0% au considerat acest document util (0 voturi)
25 vizualizări7 pagini

Complementul Circumstanţial de Mod - Propoziţia Circumstanţială de Mod

Documentul explică complementul circumstanțial de mod, care arată modul în care se desfășoară o acțiune sau felul în care se înfățișează o stare. El poate determina un verb, o locuțiune verbală, un adjectiv sau un adverb. Complementul circumstanțial de mod se poate exprima prin adverbe, locuțiuni adverbiale, substantive, pronume, numerale sau verbe la modul infinitiv sau gerunziu.

Încărcat de

Cristea Adriana
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca ODP, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
25 vizualizări7 pagini

Complementul Circumstanţial de Mod - Propoziţia Circumstanţială de Mod

Documentul explică complementul circumstanțial de mod, care arată modul în care se desfășoară o acțiune sau felul în care se înfățișează o stare. El poate determina un verb, o locuțiune verbală, un adjectiv sau un adverb. Complementul circumstanțial de mod se poate exprima prin adverbe, locuțiuni adverbiale, substantive, pronume, numerale sau verbe la modul infinitiv sau gerunziu.

Încărcat de

Cristea Adriana
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca ODP, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

COMPLEMENTUL

CIRCUMSTANŢIAL DE MOD –
PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ
DE MOD
Complementul circumstanţial de mod este
partea secundară de propoziţie care arată modul în
care se desfăşoară o acţiune sau felul în care se
înfăţişează o stare, o însuşire.
Întrebări: cum?, cât?, în ce fel?
Complementul circumstanţial de mod determină:
• un verb: Andrei citeşte cu atenţie.
• o locuţiune verbală: Nu ţin minte bine ce s-a
întâmplat atunci.
• un adjectiv: ,, Tare ca piatra, iute ca săgeata.’’
• un adverb: El strigă destul de tare.
• o interjecţie: El atunci harşti! iute o palmă.
Complementul circumstanţial de mod
se exprimă prin:
• adverb de mod: Maria merge repede.
• locuţiune adverb. de mod: El înainta pas cu pas.
• substantiv în cazul
a. acuzativ – cu prepoziţie: Mănâncă cu poftă.
Era fericit ca un copil. Ea este mai deşteaptă
decât colegul ei.
- cu locuţiunea prepoziţională în chip de :
S-a mascat în chip de prinţ.
b. dativ cu prepoziţie: Dansează asemenea Anei.
• pronume în cazul
a. acuzativ cu prepoziţie: El e mai înalt ca tine.
b. dativ cu prepoziţie: Ea se poartă asemenea
alor săi.
• numeral cu valoare – substantivală în cazul
a. acuzativ cu prepoziţie: Ele sunt mai cuminţi
decât cei trei.
b. dativ cu prepoziţie: Bătrâna vorbeşte asemenea
celor doi.
- cu valoare adverbială: A muncit înzecit. A
răspuns de două ori mai bine.
• verb la modul
a. infinitiv: A citit fără a greşi.
b. gerunziu: Pleacă râzând.
• interjecţie: Merge lipa-lipa.
Propoziţia circumstanţială de mod constituie în
frază o realizare propoziţională a complementului
circumstanţial de mod (CM).
El răspunse fără a se gândi.
PP CM

El răspunse 1/ fără să se gândească.2/


Circumstanţiala de mod determină:
• un verb: ,,Cum îţi vei aşterne,1/aşa vei
dormi.’’2/
• un adjectiv: Era mândru1/ cât putea el.2/
• un adverb: El s-a simţit bine,1/ precum m-am
simţit şi eu.2/
Elementele introductive:
a. adverbe relative: cum, precum, cât:
El era înalt 1/ cât era bradul.2/
Vorbeşte 1/precum a învăţat.2/
Citeşte 1/ cum ştie.2/
b. locuţiuni conjuncţionale subordonatoare:
după cum, după cât, ca şi cum, ca şi când, de
parcă, fără să, fără ca ... să, pe măsură ce, cu cât
... (cu atât):El mergea mai departe,1/ ca şi cum nu
ar fi auzit nimic.2/
Cu cât câştiga mai mult,1/ cu atât devenea mai
lacom.2/
El devenea mai inteligent 1/ pe măsură ce
creştea.2/
Corelativele modalei sunt adverbele: aşa,
astfel, atât: Atât îţi dau,1/ cât am.2/
Topica – modala poate sta după sau înaintea
regentei sau poate fi intercalată cu aceasta.
Punctuaţia – când este intercalată în regentă, se
desparte prin virgulă. După regentă se desparte
prin virgulă numai dacă nu se insistă asupra ei.
Înaintea regentei se desparte, de obicei, prin
virgulă, dar se renunţă la virgulă când este
considerată absolut necesară înţelesului.

S-ar putea să vă placă și