CURSUL 10

CONTROLUL FLUIDELOR BUCALE SI

PREGATIREASANTULUI GINGIVAL IN VEDEREA
AMPRENTARII

Reusita unei PPF depinde de izolarea corecta si de

reproducerea fidela a zonei terminale a bontului
Procedee de preamprentare:
 controlul fluidelor bucale
 pregatirea santului gingival

CONTROLUL FLUIDELOR BUCALE

 reprezentate de: sange, saliva. fluid gingival, apa
 confortul si siguranta pacientului
 accesul si vizibilitatea optima pentru operator
 camp operator uscat
 utilizam metode singulare sau in combinatie

Foarte eficienta este diga

In protetica diga utilizata limitat pentru ca:
 la slefuire folosim cantitati mari de apa
 evitata lezarea partilor moi
 cand se amprenteaza sau se cimenteaza o lucrare nu este
asa o cantitate mare de saliva care nu poate fi stapanita
 indicata diga doar in timpul fixarii lucrarilor protetice
 daca folosim elastomeri se izoleaza diga cu vaselina
pentru ca materialul din diga inhiba polimerizarea
polivinil siloxanului; nu se folosesc clamele
 este laborioasa, respectati timpii operatori, asigura o
izolare perfecta si un grad de securitate.

Folosirea rulourilor de vata si a compreselor

1
  sau folosirea unor triunghiuri absorbante care
indeparteaza buzele, obrajii sau chiar pot obstrua
orificiul canalului glandei parodite.

Aspiratorul de saliva
 aspiratorul de saliva
 Automatomul si Svedopterul ( la arcada mandibulara;
are o oglinda si un sistem de aspirare; eficienta sporita
daca se utilizeraza impreuna cu rulouri de vata cu
dublu rol aspira fluidele si mentine si limba
pacientului.; capul pacvientrului in pozitie verticala )
 aspiratorul chirurgical creaza vacuum. necesara
prezenta asistentei
Medicatia antisialogoga
 folosita cand secretia salivara nu poate fi stapanita
 bromura de metantelina (banthine)
 bromura de propantelina (pro-banthine)
 1 tableta de 50 mg Banthine sau 15 mg ProBanthine cu
1 ora inainte
 clonidina( antihipertensiv , 0,2 mg cu 1 ora inainte )
 contraindicate total la orice pacient cu
hipersensibilitate , cu glaucom, astm, sindrom
obstructiv gastrointestinal sau urinar
 ele sunt potentate de antihistaminice, tranchilizante,
analgezice narcotice sau corticosteroizi.

Pregatirea santului gingival in vederea amprentarii

Obiective:
 indepartarea temporara a tesuturilor gingivale de pe
suprafetele denntare pentru a evidentia zona cervicala
 crearea unui spatiu in plan orizontal care asigura o
grosime suficienta marginilor amprentei
 spatiul creat sa fie uscat

Materialele

2
ELASTOMERII POLISULFIDICI

Caracteristici:
 numite si thiocauciucuri. polisulfurile
 primii elastomeri de sinteza
 produsul initial numit Thiokol 1953
 denumirea s-a modificat in mercaptan datorita gruparii
SH
 se prezinta in sistemul pasta-pasta in trei consistente
(baza si acceleratorul)
 sunt geluri coloidale hidrofobe, insolubile in apa
 nu prezinta deformari prin imbibitie sau sinereza
 vulcanizarea este insotita de contractii

 stabilitatea dimensionala mai buna ca HC

 modelul trebuie realizat in prima ora de la amprentare
 sufera o deformare permanenta in cursul indepartarii
amprentei (cand depaseste zonele retentive ale c.p)
 miros dezagreabil de sulf
 tuburile trebuie pastrate bine in inchise deoarece
mercaptanul din lichid tinde sa se separe de oxidul de
zinc si sulfatul de calciu.
Indicatii si contraindicatii:
 amprentarea cp pentru realizarea PPF uni sau
pluridentare
 amprente globale
 turnarea mai multor modele de lucru pe acceasi
amprenta
 nu au contraindicatrii in ceea ce priveste cp
 contraindicatie la persoanele cu intoleranta
Dezavantaje:
 spatulare dificila
 miros neplacut
 timp lung de priza
 colorarea materialelor de protectie
 deformarea remanenta mare

