Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial

Programul de studii: Inginerie Economică Industrială

PROIECTAREA SISTEMELOR DE PRODUCȚIE

Student: Nichita Diana

Grupa: IEI 2LF442

Braşov, 2018
 Cuprins
1. Descrierea reperului sau a produsului.......................................................................................2
2. Stabilirea procesului de fabricație și a fluxului tehnologic.......................................................2
3. Stabilirea tipologiei producției..................................................................................................4
4. Determinarea volumului producției..........................................................................................6
5. Capacitatea de producție...........................................................................................................7
5.1. Calculul numărului de utilaje necesare..................................................................................8
5.2. Calculul capacității de producție la nivelul fiecărui utilaj.....................................................9
5.3. Întocmirea balanței capacităților de producție și alegerea utilajului conducător................10
5.4. Calculul coeficientului de utilizare a capacității de producție.............................................10
6. Dimensionarea sistemului de producție..................................................................................11
6.1. Calculul necesarului de spații..............................................................................................11
6.2. Determinarea numărului de angajați din sistemul de producție..........................................13
7. Planul de amplasare a utilajelor în secție................................................................................14

2
 1. Descrierea reperului sau a produsului
Reductoare cu angrenaje melcate sunt foarte folosite în industria constructare de mașini,
ca de exemplu în construcția de mașini de ridicat și transportat, mașini miniere, mașini agricole,
ș.a.m.d.
Reductoare cu angrenaje melcate sunt alcatuite dintr-un angrenaj încrucișat format din
melc și roată melcată cu unghiul de încrucișare de 90°.
Cel mai folosit în practică este angrenajul format din melc cilindric și roată melcată, este cel
mai utiizat deoarece poate realiza rapoarte de transmitere mari.
Materialele utiizate în construcția reductoarelor sunt multiple dar cele mai folosite sunt
oțelurile de îmbunătățire, în special oțelurile carbon cu 0,4 – 0,6 % C dar și cele cu 0,35% - 0,45
% C slab aliate cu Mn,Cr, Cr-Mo, Cr-Ni sau Cr-Ni-Mo.
La noi în țară cele mai folosite oțeluri pentru construcția reductoarelor melcate sunt: Cr-Mn-
Ti(21 TMC 12, 28 TMC 12) și Cr-Mn-Mo.

2. Stabilirea procesului de fabricație și a fluxului

tehnologic

3
 Se va alege un semifabricat din oțel rotund, laminat la cald STAS 333-87 conform tabel

4.1, pag 214, Picoș Vol 1, calitate OLC 45, diametrul Ø 180 +1,5 .
-2,7

[toleranța de 4,2 mm (4200 µm)]

 Debitare pe fierăstrău alternative pe lungimea 50 mm;
 Strunjire de degroșare;
 Mortezare;
 Danturare;
 Debavurare;
 Tratament termic;
 Rectificare;

În continuare sunt prezentate utilajele şi sculele utilizate pentru fiecare operaţie, cu precizarea
timpului operaţional (Topi )şi a timpului auxiliar (Tauxi).

4
Nr. Denumire Denumire Denumire scule T opi T auxi
Crt operație utilaj [min] [min]
1 Debitare bară Makita 2,57 1,97
DJR181Z
2 -frontală Cuțit frontal 16x16 STAS 4,98 2,12
∅ 180 358
3 -degajare Cuțit lateral STAS 6381 0,082 3,34
frontală de
la ∅ 66 la
∅142
4 -găurire burghiu Ø25, elicoidal din 0,49 2,10
∅ 45 Rp 3
5 -interioară Cuțit de interior P10, STAS 3,385 2,12
Strunjire cilindrică SN400 6384, 75 °
∅ 49,5
6 -exterioara Cuțit drept, P10, STAS 6378, 0,525 1,88
cilindrică secțiune 20x12
∅ 170,
l=25mm
7 -teșire Cuțit drept, P10, STAS 6378, 0,025 1,86
∅ 2,5× 15 ° secțiune 20x12
8 -frontală Cuțit frontal, secțiune 16x16, 2,49 1,88
l=45 mm; STAS 358
∅ 45
9 -profilată Cuțit profilat, rază cu cap 12,708 1,8
R=20; ciupercă R=20mm, secțiune
t=2,5 32x50 mm2 , P10
10 Mortezare canal pană CHINA Cuțit de mortezat STAS 361, 1,736 1,1
secțiune 32x20 mm 2, Rp3
11 Danturare m= 5 Gleason Freză melc din Rp3, m = 5 5,757 4,09
z=31 mm
m = 5 => D = 90 mm
12 Debavurare manuală
13 TT C+ R=↑
HRC=30

