Proiect MAV
Proiect MAV
Drăghici Liliana
Management anul III
Evaluarea și selecția furnizorilor la S.C. Vel Pitar S.A.
Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al companiei Vel Pitar S.A este reprezentat de fabricarea de produse
de panificație și patiserie,fabricarea de produse zaharoase,comerțul acestor produse
fabricate și transporul acestora
Conform statutului, obiectul de activitate al societăţii este următor
a) Producţie:
• Fabricarea produselor de panificaţie si patiserie.
• Fabricarea biscuiţilor, pişcoturilor si alte produse similare.
• Fabricarea produselor zaharoas
b) Comerţ:
• Comerţul cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie şi produselor zaharoase.
• Comerţ intermediar specializat in vanzarea produselor cu caracter specific.
• Comerţ cu amănuntul, cu vanzarea predominantă de produse alimentare si băuturi
c) Servicii
• Transporturi rutiere de mărfuri
• Alte activităţi anexe transporturilor rutiere Îmbinând calitatea cu tradiţia, VEL PITAR
S.A. Sucursala Bucureşti produce şi comercializează o gamă largă de produse din toate
categoriile pâine şi specialităţi de patiserie- cofetărie, biscuiţi, napolitane şi semipreparate
care se bucură de aprecierea tuturor. Astfel, din totalul producţiei vândute (lei), în
trimestrul I al anului 2001 pâinea şi specialităţile de panificaţie au reprezentat 84%,
biscuiţii 15%, napolitanele 1%.
Activitatea comercială a societăţii se desfăşoară prin următoarele canale de distribuţie:
a) prin reţeaua proprie de comercializare: O mare parte din magazinele S.C. VEL PITAR
S.A.
continuare, produse ale societăţii. Magazinele păstrate în administrare au fost, în cea mai
mare parte, modernizate şi aduse la standarde acceptabile de orice practică de comerţ
civilizat.
b) prin intermediul clienţilor pe baza de contract/convenţie: Numărul total de clienţi activi
a rămas relativ constant pe tot parcursul anului 2001. Merită remarcat faptul că o bună
parte dintre aceşti clienţi sunt clienţi noi – atât instituţionale (unităţi militare, creşe, etc.)
cât şi agenţi economici – care i-au înlocuit pe cei la care s-a renunţat în urma aplicării
programului de recuperare a creanţelor. A fost lansat şi un program de fidelizare a
clienţilor oneşti – printr-o mai bună comunicare cu aceştia, printr-o serie de acţiuni din
sfera marketing-ului – astfel încât societatea să beneficieze de o bază solidă de clienţi
stabili.
Activitatea de producţie a fost concentrată în secţiile de panificaţie, biscuiţi şi napolitane
din Emil Racoviţa nr.3-5, sectia “Borcea” fiind trecută in conservare. Compania a restrâns
gama sortimentală, renunţându-se la o serie de produse fără rentabilitate economică şi fără
perspective de a deveni rentabile. Producţia de pâine şi napolitane a beneficiat de eforturi
investiţionale majore, menite să ofere produselor o calitate deosebită, urmând ca secţia de
biscuiţi să beneficieze de astfel de eforturi in prima jumătate a acestui an. Planul de afaceri
al societăţii a înregistrat schimbări semnificative în special prin cresterea vânzărilor de
mărfuri datorate unor acţiuni publicitare pentru promovarea produselor, prin participarea la
diverse târguri, afişarea unor panouri publicitare în locuri circulate, precum şi prin
modernizarea unor centre din reţeaua comercială proprie.
