Serge Moscovici, F.
Bruschini, “Metodologia Științelor
Socioumane”
Ancheta pe baza de interviu presupune raporturi verbale intre participantii aflati fata in
fata,centrarea asupra temei cercetate, directia unilaterala de actiune, fiecare participant
pastrandu-si locul deemitator sau de receptor. Interviul, desi strans legat de alte fenomene
(intalnirea, convorbirea, dialogul, interogatoriul), sedeosebeste net de ele. Astfel, interviul
presupune intalnirea, fara ca intalnirea sa presupuna neaparat interviul. Intre ele sestabilesc relatii
ca de la mijloc la [Link] intalnire, interviul este unul dintre scopurile posibile. In convorbire
avem schimb de informatii in ambele sensuri, persoanele schimbandu-si permanentlocurile, fapt
care nu este posibil in interviu. Dialogul si interviul se presupun reciproc, prin ele facandu-se
trecerea de la o stare la alta; totusiinterviul este mai mult decat un dialog, fiindca in cadrul lui se
obtin informatii pe care nu le cunoastemdinainte. In fine, atat interogatoriul, cat si interviul
vizeaza strangerea de informatii, ambele fiind de tipmaieutic; totusi, in interogatoriu exista
constiinta faptului ca o forta exterioara impune obtinerea unui raspuns, in timp de in interviuse
lasa la alegerea subiectului de a raspunde sau nu. In calitatea sa de strategie de culegere a
informatiilor, interviul pote fi conceput ca metoda integrataltor metode mai largi sau ca metoda
de sine statatoare, cu legile si caracteristicile sale propria.