3
Produse comerciabile:
 Permlastic(Kerr)
 Coeflex (Coe)
 SuperRubber (Bosworth)

ELASTOMERII SILICONICI
(organo-siloxani)
 contin grupari organice legate covalent de un atom de
siliciu
 obtinuti prin reactii de policondensare fie prin reactii de
poliaditie
 se comercializeaza sub forma de sistemul baza si
catalizator

Elastomerii siliconici cu reactie de condensare

(conventionali)

 contractia amprentei si stabilitate tridimensionala redusa

 turnarea modelului in prima ora
 contractia este mare decat la polisulfuri si polieteri

Siliconii cu reactie de aditie (polivinil siloxanii)

 sunt geluri hidrofobe
 exista pe piata si siliconi hidrofili (Oranwash)
 nu prezinta nici o modificare dimensionala pri
imbibitie sau sinereza
 in toate tipurile de amprentari ale campurilor protetice
pentru proteze fixe
 obtinerea modelelor deosebit de precise (inlay ,
restaurari adezive)

CI
 persoanele alergice

4
  confectionarea de mai multe modele model pe baza
aceleiasi amprente
 cand se cer modele foarte fidele

POLIETERII

 sunt ultimii sositi in seria elastomerilor de sinteza

 se mai numesc si gume sau cauciucurile polieterice
 timp de lucru redus
 rigiditate mare
 sunt in sistem bicomponent(pasta/pasta

Denumiri comerciale:
 Impregum
 Permadyne –ESPE
 Permadyne Penta H,
 Dimension

Indicatii:
 amprente pentru incrustatii si coroane partiale
 coroane de invelis
 amprente pentru punti
 supraamprente pentru proteze fixe din mai multe bucati
 restaurari pe implante
 polieterii noi preiau indicatiile alginatelor
 sunt si polieteri pentru inregistrarea ocluziei(Ramitec
Penta)

Produse comerciale:
 Impregum
 Impregum F,
 Permadyne

MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE

5
  1988 au aparut pe piata de catre firma Genesis/LDCaulk
 este o rasina de poliuretan dimetacrilat
fotopolimerizabila sub actiunea luminii vizibile
 initiatorul fotosensibil (probabil camforchinona) este
activat de o lumina vizibila cu lungimea de unda in jur
de 480 nm
 materialul de amprenta se incarca in portamprente
transparente

Avantaje:
 control asupra timpului de lucru
 intervalul de priza este scurt 3 minute

Dezavantaje:
 linguri speciale transparente
 depozitarea materialului prelevat din tub/ seringa intr-
un loc intunecos daca cumva se intarzie inserarea
lingurii pe campul protetic
 dificultatea polimerizarii in zonele greu accesibile
spotului luminos

MATERIALE DE AMPRENTA SINTEZE

Date utile pentru alegerea unui material:

 capacitatea de umectare
 vascozitatea si compresiunea in cursul insertiei
 plasticitatea si timpul de priza
 prezenta cavitatilor si a retentivitatilor
 prezenta limitelor

Capacitatea de umectare a materialelor

Definitie: proprietatea de a se intinde pe o suprafata data si este

legata de compozitia materialului; intervin si variabile date de :
 starea suprafetei( cea neteda mai favorabila decat aspra)

6
  umiditatea suprafetelor:: unele materiale accepta un
grad de de umiditate(hidrocoloizii) in contrast cu altele
(elastomerii)
 Tensiunea superficiala: se pot folosi produse care scad
tensiunea superficiala si favorizeaza etalarea
elastomerilor

Vascozitatea materialului si compresiunea din cursul inserarii:

 alegerea de PA compatibile cu forma suprafetelor ce
urmeaza a fi amprentate si cu materialul ce va fi folosit
 amprentele realizate cu un singur produs cu o singura
vascozitate (alginat clasa A, polieter, vinil-polisiloxan
necesita PAindividuala; rezervate situatiilor clinice
simple cu retentivitati reduse
 asocierea a doua vascozitati ale aceluiasi produs
compenseaza inconvenientele fiecaruia in parte, folosite
separat.
Asocieri posibile:
-vascozitate mare in asociere cu vascozitate mica (putty+
light) folosind lingura standard
-vascozitate medie in asociere cu vascozitate mica
(regular+light) folosind o portamprenta individuala
confectionata cu distantare de cativa milimetri.

