BROSAREA

Brosarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor cu ajutorul

sculelor numite brose. Prin brosare se asigura precizie dimensionala ridicata, o
calitate superioara a suprafetei si o productivitate ridicata. Brosa este o scula
complicata, costisitoare, de aceea operatiile de brosare se aplica numai la
productia de serie mare si de masa.

Miscarea de avans lipseste, avansul realiza ndu-se prin constructia sculei.

Fiecare dinte lucreaza ca un cutit de rabotat. Inaltimea fiecarui dinte este mai
mare deca t a celui precedent. Diferenta de inaltime dintre doi dinti consecutivi
sd,numita supraânălţare,reprezinta grosimea stratului de material indepartat de
fiecare dinte.
Dupa modul de indepartare a adaosului de prelucrare se deosebesc urmatoarele
scheme de brosare :
-broşarea de profil,caracterizata prin aceea ca tăişurile dinţilor
au profiluri similare cu cel al profilului transversal final al piesei ;

- brosarea prin generare, se caracterizeaza prin aceea ca

taisurile dintilor prelucreaza aschii de latime mai
mica, iar avansul se realizeaza dupa o directie perpendiculara sau
inclinata fata de profilul final;
- brosarea progresiva, la care forma taisului sculei difera de forma
conturului final al piesei.

Dupa felul in care este actionata scula se deosebesc varianta brosarii prin tragere si varianta
brosarii prin impingere.

SCULE DE BROSARE
Brosele sunt scule aschietoare specializate, prevazute cu mai multi dinti, si caracterizate prin
aceea ca realizeaza suprafata dorita dupa numai o singura angajare in aschiere a fiecarui tais.
Operatia de brosare se poate realiza prin tragere, sau prin împingere. In primul caz, brosa este
trasa de-a lungul suprafetei interioare sau exterioare a piesei care se lucreaza, iar in al doilea
caz, ea este impinsa cu ajutorul unei masini de presat cu actionare progresiva, de exemplu
presa hidraulica.
O metoda moderna de brosare este brosarea circulara exterioara, la care piesa executa o
miscare de rotatie, in timp ce scula executa o miscare rectilinie.
Prin brosare se poate realiza degrosarea suprafetelor dupa operatii preliminare de
aschiere(gaurire, rabotare, frezare), deformare plastica, precum si netezirea sau calibrarea
suprafetelor interioare.
Prelucrarea prin brosare permite obtinerea unui grad de precizie ridicat, de exemplu 0,012mm
pentru gauri si 0,025mm pentru contururi exterioare.
Clasificarea broselor
Clasificarea broselor se poate face dupa mai multe criterii. Astfel din punct de vedere al
miscarii principale, brosele de impart in:
- brose cu miscarea principala rectilinie;
- brose cu miscarea principala circulara;
Dupa modul de solicitare a corpului brosei se disting:
- brose solicitate la tractiune;
- brose solicitate la compresiune;
Dupa pozitia suprafetei prelucrate, brosele se pot imparti in doua categorii:
- brose pentru prelucrari interioare
- brose pentru prelucrari exterioare
Dupa calitatea suprafetei prelucrate si dupa metoda de lucru:
- brose de aschiere
- brose de netezire
Dupa constructia dintilor:
- brose normale(cu dinti taiati din corpul brosei)
- brose cu dinti demontabili

Brosa este o scula multicutit. Marimile caracteristice dintilor brosei sunt:

inaltimea si suprainaltarea pe dinte sd .

O brosa se compune dintr-o parte aschietoare 4, o parte de calibrare 5, o parte de

ghidare posterioara 3 si una anterioara 3 ga tul 2 si partea de prindere 1.
- Partea taietoare cuprinde dintii aschietori destinati prelucrarii de
degrosare si de finisare. Suprainaltarea pe dinte este cuprinsa in intervalul 0,01
0,2 mm
 Fig.1
1 - partea de prindere
(coada); 2 - gatul; 3 -
partea de ghidare
anterioara; 4 - partea
aschietoare; 5 - partea
de calibrare; 3 - partea de
ghidare posterioara; p - pasul;

sd suprainaltarea; a - unghi
de asezare; g - unghi de degajare;f - fateta.

Partile si elementele geometrice ale unei brose

- Partea de calibrare contine dintii de calibrare. Ei nu aschiaza, nu au

suprainaltare, iar pasul dintre doi dinti de calibrare se considera jumatate
din valoarea pasului dintilor aschietori. Pentru ca suprafata prelucrata sa
nu prezinte ondulatii, pasul dintilor se face neuniform, acelasi pas repeta
ndu-se tot la trei dinti. Utilizarea brosei prevazuta cu cele trei grupe de
dinti asigura, pe la nga o productivitate marita, si posibilitatea inlocuirii
dintilor aschietori uzati de catre cei din zona de calibrare, care vor fi
ascutiti corespunzator desprinderii aschiilor.
- Partea de ghidare din fata serveste la centrarea si conducerea brosei fata
de semifabricat. Partea de conducere din spate serveste la ghidarea brosei
ca nd aschiaza ultimii dinti.
Elementele geometrice ale dintilor brosei sunt aceleasi ca la cutitul de rabotat.