Principalele produse realizate de societate în anul 2012 sunt: pâine; biscuiţi; napolitane;
zaharoase; specialităţi. Societatea produce 11 sortimente de pâine, 30 sortimente de
specialităţi de panificaţie, 23 sortimente de zaharoase, 26 sortimente de biscuiţi (de diverse
calităţi, în vrac şi ambalaje de diverse gramaje) şi 13 sortimente de napolitane cu diverse
creme şi arome ambalate. Aceste produse sunt distribuite cu mijloace proprii de transport
populaţiei capitalei (în special locuitorilor sectorului 4) şi a judeţelor vecine, prin centre
proprii de desfacere, precum şi prin alţi beneficiari (societăţi comerciale cu răspundere
limitată, asociaţii familiale, etc.) din Bucureşti şi zonele limitrofe. Biscuiţii şi napolitanele
se livrează şi către alte judeţe din ţară. Ponderea principalelor categorii de produse in
totalul cifrei de afaceri: Cu un efectiv de 2.750 de salariaţi31, rezultatele situaţiilor
financiare ale companiei reflectă o uşoară creştere a afacerilor şi încasărilor, dar şi
menţinerea pe pierdere în anul 2012, comparativ cu situaţia din 2011. Astfel, societatea a
înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 292,3 milioane de lei, venituri totale de circa 300
de milioane de lei (66,6 milioane de euro) şi pierderi de 15,1 milioane lei (3,3 milioane de
euro). SC Vel Pitar SA a avut anul trecut peste 2.750 de salariaţi, iar capitalul social
subscris şi vărsat era de circa 10 milioane de lei. În comparaţie, SC Vel Pitar SA a avut în
2010 o cifră de afaceri de 274,5 milioane de lei, venituri totale de peste 292 milioane de lei
şi pierderi de 15,5 milioane de lei. Criza a afectat SC Vel Pitar SA, însă nu extrem de grav,
deoarece pâinea se numără pe lista produselor incluse în coşul zilnic al românilor, la care
nu se poate renunţa. Conducerea SC Vel Pitar SA estimează că piaţa îşi va reveni în 2013,
în condiţiile în care vânzările de produse de panificaţie înregistrează creşteri în perioadele
mai reci. Tot potrivit conducerii companiei, creşterile de salarii la SC Vel Pitar SA vor
depinde de productivitatea şi de performanţele angajaţilor. De asemenea, un factor major în
deciziile ulterioare îl va constitui evoluţia situaţiei economice la nivel naţional şi
internaţional, precum şi transformările prin care va trece piaţa de panificaţie în următoarele
luni. La data de 31 decembrie 2011, SC Vel Pitar SA înregistra un nivel al datoriilor totale
de circa 78 de milioane de lei, în creştere cu 20 milioane de lei faţă de situaţia de la 31
decembrie 2010. Piaţa internă de panificaţie este estimată, în prezent, la circa 2 miliarde de
euro. Conform estimărilor companiei, grupul deţine la nivel naţional peste 15% din piaţa
de morărit şi 9% din cea de panificaţie, însă în localităţile în care are unităţi de producţie,
cota de piaţă oscilează între 35% şi 70%.
Furnizorii actuali
Furnizorii principali pentru materii prime şi materiale sunt prezentaţi în tabelele de mai jos:
1 Materii prime:
-Făina: Din cauza faptului că nu există moară principala materie primă de aprovizionat este
făina pentru că fabrica are un consum de făină situat intre 50 – 60 t/zi şi deoarece
conducerea solicită existenţa unui stoc minim de siguranţă de 150 t, rezultă necesitatea
aprovizionării cu o cantitate minimă de făină de 80 – 90 t/zi. Cerinţe de calitate: (parametrii
prevăzuţi în STAS) - umiditate max. 14,5%
- gluten umed min. 26%
- deformare cuprinsă intre 3%-12%
Furnizorii principali de făină Sc Vel Pitar Srl
TIP FAINA Na t/săpt UTILIT FURNIZOR Preţ (lei)
000 (480) 10t Specialităţi S.C. SPICUL 6250
(cozonaci, chec) S.A S.A Sun 6200
Comm Serv S.C
650 480t Pâine S.C. Spicul S.A. 5000
Argeş S.C. 5500
Spicul S.A. 5300
Bucur S.C. Vel
Pitar S.A.
Rm.Vâlcea
1350 8t Pâine integrală S.C. Granpan 4800
şi neagră S.A. Tecuci 4750
S.C. Spicul S.A. 4600
Argeş S.C.
Gorjpan S.A.
Tg. Jiu
Modalităţile de aprovizionare:
- făină ambalată la saci de 40 – 50 kg. pe care o transportă cu cele 3 maşini din dotare (una
de 8t şi două de 20t);
- făină vrac (la cisternă) transportată cu 2 maşini (una de 8t si alta de 12t). Din punct de
vedere al preţului de făină: este întotdeauna negociat cu furnizorii. Achiziţionarea făinii se
realizează după negocieri. Dacă părţile ajung la o înţelegere se va încheia un contract
comercial în care sunt precizate părţile, obiectul contractului, modalităţile de plată,
răspunderea părţilor, forţa majoră, dispoziţiile finale.
Drojdia: Indicatorul de bază din punct de vedere al acceptării sau refuzării unui transport
de drojdie este puterea de creştere. Orice abatere, cât şi orice miros nespecific duce la
respingerea mărfii: puterea de creştere: 42 – 52 min.
Materiale auxiliare:
Amelioratori: Folosiţi pentru imbunătăţirea calităţii făinii, menţinerea prospeţimii
produselor finite şi păstrarea gustului şi a greutăţii specifice a pâinii.
Furnizori potențiali
În urma analizei de către asistentul manager al companiei a potenţialilor furnizori, s-a
obţinut o bază de date cu cei mai importanţi potenţiali furnizori disponibili pe piaţă.