Plasticitatea si timpul de priza

au o curba specifica de priza fixata de fabricant
variaza sub influenta a unor factori:
-Temperatura:
 temperatura la care se pastreaza produsul si
temperatura mediului ambiant
 temperatura apei la alginate
 temperatura cavitatii bucale

-Dozajul catalizatorilor
-Malaxarea
 malaxare manuala (prea rapida rezulta amestec
heterogen si includerea bulelor de aer

7
  malaxarea prelungita diminua timpul de lucru in
cavitatea bucala
 amestecul in parti egale a doua paste ( doua cartuse din
care continutul este exprimat cu ajutorul unui pistolet
iar amestecul se realizeaza intr-un sistem de serpentine)

Avantaje:
- timp de malaxare scurt
- amestec lipsit de bule de aer
- injectarea direct pe suprafata ce urmeaza a fi amprentata

AMPRENTA CONVENTIONALA
 numite si chimico-manuale
 tehnica de amprentare este individualizata fiecarui
caz in parte
 elementele campului protetic sa fie curate
 amprentarea cu materiale elastice cere o
portamprenta care poate fi: standard, individuala sau
speciala

 amprenta segmentara a pierdut teren in favoarea celei

globale
Clasificarea procedeelor de amprentare in protetica fixa:
 in functie de timpii de lucru
-intr-un singur timp(monofazica)
-in doi timpi (bifazica)
 in functie de numarul componentelor folosite
-amprenta cu o componenta (vascozitate)
-amprenta cu doua componente ( ale aceluiasi material)

Amprente intr-un singur timp

Utilizari:
 amprentarea arcadelor antagoniste
 amprente preliminare in vederea realizarii modelelor pe
care se confectioneaza portamprentele individuale

8
  amprentele finale cu elastomeri de sinteza in linguri
individuale
 se poate folosi o gama variata de materiale, in
portamprente standard, in portamprente individuale, sau
in portamprente speciale
Amprente intr-un singur timp ( monofazice) cu unul sau doua
componente
Tipul de Materiale utilizate Indicatii, observatii
amprenta
Cu hidrocoloizi -arcade antagoniste
ireversibili(alginate) cu -modele de studiu si documentare
linguri standard -modele pentru realizarea PA
coroane si punti (doar alginat
clasa A)
Amprente
monofazice -modele de lucru pentru
globale (intr-un Cu hidrocoloizi reversibili in incrustatii, coroane si protezele
singur timp) una sau doua consistente partiale fixe(exceptand
preparatiile in muchie de cutit)

-modelele de lucru pentru

Hidroalginica ( cu alginate preparatii cavitare, coroane si
alginate si hidrocoloizi reversibili) proteze partiale fixe
-in duplicarea modelelor

cu elastomeri de sinteza cele mai frecvent utilizate

( in una sau doua indicatii (aproape) universale in
consistente) in lingura protetica fixa
individuala ( modele de lucru pentru
preparatii unice sau multiple
proteze partiale fixe)

Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili (alginate)

 amprenta globala de tip monofazic cu un singur material cu
lingura standard
 pentru model de studiu la inceput, pe parcurs sau la sfarsitul
tratamentului
 serveste la realizarea lingurii individuale sau in amprentarea
antagonistilor

Materiale necesare:

9
  -compas pentru alegerea PA
 PA standard
 material de amprenta (alginat)
 leucoplast
 anestezie de contact

Descrierea tehnicii:
 se masoara cu compasul distanta dintre cele doua
puncteekm(ectomolare superior sau inferior dupa caz)care
precizeaza latimea maxima a celor doua arcade.
 se alege PA cu un gabarit transversal mai mare cu 3 mm spatiu
necesar materialului de amprenta
 LS prevazuta cu retentii sau realizam noi din benzi de
leucoplast, sau picaturi de stents topit in interiorul lingurii din
loc in loc
 Preparam alginatul:
1. dozam pulberea si apa cu dozatoare anexate
2. inainte de prelevarea pulberii agitam cutia.
3. incarcam mensura in exces apoi il indepartam cu spatula fara
presiune pentru a nu ingloba aer
4. cu mensura de apa adaugam apa in bol la temperatura de 20-22
grade [Link] care adaugam pulberea
5. urmeaza inglobarea pulberii in apa, spatularea energica, frecand
amestecul de peretii bolului timp de 1 minut(priza normala si
35-45 secunde ( priza rapida)
6. aspectul final cremos, neted sa nu se desprinda de pe spatula
incarcata.