MASINI-UNELTE PENTRU BROSARE

Din punct de vedere constructiv, masinile de brosat sunt mai simple deca t alte
masini-unelte. De obicei lucreaza cu actiune discontinua printr-o cursa activa si
una pasiva de revenire a sculei in pozitia initiala. O masina de brosat trebuie sa
asigure deplasarea sculei, prin tragere sau impingere, si fixarea semifabricatului
in vederea prelucrarii. Dupa directia pe care se deplaseaza brosa in timpul
aschierii, masinile de brosat pot fi verticale sau orizontale. Cele orizontale sunt
preferate in cazul prelucrarii pieselor de dimensiuni mari, dar prezinta
dezavantajul ca ocupa spatii mari, necesare deplasarii sculei.

Masinile de brosat sunt masini-unelte specializate in realizarea pieselor prin procedeul

brosarii.
 Prelucrarile prin brosare sunt de o mare diversitate, prin acest procedeu putandu-se
prelucra atat suprafete interioare cat si exterioare, circulare sau plane, simple sau profilate, la
o precizie dimensionala, de forma si de pozitie de ordinul ´ 0,01 [mm] si cu productivitati
foarte mari.

Elementul cel mai important din cadrul unui sistem tehnologic de prelucrare prin
brosare este scula aschietoare (brosa), care determina direct precizia de prelucrare, aceasta
fiind de regula o scula dimensionala, profilata, fabricata din otel rapid.

Dupa natura miscarii principale brosele pot fi de doua tipuri: liniare, realizand
prelucrarea printr-o miscare de translatie si circulare, la care miscarea principala este o
miscare de rotatie .

De obicei, prelucrarile prin brosare se realizeaza dintr-o singura trecere, utilizand

o scula singulara; atunci cand aceasta ar avea insa o lungime prea mare, de aici decurgand o
serie de dezavantaje legate de posibilitatea de realizare a brosei la precizia necesara,
rigiditatea redusa si exploatarea greoaie (sau chiar imposibila), se recurge la solutia set de
brose, prelucrarea realizandu-se din mai multe treceri.

Masinile de brosat au o cinematica simpla si o constructie robusta, impusa de fortele

de aschiere care au valori foarte mari .Caracteristicile principale ale masinilor de brosat sunt:
lungimea maxima a cursei brosei si forta maxima de tragere.

Cele mai raspandite sunt masinile de brosat liniar, care dupa directia de executie a
miscarii principale pot fi orizontale si verticale (mai rar inclinate).

Masinile de brosat orizontale se utilizeaza in principal la prelucrarea suprafetelor

interioare, care necesita scule de lungimi mari.

Principiul constructiv si functional al acestor masini este prezentat in figura 2, in care

s-au evidentiat urmatoarele elemente: 1 - batiu; 2 - brat suport; 3 - suport portbrosa;

Fig.2

– brosa (scula); 5 – dispozitiv de prindere a piesei; 6 – dispozitiv de prindere a brosei; 7 –

motor hidraulic de actionare; GH – grup hidraulic.
Brosa, introdusa prin piesa (prevazuta cu un alezaj initial apropiat de dimensiunile suprafetei
prelucrate) este fixata in dispozitivul de prindere si actionare 6, iar la celalalt capat este
rezemata pe suportul mobil 3, care se deplaseaza odata cu scula pe ghidajele bratului 2.

Actionarea masinilor de brosat se realizeaza aproape in exclusivitate cu sisteme hidraulice,

deoarece acestea corespund cel mai bine cerintelor acestor masini. La masina prezentata,
actionarea capului de lucru 6 este asigurata de motorul hidraulic 7, alimentat de grupul
hidraulic GH. Reglarea vitezei principale de aschiere v (intre 3…10 [m/min]) se realizeaza
utilizand pompe de debit reglabil, lungimea si pozitia cursei – cu ajutorul limitatoarelor de
cursa, iar inversarea sensului (pentru aducerea sculei in pozitia initiala) – cu ajutorul
distribuitoarele hidraulice, sau utilizand pompe reversibile.

Masinile de brosat verticale se construiesc mai ales pentru prelucrarea suprafetelor

exterioare, dar si ca masini de brosat universale, putand prelucra atat suprafete exterioare cat
si interioare. Ele prezinta avantajul ca ocupa o suprafata de productie mai mica si au o
deservire mai usoara.

Fig.3

Principiul constructiv si functional al masinilor verticale de brosat este redat in figura 3,in
care s-au notat: 1 - batiu; 2 - masa reglabila; 3-dispozitiv de prindere a piesei;4-sanie
portscula; 5-montant.

Sania portscula 4 executa miscarea principala de aschiere v, iar masa 2 mis-carea de

pozitionare wp. Aceste masini pot lucra si in ciclu semiautomat: initial masa 2 este retrasa in
vederea schimba-rii piesei, dupa care aceasta se apropie in miscare wp pana in pozitia
prestabilita unde se blocheaza si se comanda cobo-rarea saniei 4 in miscarea v; la termina-rea
cursei active se retrage masa 2, iar apoi si sania 4, in vederea evitarii frecarii sculei de piesa la
cursa de intoarcere.
Pe sania 4 se poate monta la partea inferioara un dispozitiv de prindere a broselor de interior,
astfel incat masina capata un caracter universal.