5
 …35
14 Rectificare cilindrică [Link] D disc = 0,9 D g = 0,9 ⋅ 50 = 4 5 mm
0,379 0,84
exterioară W 450
∅ 50+0,25
0

3. Stabilirea tipologiei producției

Tipul producţiei este o categorie complexă ce caracterizează stabilitatea nomenclatorului
de fabricaţie, volumul producţiei şi gradul de specializare a sistemelor de producţie.
În funcție de aceste elemente se deosebesc mai multe tipuri de producții, acestea fiind:
producția de masă, producția de serie, producția individuală.
Producția de masă – la aceasta producție e specific ca numărul de produse diferite e mic, dar
realizate în cantități mari.
Producția individuală este opusă producție de masă prin faptul că prin aceasta se realizează un
număr mare de produse diferite care nu se repetă sau se repetă la intervale neregulate.
Producția de serie se situează între cea individuală și cea de masă , caracterisic acestei
producții este că nu sunt încărcate complet locurile de muncă cu o lucrare, fabricația produselor
se repetă și se fabrică mai multe produse diferite.În funcție de numărul de produsele realizate
producția de serie se clasifică în:
- Producție de serie mare
- Producție de serie mijlocie
- Producție de serie mică
Aprecierea tipului producție în practică este foarte importantă pentru alegerea soluțiilor
tehnico-organizatorice și metodelor de conducere adecvate.
Condițiile de obținerea a reperului sunt: regimul de lucru – 8 ore/schimb,
2 schimburi/zi, 5 zile/saptămână, ηut = 90 % , Q = 10000 buc/an.
Pentru aflarea tipului de producție se utilizează metoda coeficientului sistemului de
producție, Ks cu relația:
R fi Td ∙60
Ks= R fi = (min)
t ij Q
R fi= ritmul de fabricație pentru reperul “i”

6
t ij= timpul normat pentru operația “j” la reperul “i”
Timpul disponibil se determină cu relația:
T d =( z c - znl )∙ n s ∙ hs ∙ k intr j (h/ut) unde:
- zc – reprezintă numărul de zile calendaristice dintr-un an
- znl – numărul de zile nelucrătoare dintr-un an
- ns – numărul de schimburi pe zi
- hs – numărul de ore dintr-un schimb
- kintr j – coeficientul întreruperilor pentru reparații mici, de întreținere și întreruperi
accidentale la grupa de utilaje j. Valuarea acestuia este orienattivă de 0,90
T d= (365-111) ∙2∙ 8∙0,90 = 3.658 ore
3.658 ∙60
R fi = =21,95 (min)
10000
Număru Denumirea operației Norma de Ks Tipul producției
l timp (min)
operației
1 Debitare 5,2369 4,1914 Serie mare
2 Strunjire frontală Ø 180 7,4848 2,9326 Serie mare
3 Strunjirea degajarii 4xØ66/Ø142 1,3327 16,4703 Serie mijlocie
4 Găurirea pe strung SN400 2,9808 7,3638 Serie mare
5 Strunjire cilindrică interioară Ø50 5,7943 3,7882 Serie mare
6 Strunjire cilindrică exterioară Ø 2,3433 9,3671 Serie mare
17002,5 pe lungimea de 26 mm
7 Teșire exterioară 2,5x15° 1,9627 11,1836 Serie mijlocie
8 Strunjire frontală la lațimea de Ø 4,5946 4,7773 Serie mare
45 0-0,25 IT11; Ra3.2
9 Strunjire degajării 4xØ66/Ø142 1,3327 16,4703 Serie mijlocie
10 Strunjire exterioară Ø1700−0,25 pe 2,1249 10,3299 Serie mijlocie
lungime de 23 mm
11 Teșire exterioară 2,5x15° 1,9627 11,1836 Serie mijlocie
12 Strujire profilată R = 20 mm; t = 15,3442 1,4305 Serie mare
2,5 mm
13 Mortezare canal de pană, h = 3,8 2,9856 7,3520 Serie mare
mm,b = 14 mm, l = 45 mm
14 Frezarea de degroșare a danturii 10,3574 2,1193 Serie mare
melcate m x = 5 mm; z = 31 dinți

