ELECTROCARDIOGRAMA
(EKG)
Electrocardiograma este inscrierea grafică a fenomenelor electrice produse in
timpul activităţii cardiace.
Cu ajutorul acestui test, medicul poate:
• sa iti verifice bataile (ritmul) inimii;
• sa vada daca ai o circulatie proasta a sangelui catre muschiul inimii (aceasta
este numita ischemie);
• sa diagnosticheze un infarct miocardic, asa cum mai este numit atacul de cord;
• sa verifice acele aspecte care sunt anormale, cum ar fi muschiul inimii
(miocardul) ingrosat.
Tipuri de EKG
Exista trei tipuri principale de EKG:
1
• EKG de repaus - Daca medicul tau este interesat de modul in care inima ta
functioneaza in timp ce tu esti in repaus (te odihnesti), el iti va cere sa te intinzi
si sa te relaxezi in timp ce bataile inimii sunt inregistrate cu ajutorul acestei
metode.
• EKG de efort sau testul de efort cardiac - Medicul tau poate sa fie interesat de
modul in care inima ta reactioneaza la o activitate fizica sau la un efort fizic, asa
ca vei fi rugat sa mergi sau sa alergi pe o banda de alergare sau sa pedalezi pe o
bicicleta stationara, in timp ce activitatea electrica a inimii tale este inregistrata.
• EKG Holter sau monitorizarea Holter - Acesta este un EKG portabil care
verifica activitatea electrica a inimii tale pret de 1 sau 2 zile, 24 de ore pe zi.
Medicul tau iti poate sugera sa faci un EKG Holter daca suspecteaza ca ai un
ritm anormal al inimii, ca ai palpitatii sau ca nu ai o cantitate suficienta de sange
care sa circule catre muschiul inimii tale.
Factori ce influenteaza rezultatul EKG
• daca pacientul a mancat o masa copioasa, a baut multa cofeina si/sau a fumat
inainte de procedura;
• hipertensiunea arteriala;
• dezechilibrele electrolitice, cum ar fi prea mult sau prea putin potasiu in sange,
prea mult sau prea putin magneziu si/sau prea mult sau prea putin calciu in
sange; • folosirea anumitor medicamente;
• bolile valvelor inimii;
• ventriculul stang marit.
• obezitatea,
• sarcina,
• acumularea de lichid in abdomen (ascita),
• consideratii anatomice, cum ar fi dimensiunea pieptului si localizarea inimii in
torace,
• daca pacientul se misca in timpul testului.
Contraindicatii in realizarea unui EKG
• disectia de aorta - din cauza riscului de progresie si de ruptura;
2
• infarctul miocardic acut in decurs de 48 de ore - din cauza riscului de a agrava
infarctul, precum si din cauza ca se pot induce aritmii ventriculare;
• angina pectorala instabila in faza acuta (inainte de stabilizarea simptomelor) -
din cauza riscului de a dezvolta un infarct miocardic acut si de a induce aritmii
ventriculare;
• prezenta unor aritmii care au potentialul de a fi grave - din cauza riscului
colapsului circulatiei sangelui;
• insuficienta cardiaca decompensata - din cauza riscului colapsului circulatiei
sangelui si riscului aritmiilor;
• embolism pulmonar in faza acuta - din cauza riscului de agravare a acestei
afectiuni;
• infarct pulmonar in faza acuta - din cauza riscului de agravare a acestei
afectiuni;
• pericardita (miocardita) in faza acuta - din cauza riscului de aritmii;
3
• stenoza aortica severa - din cauza riscului de ischemie si de aritmii cardiace;
• endocardita - din cauza riscului de embolie;
• tromboza venoasa profunda - din cauza riscului de embolie.
Contraindicatii relative pentru EKG-ul de efort cardiac:
• hipertensiune severa;
• stenoza arterei coronare stangi;
• dezechilibrul electrolitic sever;
• hipertiroidism sever;
• stenoza aortica moderata pana la severa;
• aritmii insuficient controlate;
• cardiomiopatie hipertrofica obstructiva;
• blocul atrioventricular de gradul doi sau de gradul trei;
• accident vascular cerebral in interval de 1 luna de cand a avut loc.
