1- Dupa felul miscarii organelor de lucru :
a) Lanturi cinematice pentru miscari de rotatie
b) Lanturi cinematice pentru miscari de translatie
2- Dupa modul de desfasurare in timp a miscarilor :
a) Lanturi cinematice pentru miscari continue
b) Lanturi cinematice pentru miscari periodice
Prin legarea in serie a mai multor mecanisme, marimea de iesire dintr-un mecanism
oarecare constituie marimea de intrare in mecanismul urmator.
Fig. 1 Schema generala a unui lant cinematic
Raportul de transmitere total, It, prin care se realizeaza transmiterea si transformarea
marimii de intrare yi, in marimea de iesire ye se face conform relatiei :
y e=i ∗ y (2)
t i
1. Lantul cinematic de avans
Procesul de generare a suprafetelor prin aschiere pe masini-unelte implica deplasarea,
continua sau periodica, a sculei, fata de semifabricat. Traiectoria miscarii de generare este
determinata de forma si dimensiunile suprafetei prelucrate, obtinandu-se prin compunerea
miscarii principale cu una sau mai multe miscari simple de avans.
Lantul cinematic de avans este lantul cinematic prin care se asigura repozitionarea ciclica a
sculei fata de piesa prelucrata, in scopul generarii unei anumite suprafete.
1.1 Lantul cinematic pentru avans continuu
Avansul continuu este necesar atunci cand miscarea principala este o miscare de rotatie.
Schema cinematica structurala specifica unui lant cinematic pentru avans continuu, cu miscare
de translatie a organului de lucru, este prezentat in figura 3.
Fig. 2 Schema structurala a unui lant cinematic pentru avans continuu
Principalele categorii de mecanisme, ce pot exista in structura lantului cinematic de
avans continuu sunt :
M – motor electric de curent alternativ trifazat
CA – cutie de avansuri
LR – ramificatie pentru deplasarea rapida
C1,C2 – cuplaje pentru selectarea regimului de deplasare a organului de lucru
I – mecanism pentru inversarea sensului de miscare
CS – cuplaj de siguranta impotriva suprasolicitarilor
C3 – cuplaj pentru avans realizat pe cale mecanica
RM – roata de mana
C4 – cuplaj pentru deplasarea manuala a organului de lucru
MT – mecanism de transformare a miscarii de rotatie in miscare de translatie
OL – organ de lucru
Daca pentru antrenarea lantului cinematic de avans se utilizeaza un motor electric de
curent alternativ trifazat, cu turatia n0, marimea de iesire la organul de lucru este viteza de
avans vs, care, in functie de tipul mecanismului de transformare, se calculeaza cu relatia :
mm
v s=n 0∗i c∗i CA∗π∗m∗z [ ]
min
(3)
2. Strungul normal
Generarea suprafetelor pe strunguri se realizeaza prin compunerea unei miscari de
rotatie (miscarea principala – I) cu o miscare rectilinie de avans. La majoritatea strungurilor
miscarea principala este efectuata de piesa, iar miscarile de avans de catre scula
aschietoare.
Strungul monoax, paralel, orizonta, cu portscula normala si neautomat este denumit
strung normal. In fig 4 este prezentata schema cinematica structurala a strungului normal,
in care sunt redate principalele elemente constructive si functionale. Notatiile de pe figura
sunt urmatoarele : 1 – batiu; 2 – papusa fixa; 3 – dispozitiv pentru prinderea piesei
(universal); 4 – carucior (sanie longitudinala); 5 – sanie transversala; 6 – sanie port-cutit;
7 – portscula ; 8 – papusa mobila; 9 – pinola papusii mobile; 10 – varf de centrare; 11 – tava
colectoare de aschii si lichid de racire.
Fig. 3 Strungul normal