7
 16 Rectificarea cu mașina de 1,2772 17,1860 Serie mijlocie
rectificat [Link] 450
17 Faza de finisare 1,4028 15,6473 Serie mijlocie

Din cele 17 operații prezentate mai sus au rezultat:

- 9 operații de serie mare => 53 %
- 8 operații de serie mijlocie => 47 %
Sistemul va fi organizat după ponderile cele mai mari , respectiv seria mare.

4. Determinarea volumului producției

Nr Denumirea operației Tip pi Qii Qei

op maşină [buc/an] [buc/an]
1 Debitare Agregat 0,005 12229,75 12168,61
2 Strunjire frontală SCN-CR 0,010 12168,61 12046,92
3 Strunjirea degajarii SCN-CR 0,010 12046,92 11926,45
4 Găurirea pe strung SCN-CR 0,02 11926,45 11687,92
5 Strunjire cilindrică interioară SCN-CR 0,010 11687,92 11571,04

6 Strunjire cilindrică exterioară SCN-CR 0,010 11571,04 11455,33

7 Teșire exterioară SCN-CR 0,010 11455,33 11340,78

8 Strunjire frontală SCN-CR 0,010 11340,78 11227,37

9 Strunjire degajării SCN-CR 0,010 11227,37 11115,1
10 Strunjire exterioară SCN-CR 0,010 11115,1 11003,95
11 Teșire exterioară 2,5x15 SCN-CR 0,010 11003,95 10893,91
12 Strujire profilată SCN-CR 0,015 10893,91 10730,5
13 Mortezare canal de pană MMC 0,015 10730,5 10569,54
14 Frezarea de degroșare a danturii melcate MFU 0,015 10569,54 10411
15 Frezarea de finisare MFU 0,015 10411 10254,83
16 Rectificarea MRU 0,010 10254,83 10152,28
17 Faza de finisare SCN-CR 0,015 10152,28 10000
rebut 2229,755 buc/an

Numărul pieselor rebut: r = Qii - Qei = 12229,75 –10000 = 2229,75 buc/an.

5. Capacitatea de producție

8
 Capacitatea de producţie reprezintă producţia maximă ce poate fi obținută într-o perioadă
dată, pentru o anumită structură şi calitate a producție, în condiţiile folosirii depline, extensive și
intesive a fondurilor fixe producțive, potrivit celui mai eficient regim de lucru și de organizare
rațională a producției și a muncii.
Volumul producţiei al sistemului de producţie poate fi influențat de potenţialul producțiv,
legatura dintre acestia fiind: Q < Cp.
Coeficientul de utilizare a capacităţii de producţie (Ku) este un indicator definit ca fiind
raportul dintre volumul producției și capacitatea de producție (Q/Cp) și caracterizează activitatea
înteprinderii.
Factorii care modifică capaciatea de producție sunt:
- organizarea producţiei şi a muncii
- nivelul tehnologiilor
- structura producţiei
- dimensiunea parcului de utilaje
Calculul capacităţii de producţie are la bază relaţia generală:
Cp = A∙Td∙q.
5.1. Calculul numărului de utilaje necesare

Necesarul de maşini, utilaje şi echipamente Ni se va calcula cu următoarea formulă

T neci
Ni = , unde:
T dispi
−T neci - timpul total necesar realizării tuturor operaţiilor;
−T dispi - timpul disponibil afectat unui utilaj din grup.

