <0,15
25-50 3,5-3,6 2,1-2,3 <0,7 3,5-3,6 2,1-2,4 <0,4 3,5-3,6 2,2-2,4 <0,3 3,5-3,6 2,0-2,4 <0,15
50-100 3,4-3,5 1,9-2,1 <0,8 3,4-3,5 2,0-2,2 <0,5 3,4-3,5 2,0-2,2 <0,35 3,4-3,5 1,8-2,0 <0,2
>100 3,4-3,5 1,8-2,0 <0,8 3,4-3,5 1,8-2,0 <0,6 3,4-3,5 1,8-2,0 <0,4 3,4-3,5 1,8-2,0 <0,25
Obs. a) - max.2,0%Si pentru valori ridicate ale rezilienţei; b) - max.0,02%S iniţial şi max.0,015%S final; c) max.0,03%P; d )max.0,05%Cr;
e) Mg rezidual=0,03-0,06%; f) - alieri cu 0,5%Cu sau 0,1%Sn în cazul fontelor perlitice.

47