Incarcarea lingurii standard se face rapid; materialul se depune in

zonele posterioare ale lingurii pasta fiind impinsa in partile anterioare; se
netezeste suprafata alginatului cu degetele inmuiate in apa.

Inserarea PA cu material alginixc pe arcada: se mentine ferm pe

pozitie, fara compresiune, pana la priza finala adica 2 minute dupa priza

Indepartarea amprentei:
-printr-o tehnica precisa; se intrerupe inchiderea marginala prin
indepartarea buzei si a obrajilor cu degetele pentru a intra aer; se
indeparteaza lingura printr-o singura miscare ferma

Spalarea amprentei

10
 - cu apa de la robinet pentru indepartarea resturilor de saliva si
sange, se dezinfecteaza cu preparate specifice, se usuca se toarna
modelul
- daca nu se poate turna imediat se mentine in mediu umed ( intr-o
cutie cu capac amprenta este invelita in servetele umede), amprenta
nu se pune cu fata in jos, se poate deforma; excesul de alginat de pe
lingura se taie.
- -inainte de turnarea modelului amprenta se pudreaza cu praf de
gips care se indeparteaza repede sub jet de apa si cu pensule moi,
pentru indepartarea eventualelor impuritati precum si o neutralizare
a suprafetei amprentei.; ionii de calciu din gips leaga portiunile de
alginat care eventual nu au facut priza acesta transformandu-se in
alginat de calciu (altfel modelul apare rugos).

Amprente cu hidrocoloizi reversibili

-necesita linguri speciale cu sisteme de racire

-materiale ieftine, tehnologie deosebita
-ambalati sub forma de gel semisolid in tuburi de polietilena
gelul se transforma in lichid intr-o instalatie de conditionarte

Amprente cu Elastomeri de sinteza in portamprente individuale

-necesita portamprente standard sau individuale

-sunt cele mai fidele stratul de material uniform (2-3 mm)
- nu conteaza spatiul dintre lingura si elementele campului protetic cat
mai ales distanta dintre bonturi.
-nu se recomanda individualizarea lingurilor standard cu stents deoarece
plastifiantii din elastomeri ataca si inmoaie suprafata compoundurilor,
aparand distorsiuni la interfata [Link] cu posibilitati de
desprindere a materialului la dezinsertie;
- prin urmare se contraindica amprentele rigid elastice (adica cu stents si
silicon; in tara noastra inca se mai lucreaza si este gresit)
- amprentele individuale sa prezinte minim 3 stopuri cu scop de centrare
si de asigurare a unei grosimi egale a materialului de amprenta

Portamprentele individuale :
-acrilate autopolimerizabile, mase termoplastice, polistiren si folii din
mase plastice pentru aparate de termofotrmare: Erkoform)

-suprafata interna se pensuleaza cu un adeziv, crearea de perforatii sau

tratarea cu hartie abraziva de granulatie 80.

11
Fazele tehnologiei de amprentare
-pregatirea santului gingival
-amprentarea preparatiilor plus intreaga amprenta
-amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
- inregistrarea relatiilor ocluzale

AMPRENTAREA PRIN TEHNICA DUBLULUI AMESTEC

-amprenta globala intr-un singur timp utilizand un singur material in

consistente diferite
-vizeaza amprentarea unei arcade intregi
- tehnica: dupa indepartarea firelor de retractie intr-o portamprenta
standard se insera un elastomer chitos peste care se depune acelasi
elastomer de consistenta medie sau fluida (varianta sandwich)
- in acelasi timp se depune cu ajutorul unei seringi speciale pentru
amprente material fluid sau de consistenta medie in santul gingival. se
aplica portamprenta pe campul protetic. materialele chiar de consistente
diferite dar din asceiasi familie se leaga chimic intre ele
-indicata pentru siliconi, tiocoli, polieteri cat si pentru hidrocoloizii reversibili