Tneci = ∑ Qii ∙t ¿, unde:

- Qii - reprezintă volumul producţiei la intrare în grupa de utilaje ;

- tni – timpul unitar normat pe bucată produs la grupa de utilaje ;
Tdisp = h ∙ s ∙ zs ∙ ns ∙ k = (365-111) ∙2∙ 8∙0,90 = 3658 ore = 219.480 min./an;

Denumirea operației Tip maşină Qei Timpul Norma Număr Număr

[buc/an] disponibil de utilaje utilaje
timp calculat real
(min)
9
 Debitare Agregat 12168,61 219.480 5,24 0,29 1
Agregat 0,29
Strunjire frontală SCN-CR 12046,92 219.480 7,48 0,41 3
Strunjirea degajarii SCN-CR 11926,45 219.480 1,33 0,07
Găurirea pe strung SCN-CR 11687,92 219.480 2,98 0,16
Strunjire cilindrică SCN-CR 11571,04 219.480 5,79 0,31
interioară
Strunjire cilindrică SCN-CR 11455,33 219.480 2,34 0,12
exterioară
Teșire exterioară SCN-CR 11340,78 219.480 1,96 0,10
Strunjire frontală SCN-CR 11227,37 219.480 4,59 0,24
Strunjire degajării SCN-CR 11115,10 219.480 1,33 0,07
Strunjire exterioară SCN-CR 11003,95 219.480 2,12 0,11
Teșire exterioară 2,5x15 SCN-CR 10893,91 219.480 1,96 0,10
Strujire profilată SCN-CR 10730,50 219.480 15,34 0,76
Faza de finisare SCN-CR 10000,00 219.480 1,40 0,06
SCN-CR 2,52
Mortezare canal de pană MMC 10569,54 219.480 2,99 0,15 1
MMC 0,15
Frezarea de degroșare a MFU 10411,00 219.480 10,36 0,50 1
danturii melcate
Frezarea de finisare MFU 10254,83 219.480 1,77 0,08
MFU 0,58
Rectificarea MRU 10152,28 219.480 1,28 0,06 1
MRU 0,06
Total 7

5.2. Calculul capacității de producție la nivelul fiecărui utilaj

Capacitatea de producție se calculeaza cu relația:

Cp = K t ∙ Q i
Coeficientul de timp al sistemului de producție se determină cu formula de mai jos (Metoda
coeficientului de timp):
Td
n
Kt = unde:
∑ Qi ∙ tij
i=1

Td - timpul disponibil al sistemului de producţie, [ore];

10
i - indicele asociat produsului, i = 1, n
Qi - volumul producţiei anuale [buc];
tij - durata prelucrării unui reper din sortimentul i, pe utilajul considerat j, [min].
Td = 3658 ore/an; Qi = 10.000 buc/an

În tabelul de mai jos s-a calculat capacitatea de producție:

UTILAJE Qi tij(min) (Qi∙tij)/60 kt Cp/buc
Agregat 10.000 5,24 872,82 4,19 41.910,29
SN 10.000 48,66 8.110,08 1,35 13.531,30
MMC 10.000 2,99 497,60 7,35 73.512,86
MFU 10.000 12,13 2.021,88 1,81 18.092,04
MRU 10.000 1,28 212,87 17,18 73.512,86

5.3. Întocmirea balanței capacităților de producție și alegerea utilajului

conducător

Sistemele de producţie complexe sunt alcătuite din subsisteme înlănţuite tehnologic.