Evaluarea a fost mai puţin obiectivă, acţiunea fiind orientată pe următoarele laturi:
• capacitatea tehnică de producţie şi de proiectare a viitorului furnizor poate fi apreciată
prin: discuţii cu personalul tehnic şi cel direct productiv; evaluarea ofertelor; vizitarea
intreprinderii; folosirea comenzilor de testare.
• potenţialul financiar are o semnificaţie deosebită, pentru că insuficienţa resurselor
financiare limitează posibilităţile furnizorului în: asigurarea bazei materiale necesare,
desfăşurarea activităţii proprii şi, ca urmare, în respectarea termenelor de livrare. Se iau în
calcul: rapoartele financiare ale furnizorilor potenţiali, abilitatea de a plăti debite pe termen
lung şi scurt, gradul de profitabilitate a activităţii lor, forma de proprietate.
• experienţa managerială îşi găseşte corespondentul în calitatea deciziilor pe care le adoptă
în încheierea contractelor pe termen lung şi de valoare mare. Pe baza evaluării s-a realiat o
selecţie efectivă, dar nu finală, pentru că aceasta se va contura numai după testarea
credibilităţii. Pentru o evaluare reală şi complexă a fost necesară luarea în calcul a unui
număr cât mai mare de criterii care a permis caracterizarea furnizorilor pe multiple planuri.
Folosirea practică a criteriilor s-a făcut în contextul metodei acordării de puncte în funcţie
de importanţa şi gradul de manifestare a criteriului: stabilirea criteriilor de apreciere şi
acordarea pentru fiecare a unui număr de puncte în funcţie de importanţa specifică. În
continuare se calculează gradul de manifestare, de exprimare a fiecărui criteriu.
Pe baza acestor elemente, printr-un model de calcul simplu, s-a stabilit punctajul pentru
fiecare furnizor.
• criterii de apreciere:
1. gradul de respectare a preţului de livrare;
2. gradul de respectare a termenelor de livrare;
3. gradul de respectare a specificaţiilor de calitate;
4. gradul de respectare a cantităţii comandate.
- notele pentru importanţă sunt, în ordinea criteriilor: 10, 8, 9, 8.
Caracterizarea furnizorilor
Furnizorii contactaţi frecvent de către managerul companiei pot fi caracterizaţi din diverse
puncte de vedere:
I. Caracterizarea furnizorilor ca producători se realizează pe baza următoarelor:
a) capacitatea tehnică de proiectare şi concepţie: Furnizorii actuali se orientează spre
modernizarea produselor şi tehnologiilor şi prezintă garanţie deoarece alocă sume
importante din venituri pentru 46 modernizarea tehnologiilor şi care sunt preocupaţi de
perfecţionarea produselor şi materialelor pe care le produc.
b) curba de experienţă: Evidenţiază într-o formă grafică relaţia ce există între nivelul
costului de fabricaţie şi cantitatea de produse ce umează a fi obţinută pe măsura creşterii
cantităţii de produse se acumulează o anumită experienţă în fabricaţie care determină o
scădere a costului. Furnizorii firmei au vechime pe piaţă, respectiv multă experienţă în
obţinerea produselor şi sunt capabili să ofere cele mai mici preţuri, respectiv costuri pentru
Sc Vel Pitar Sa .
c) poziţia pe piaţă a furnizorului: Furnizorii actuali ai firmei sunt cei care ocupă primele
locuri pe piaţa din România din punct de vedere al avantajului concurenţial.
I. Caracterizarea furnizorilor din punct de vedere al resurselor oferite
Caracteristicile resurselor materiale oferite influenţează:
• nivelul calitativ al produselor (şi avantajul concurenţial);
• nivelul costului produsului realizat de către cumpărători. Resursele oferite de furnizori se
apreciază în funcţie de:
a) Specificitatea resurselor: influenţează complexitatea procesului de aprovizionare.
Resursele oferite de furnizorii firmei Sc Vel Pitar Sa sunt atât specializate, cât şi
standardizate.
b) Ciclul de viaţă al resursei: Furnizorii companiei îndeplinesc condiţiile de livrare, mai
ales că este vorba de produse în maturitate, adică produsul trebuie livrat la Sc Vel Pitar Sa
cât mai repede, pentru ca aceştia la rândul lor să producă pâine proaspătă.
c) Poziţia pe piaţă a resursei: Datorită faptului că Sc Vel Pitar oferă produse care se
încadrează necesităţilor de bază ale oamenilor (conform piramidei lui Maslow), furnizorii
se află în aceeaşi situaţie, încadrându-se la categoria produselor „Vaca de lapte”: produse
generatoare de lichidităţi şi profit mare.