Electrocardiograma se inscrie sub forma unei linii continui cu doua dimensiuni:
- pe orizontala se inscrie timpul
- pe verticala se inscrie sensul (pozitiv in sus si negativ in jos) şi amplitudinea
fenomenului electric
Liniile verticale marcheaza timpul, in functie de viteza de derulare a hartiei.
Daca viteza este de 25 mm/sec, 1 mm este egal cu 0,04secunde, iar daca este 50
mm/sec, 1 mm este egal 0,02 secunde.
Liniile orizontale marcheaza sensul iar 1 cm este egal cu 1 mV.
Pe verticală se înscrie amplitudinea: 10 mm = 1 mV
Pe orizontală se înscrie timpul:
-dacă viteza de înregistrare este 25 mm/sec, 1 mm = 0,04 sec (40 msec), 5 mm =
0,2 sec,
-dacă viteza este 50 mm/sec 1 mm = 0,02 sec (20 msec), 5 mm = 0,1 sec
Derivatiile standard:
4
D1 uneste bratul stang cu cel drept
D3 uneste piciorul stang cu bratul stang
D2 uneste piciorul stang cu bratul drept
Derivatiile unipolare ale membrelor:
aVR derivatia bratului drept
aVL derivatia bratului stang
aVF derivatia membrului inferior stang
Derivatiile toracice
V1 extremitatea sternala a spatiului IV ic drept
V2 extremitatea sternala a spatiului IV ic stang
V3 la mijlocul distantei dintre V2 si V4
V4 la sediul socului apexian
V5 pe linia orizontala a lui V4 la intersectia cu linia axilara anterioara
V6 pe aceeasi linie orizontala a lui V4 cu linia axilara mijlocie
Alte derivaţii toracice utilizate numai în anumite condiţii:
V7, V8, V9 – pe aceeaşi linie orizontală ca şi V4, V5, V6, la intersecţia cu
linia axilară posterioară, cu linia varfului scapulei şi cu marginea internă a
scapulei
Seria V’ – cu un spaţiu mai sus decât V
Seria V’’ – cu 2 spaţii mai sus decât seria V
Seria V3r, V4r, V5r, V6r – pe hemitoracele drept, simetric cu seria V din
stânga
VE1 şi VE2 – derivaţii xifoidiene, în unghiul costoxifoidian drept şi stâng
V1, V2 exploreaza predominant VD si septul interventricular
V5, V6 exploreaza predominant VS
5
V4 exploreaza in timpul diastolei se inscrie o linie orizontala, linia
izoelectrica.
Abaterile de la linia de zero se numesc unde sau deflexiuni:
Unda P corespunde depolarizarii atriale
Complexul QRS corespunde depolarizarii ventriculare si este format din
urmatoarele undeloreaza predominant regiunea varfului inimii
Cu Q se noteaza prima unda a complexului atunci cand ea este negativa (daca
este precedata in QRS de o unda pozitiva oricat de mica, nu se mai noteaza ca
unda Q)
Cu R se noteaza orice unda pozitiva
Cu S se noteaza undele negative precedate de o unda R
Daca exista o a doua unda R sau S se noteaza cu R’, S’
Unda T corespunde repolarizarii ventriculare
Unda U corespunde postpotentialului ventricular
P = activarea atrială, PR interval = timpul de la începerea activării atriale la
începerea activării ventriculare oQRS = activarea ventriculară, ST-T =
repolarizarea ventriculară oQT = durata activării şi repolarizării ventriculare, U
= perioada postdepolarizare
Porţiunile de traseu cuprinse intre doua unde se numesc segmente:
Segmentul PQ este cuprins intre sfarsitul undei P si inceputul complexului
QRS; corespunde transmiterii impulsului prin sistemul de conducere atrio-
ventricular
Segmentul ST este cuprins intre sfarsitul lui QRS si inceputul undei T;