Instrumente si materiale:
-portamprenta standard
-adeziv pentru portamprenta
-elastomer chitos
-elastomer de consistenta medie sau fluida
-bloc de hartie, spatula seringa cu canula demontabila

Tehnica pentru Optosil si Xantopren Comfort

-pensularea portamprentei cu adezivi 2 min sa se usuce

-indepartarea firelor de retractie, usoare spalaturi cu jet uscarea ulterioara
-prepararea siliconului chitos ( manile protejate cu manusi)
-exprimarea unei cantitati de xantopren fluid din cartusele montate in
pistol in santul gingival si pe preparatie precum si pe materialul chitos
din portamprenta
-aplicarea portamprentei incarcate pe campul protetic 5 minute
-indepartarea portamprentei si examinarea acesteia
-spalarea amprentei si dezinfectia ei cu o solutie de hipoclorit de sodiu
( NaOCL 10000 ppm clor activ( dilutie 1:5/1:10 corespunzatoare unei
solutii de 5-10 % inalbitori casnici.
-amprentarea cu alginat a arcadei antagoniste
-inregistrarea raporturilor ocluzale cu Ramitec (ESPE) sau Kristall
(Omicron-Dental GmbH)

12
Avantaje:
-prizele concomitente a celor doua componente care impiedica
deformarea elastica a elastomerului chitos de catre cel fluid.

Amprentarea canalelor radiculare

A. Tehnica directa sau amprenta –macheta

1. machetarea cu rasuini autopolimerizabile
2. machetarea cu material termoplastic
3. machetarea cu ceara

B. Tehnica indirecta sau amprenta cu elastomer de sinteza si tija metalica

AMPRENTE IN DOI TIMPI

-amprente bifazice; procedeul presupune doua amprente separate
descriem tehnica de corectare (spalare ) si amprenta rigid-elastica si
amprentarea cu masa termoplastica si inel de cupru.

AMPRENTA DE CORECTARE, SPALARE

-apeleaza la consistente diferite, dar sa apartina aceleasi specii chimice.
-se incepe amprentarea folosind un material chitos (pentru siliconi) si
unul cu vascozitate crescuta pentru polieteri.
-dupa priza si dezinsertia amprentei indepartam regiunile retentive taiam
si canale pentru evacuarea surplusului de material fluid pentru a preveni
instalarea deformarilor de tip plastic in masa siliconului chitos.
- in a 2-a faza pe materialul chitos se aplica materialul fluid amprenta
reintroducandu-se pe campul protetic
-etalarea santului gingival are loc intre cei doi timpi (materialul fluid
sustinut de cel chitos patrunde in santul gingival)
-ideea de la care s-a pornit este cea a complementaritatii celor doua tipuri
de materiale siliconice, chitos si fluidIn timp ce siliconul chitos prezinta
ca avantaj o contractie volumetrica redusa iar ca dezavantaj fidelitate
scazuta si faptul ca nu patrunde in santul gingival, siliconul fluid prezinta
avantajul patrunderii eficiente in santul gingival dar si dezavantajul unei
mari contractii volumetrice in functie de tipul de reactie de [Link]
urmare elastomerul fluid corecteaza elastomerul chit
-o varianta este aceea in care se aplica material fluid cu ajutorul unei
seringi speciale in santul gingival, pe preparatie si pe portamprenta cu
material chitos care se aplica peste campul protetic.

13
Instrumentar si materiale
 adeziv pentru portamprenta
 elastomer chitos
 elastomer fluid
 bloc de hartie
 spatula
 manusi latex

Tehnica de lucru:
se alege portamprenta dupa distanta ekm cu un compas ( nu prin
verificari succesive in cavitatea bucala)
• verificarea portamprentei
• pensularea portamprentei
• inserararea snururilor de retractie in jurul preparatiilor
• prepararea materialului chitos
• inserarea in portamprenta
• aplicarea pe campul protetic ce are aplicata o folie de tifon pentru distantare
• se indeparteaza dupa priza de pe campul protetic se indeparteaza surplusul se
indeparteaza firele de retractie
• se prepara materialul fluid se aplica peste cel chitos, spalat si uscat.
• dupa priza se indeparteaza de pe campul protetic, se spala, se verifica, se
dezinfecteaza si se trimite laboratorului.
DEZINFECTIA AMPRENTELOR

14