În cadrul sistemului complex pot exista:
- excedente de capacitate - subsisteme având capacitatea de producţie mai mare decât a
subsistemului conducător;
- deficite de capacitate (locuri înguste) – când există subsisteme cu un potenţial producțiv mai
mic decât al subsistemului conducător.
Dezechilibrele dintre capacităţile de producţie ale unor subsisteme înlănţuite tehnologic
constituie surse de disfuncţiuni în cadrul sistemului, cum ar fi: neritmicitatea activităţii, amânarea
executării unor lucrări, folosirea incompletă a timpului disponibil al unor utilaje, toate acestea
afectând rezultatele, eficienţa activităţii. Pentru a se evita aceste
neajunsuri se impune echilibrarea capacităţilor de producţie.
Pentru producţia de serie mare şi masă se impune echilibrarea sistemului de producţie prin
distribuirea operaţiilor pe maşini, alegerea şi calculul necesarului de utilaje.

11
 80000.00
70000.00
60000.00
50000.00
40000.00
30000.00
20000.00
10000.00
0.00
Agregat SN MMC MFU MRU

Utilajul conducător ales este strungul normal, deoarece pe acesta se execută cele mai
multe din operaț[Link]ța exedentelor de capacitate fața de utilajul conducător se poate observa
din balanța capacităților de producție.

5.4. Calculul coeficientului de utilizare a capacității de producție

Se determina cu relația:
T nec
Ku = ∙100 [%]
T disp
UTILAJ Tnec [ore] Td [ore] Ku [%]
Agregat 872,82 3658,00 23,86
SN 8110,08 10974,00 73,90
MMC 497,60 3658,00 13,60
MFU 2021,88 3658,00 55,27
MRU 212,87 3658,00 5,82

K ui
Ku sistem = ∑ = 34 ,49 %.
n

6. Dimensionarea sistemului de producție

6.1. Calculul necesarului de spații

Spaţiul total pentru sistemul de fabricaţie SSF se calculează cu relația:

SSF =∑ Stj +S ca , unde:
∑Stj – suma spaţiilor necesare pentru toate locurile de muncă ;
Sca - spaţiile necesare căilor de acces.
Spaţiul total Sti necesar pentru un loc de muncă:
Sti = Ss + Sg + Se , unde: Ss – suprafața statică;

12
 Sg – suprafața de gravitație;
Se – suprafața de evoluție.
Suprafața statică, Ss = L · l;
Suprafața de gravitație, Sg:
Sg = Ss · nls , unde nls - numărul de laturi de servire a maşinii.
Suprafața de evoluție, Se = (Ss + Sg ) ·k, unde:
- k este un coeficient stabilit experimental, valorile lui fiind dependente de sectorul industrial,
k = 2;
Numărul de laturi deservite de fiecare utilaj

Nr. Tip utilaj Lxl nls

crt.
1 Agregat 2x1 1
2 SN 3x2 1
3 MMC 3x1 2
4 MFU 2x2 2
5 MRU 2.5 x 1.5 1

Necesarul de spații pentru locurile de muncă

Nr. Tip Nai Ss [m2] nls Sg [m2] Se [m2] Sti[m2] Stj [m2]
crt. utilaj
1 Agregat 1 2 1 2 8 12 12
2 SN 3 6 1 6 24 36 108

3 MMC 1 3 2 6 18 27 27
4 MFU 1 4 2 8 24 36 36
5 MRU 1 3,75 1 3,75 15 22,5 22,5
              ƩStj = 205,5 m2

Spaţiul alocat căilor de acces, Sca :

Sca = k1 · ƩStj , unde:
- coeficientul k1 depinde de dimensiunile semifabricatelor introduse în proces.
Suprafața ocupată de semifabricat, Ssem:
- se alege semifabricatul ∅180 x 6 m;
- Ssem = Slat + 2 · Sbaz ;