Furnizorul şi cumpărătorul au o politică stabilă urnizorul oferă facilităţi, iar Sc Vel Pitar Sa
impune condiţii din ce în ce mai avantajoase pentru a o cumpăra.
Caracterizarea furnizorilor după facilităţile oferite
Furnizorii actuali acordă facilităţi în politica de:
- Preţuri: preţurile se renegociază o dată la 6 luni şi bonificaţiile sunt de 10% din valoarea
facturii, dacă aceasta se achită cu 10 zile înainte de scadenţă şi cresc progresiv o dată cu
anticiparea plăţii în avans
-Decontare sau plată acceptată de cumpărător: Se acordă credite fără nici un fel de dobânzi
sau comisioane către firma Sc Vel Pitar Srl pe o perioadă de 3 luni, cu condiţia ca aceasta
să ofere câte o pâine/angajat/lună/furnizor.
Caracterizarea furnizorului prin calitatea managementului specific
a) Capacitatea de utilizare eficientă a resursei proprii, este apreciată ţinând cont de evoluţia
preţurilor: majoritatea furnizorilor ai Sc Vel Pitar Sa au reuşit să-şi menţină preţurile la
nivelul încheierii contractului, iar cele care au mărite „forţat” de situaţia economică actuală
nu au afectat relaţia cu Sc Vel Pitar Sa deoarece şi aceasta a fost nevoită să ofere
consumatorilor finali preţuri mai mari, pentru a nu se încadra la preţuri de dumping.
b) Capacitatea de a înţelege şi rezolva probleme de aprovizionare ale clienţilor: Furnizorii
firmei au fost întotdeauna prompţi în ceea ce priveşte problemele de aprovizionare, prin
livrare în avans la cerere de către Sc Vel Pitar Sa, reprogramare livrări.
Măsurile care se doresc adoptate de către firma Sc Vel Pitar Sa sunt următoarele:
1. îmbunătăţirea metodologiei de calcul a necesarului de aprovizionat, prin folosirea
formulei corecte
2. fundamentarea cantităţii optime de comandat;
3. realizarea unor intrări de materiale (pe baza de contract) cât mai aproape de cantitatea
contractată;
4. alegerea furnizorilor folosind mai multe criterii importante de selecţionare:
a) îmbunătăţirea activităţii de transport
b) testarea credibilităţii furnizorilor
c) îmbunătăţirea activităţii depozitelor
d) computerizarea activităţii de aprovizionare
5. efectuarea în permanenţă a unor studii ( atât în plan intern cât şi extern ) pentru găsirea
de noi furnizori, care să ofere condiţii cât mai avantajoase de preţ şi calitate a materiilor
prime.
Prin efectuarea în permanenţă a unor studii de piaţă există posibilitatea găsirii unor
furnizori ce oferă cele mai avantajoase condiţii la creşterea competitivităţii firmei pe piaţă.
De o mare importanţă este desfăşurarea negocierilor cu partenerii, de rezultatele acestei
acţiuni depinzând eficienţa viitoare a S.C. Vel Pitar S.A..
Scopul principal ce trebuie urmărit este încheierea de contracte economice cu furnizorii,
care să prevadă plata unor penalităţi ridicate, în cazul nerespectării de către aceştia a
obligaţiilor asumate (livrarea resurselor în cantitatea, calitatea şi la termenul stabilit).
Această măsură ar avea ca efect pozitiv şi diminuarea intârzierilor în aprovizionarea ca
urmare a incapacităţii furnizorilor de a onora comenzile.
Eliminarea acestor întârzieri s-ar mai putea realiza şi prin imbunătăţirea activităţii de
transport, a planificării acesteia astfel încât să se ducă la timp în depozit toate resursele
materiale necesare desfăşurării procesului de producţie. Se urmăreşte trasarea unui grafic
pentru fiecare mijloc de transport în vederea îndeplinirii programului stabilit.
Pentru îmbunătăţirea activităţii depozitelor se pot lua măsuri de:
a. reaşezarea materialelor în depozite pentru o folosire cât mai eficientă a spaţiilor
existente; b. dotarea depozitelor cu mijloace mecanizate pentru eliminarea muncii fizice şi
grele şi pentru creşterea operativităţii activităţilor de încărcare-descărcare.
c. asigurarea unei evidenţe corecte în documentele specifice pentru a asigura o informare
rapidă şi reală asupra situaţiei existente.
Pentru creşterea eficienţei activităţii de aprovizionare este necesară folosirea ultimelor
sisteme electronice de calcul apărute pe piaţa tehnologiei. Această măsură ar conduce la
obţinerea unor informaţii rapide şi corecte în ceea ce priveşte:
necesarul de materii prime şi materiale pentru fiecare secţie;
situaţia din depozite;
fundamentarea mai bună a necesarului de aprovizionat (Na).