Boaru Cristina-Maria

IMC ( canto)
AN 2
[Link] a IV-a de P.I. Ceaikovski

Dupa audierea Simfoniei a IV-a pot afirma ca aceasta m-a marcat profund, prin
motivul ei central si anume destinul. Am putut simtii o mare suferinta si durere in fata puterii
destinului care nu lasa fericirea sa isi atinga scopul, din contra, aceasta forta atarna deasupra
noastra precum Sabia lui Damocles, otravindu-ne constant sufletele. Este o forta invincibila,
o conditie ce nu poate fi depasita, ci indurata fara speranta.
M-a impresionat evolutia pe care a capatat-o rolul viorilor. Melodia acestora incepe
usor, trist, dar creste catre o expresie nervoasa a suferintei.
In cea de-a treia parte se poate simtii o fericire iluzorie ca acea din vis, insa muzica se
dezvolta si ne readuce la motivul initial al destinului.
Finalul, marcat de muzica festiva readuce bucuria si speranta in cadru: „Bucuria este o
forta simpla, dar puternica. Sa traiesti inca este posibil. Nu spune ca totul in aceasta lume
este trist.”(P. I Ceaikovski)

2.„Tablouri dintr-o expozitie” de Modest Mussorgski

Este o suita alcatuita din 10 piese ce corespun celor 10 tablouri ale lui Hartmann.
Fiecare piesa ilustreaza progresul „vizitatorului”, al celui care audiaza, prin expozitie.
Astfel, prima piesa este intitulata „Gnomul”. Prezenta acestuia este sugerata prin tempourile
contrastante, urmate de opriri si inceperi bruste ce ilustreaza miscarea personajului
fantastic.
M-a impresionat felul in care este expus fiecare tablou, scena si personajele , prin
interventia instrumentelor, prin schimbarile ritmice , dar si prin nuantele puternic conturate.

[Link] simfonica „Sheherezada” de Nikolai Rimsky-Korsakov

Sultanul Schariar, convins ca toate femeile sunt false, a jurat sa isi ucida toate sotiile
dupa prima noapte nuptial, dar sultana Sheherezada si-a salvat viata spunandu-i lordului ei
povesti fascinante numite „seriatim”, pentru 1001 de nopti. Sultanul, consumat de
curiozitate, a intarziat de la zi la zi executia sotiei sale si, in final, a anulat jurmantul sangeros.
 Aceasta frumoasa poveste este ilustrata de-a lungul suitei simfonice compuse de
Rimsky-Korsakov.
Am apreciat foarte mult laitmotivul prezent in aceasta suita ce o reprezinta pe
povestitoare, insasi Sheherezada. O superba tema pentru vioara acompaniata de harpa, care
se regaseste in finalul suitei ca o concluzie induioasatoare.
Lucrarea este alcatuita din 4 parti foarte frumos structurate si delimitate:
I. Marea si barca lui Sinbad
II. Printul Kalandarului
III. Tanarul print si tanara printesa
IV. Festival in Baghdad
[Link] pentru pian si orchestra in la minor de Grieg

Concertul pentru pian si orchestra in la minor a fost compus de Edvard Grieg in anul
1868, fiind singurul concert pe care Grieg l-a finalizat. Este una dintre cele mai populare
lucrari ale sale si printre cele mai populare concerte de pian.
Concertul este alcatuit din trei part:
I. Allegro molto moderato
II. Adagio
III. Allegro moderato molto e marcato
Am fost fascinata de ce-a de-a doua parte, un frumos dialog intre pian si horn; de
solo-ul pentru flaut din partea a treia, dar si de intreaga complexitate a lucrarii, de
virtuozitate, de sentimentele reliefate cu o mare sensibilitate.
Pot spune ca este unul dintre concertele mele preferate de pian, intrucat ma pierd
in aceasta muzica sublima si ma regasesc intr-o utopie muzicala.

[Link] 1 si 2 pentru orchestra din lucrarea „Peer Gynt” de Grieg

„Peer Gynt” vorbeste despre cautarea permanenta a Eului superior, despre efortul
omenesc de a-si pastra verticalitatea, dar si despre pierderea acesteia in incercarea de a fi
om.
Prin nestiinta sa despre destin, libertate si mantuire, precum o corabie fara carma, Peer
Gynt este purtat in deriva pe oceanul vietii, insa calatorul cunoaste lumi si experienta sa il
imbogateste.
Sfarsitul se anunta a fi unul tragic, prin pierderea propriei esente, a propriei individualitati,
iar salvarea mareata, prin iubirea neconditionata a copilei, care asteapta vesnic.
M-au impresionat „Dansul Anitrei”, o mazurka eleganta si exotica si cunoscuta tema cu
o nota barbarica: „The Hall of the Mountain King”.
 Cea de-a doua suita, publicata in 1893, incepe foarte profund. De remarcat este felul in
care „rasare” „Dansul Arab” , in contrast cu incheierea subtila a cantecului de lamentare, dar
si sublimele teme orientale.

[Link] in re minor pentru vioara si orchestra – Jean Sibelius

Concertul in re minor pentru vioara si orchestra este unicul concert compus de Sibelius, un
concert de virtuozitate cu o mare profunzime alcatuit din tei parti:
I. Allegro moderato
II. Adagio di molto
III. Allegro, ma non tanto
Prima parte, incepe cu instrumentele cu coarde in pianisimo. Solistul intra cu o fraza
caracteristica ce anunta tema, care se regaseste si in ecoul clarinetului.

Cea de-a doua parte este foarte lirica. O scurta introducere a clarinetului si oboiului
conduce catre o parte solistica unde este utilizata tehnica pizzicato.
Sectiunea mijlocie a acestei parti urmareste octavele ascendente intonate de solist cu flautul
ca voce principala a acompaniamentului. A II-a parte se termina cu recapitularea temei.
In cea de-a III-a parte, vioara intra cu prima tema pe coarda sol. Prima sectiune ofera o
viziune brilianta pentru virtuozitate in ceea ce priveste vioara. A doua sectiune este preluata
de orchestra si este precum un vals, iar vioara reia aceeasi tema in variatiuni. A treia parte
este concluzionata „eroic”, prin octave si duble coarde, arpegii si armonice.
Concertul in re minor este unul din concertele mele preferate de vioara, mai ales printre
cele de virtuozitate, fiind fosta violonista. Un concert cu o incarcatura emotionala aparte.

7.„Vals trist” Sibellius

„Vals trist” a fost scris de compozitor pentru o drama intitulata „Kuolema” sau
„Moartea”.
Povestea are loc noaptea. Fiul, care statea la marginea patului mamei lui bolnave a adormit.
Incet, incet se apropie o lumina in camera si se aude o melodie de vals. Mama se trezeste si
se ridica din pat, fiind invesmantata intr-o rochie alba de bal. Isi misca mainile dupa ritmul
muzicii ca si cum ar invoca mai multi invitati invizibili, iar ei se fac vazuti, aceste cupluri bizare
dansand pe ritmurile valsului. Dansul lor atinge un climax si se aud batai la usa. Mama plange
cu disperare, invitatii spectrali dispar, muzica dispare, iar moartea asteapta la usa.
Piesa ilustreaza foarte bine drama, dansul invitatilor, dar si tragicul, tristetea in acest dans al
mortii.