13
- suprafața laterală, Slat. = π ·D·L = 3.14 · 0.180 · 6 = 3,39 m2 ;
- suprafața bazei, Sbaz = π · R2 = 3.14 · 0.0902 = 0,03 m2 ;
- Ssem = 3,39 + 2 · 0,03 = 3,45 m2 ¿ 1.8 m2 , rezultă:
k1 = 0.4;
Sca = 0.4 · 205,5 = 82,2 m2 ;
SSF= ƩStj + Sca = 205,5 + 82,2 = 287,7 m2 .
Spaţiul total pentru sistemul de fabricaţie ≈ 287,7 m2.

Se mai adaugă suprafețele:

- suprafața de depozitare semifabricate și piese finite STD = 50(m2)
- suprafața totală de mentenanță STMent =100 (m2)
- suprafața totală de servicii funcționale și căi de acces SSfunt=162 (m2)
- suprafața totală pentru vestiare STV= 37 (m2)
- suprafața totală pentru grupuri sanitare STGS=20(m2)
- suprafața totală pentru servirea mesei SSmasa=71.5(m2)
- suprafață cabinet medical SCM=10(m2)

6.2. Determinarea numărului de angajați din sistemul de producție

Necesarul de personal – după stabilirea capacității se fac estimări asupra amplitudinii și

distribuției personalui necesar.
Numărul de angajaţi direct producțivi Nadp, ai sistemului de fabricaţie:
n
N adp =n s ∙ ∑ N j
j=1

unde:
- ns – este numărul de schimburi;
- Nj – este numărul de utilaje din grupul j;
- n – este numărul de grupe de utilaje.

Se alocă:
- 14 operatori;
- un maistru la 25 operatori;
- un tehnolog la 50 operatori;

14
- un inginer economist şef de secţie;
Numărul total de angajați pentru sistemul de fabricație, Nasf = 17 angajaţi.

Nr. Tip maşină Număr maşini, Nj Numărul de Număr

7. crt. schimburi , ns operatori, Nadp

1 Agregat 1 2 2
2 SN 3 2 6
3 MMC 1 2 2
4 MFU 1 2 2
5 MRU 1 2 2
Ʃ Nadp = 14

Planul de amplasare a utilajelor în secție

Pentru alegerea planului de amplasare a utilajelor se folosește metoda verigilor.
Metoda verigilor constă în elaborarea grafului tip “Grilă triunghiulară” la stabilirea căreia se
va tine seama de regulile:
- în nodurile grafului se plasează locurile de muncă, mașinile
- nodurile se leagă între ele
- nodul grafului în care se plasează locul de muncă se alege din condțiile:
 asigurarea “drumului critic minim” pentru itinerariile de transport
 număr minim de întoarceri
 dacă e posibil să se asigure, chiar și pe segmentele de itinerarii, drumul
hamiltonian.

În atelierul de prelucrări mecanice al firmei, există urmatoarele locuri de muncă

specializate:
- 3 utilaje – strunguri normale;
- 1 utilaj – maşină de rectificat;
- 1 utilaj – maşină de frezat;
- 1 utilaj – maşină de mortezat;
- 1 utilaj – maşină de debitat;
Operaţiile executate de aceste utilaje se simbolizează cu:
- A – strunjire;

15
 - B – frezare;
- C – debitare;
- D – rectificare;
- E – mortezare;

Fluxul tehnologic al reperului este descris mai jos:

- R: C→A→E→B→D

Întocmirea verigilor
Reper
Locul de muncă Veriga

C -
A CA
E AE
B EB
D BD

Întocmirea intensităților de traffic

A B C D E
E I I 2(2)
D I 1(1)
C I 1(1)
B 2(2)
A 2(2)

Întocmirea schemei teoretice de amplasare:

           

    E        
 

               
A   B

    C      
  D
         
           

16
17