corespunde fazei de repolarizare lente a ventriculilor
Segmentul TP corespunde diastolei si serveste doar ca reper al nivelului de
potential zero (linie izoelectrica)
Intervalele sunt durate de timp intre doua puncte de reper de pe traseul ECG
6
Intervalul PQ este cuprins intre inceputul undei P si inceputul QRS (include
durata undei P si a segmentului PQ); reflecta timpul de conducere prin masa
atriilor si sistemului de conducere atrio-ventricular; cum timpul de conducere
prin atrii este remarcabil de constant, modificarile intervalului PQ reflecta
tulburarile de conducere A-V
Intervalul QT este cuprins intre inceputul lui QRS si sfarsitul undei T (include
duratele complexului QRS, a segmentului ST si a undei T); reprezinta sistola
ventriculara electrica
Intervalul PP (intre inceputul sau varful a doua unde P consecutive) reprezinta
durata unei revolutii atriale
Intervalul RR (intre inceputul sau varful a doua complexe QRS consecutive)
reprezinta durata unei revolutii ventriculare
Asadar, in cadrul unei revolutii cardiace, pe traseul ECG se succed:
Unda P Segmentul PQ Complexul QRS Segmentul ST Unda T
Segmentul TP
Ritmul sinusal – frecventa 60 – 80/minut
UNDA P
Durata: 80-100 msec
Polaritatea:
Pozitiva – DI, DII
Negativa – aVR
Pozitiva/difazica/negativa – DIII
Pozitiva/difazica – aVL, aVF
Pozitiva/difazica – V1, V2
Pozitiva – V3-V6 Amplitudinea
Derivatiile membrelor sub 2,5 mm
Derivatiile precordiale: sub 1,5 mm
7
Intervalul PR
Durata: 120-200 ms
Segmentul PR inscris pe linia izoelectrica Subdenivelarea este in limite
normale daca < 0,8 mm
Supradenivelarea este in limite normale daca < 0,5 mm
Complexul QRS
Durata: 60-100 ms
Axul intre 30 – 75o
Morfologia si amplitudinea complexului QRS
1. Conducerile membrelor
DI: unda R dominanta (< 15 mm)
DII: unda R dominanta (< 19 mm)
DIII: morfologie QRS variabila (unda R dominanta sau unda S
dominanta)
aVR: negativ
aVL: asemanator DI
aVF: asemanator DIII
2. Conducerile precordiale:
V1, V2 – complexe rS, predominant negative
V5, V6 – complexe qRs predominant pozitive
Amplitudinea undei R creste progresiv de la V1 la V6; R in V1 mai
mica de 5 mm (raport R/S < 1 in V1); R in V5, V6 mai mic de 20 mm
Amplitudinea undei S scade de la V1 la V6; amplitudinea S in V2 sub
20 mm
Zona de tranzitie intre V2 si V4 Unda Q
Durata sub 30-40 msec
Amplitudinea < 1/3 din R in derivatiile V5, V6 si < ¼ din R in DIII si
aVF Deflexiunea intrinsecoida (intervalul cuprins intre inceputul
complexului QRS pana la perpendiculara coborata din ultimul sau varf)
este mai mic de 35 msec in V1, V2 si mai mic de 45 msec in V5, V6
Punctul J marchează sfârşitul depolarizării ventriculare, reprezintă punctul
de demarcaţie între QRS şi segmentul
8
Unda T
Polaritatea
Pozitiva: DI, DII, aVL, V2-V6
Negativa: aVR
Pozitiva sau negativa: DIII, aVF, V1
Amplitudinea: atat in derivatiile precordiale, cat si in cele ale
membrelor < 6 mm Unda U
Amplitudine 5-25% din cea a undei T
Ritmul cardiac de bază este normal Sinusal Frecvenţa cardiacă de
repaus 60 – 80/min Criterii de recunoaştere a ritmului sinusal: 1. Exista
unda P în toate revoluţiile cardiace şi în toate derivaţiile înregistrate 2.
Undele P sunt situate înaintea complexului QRS 3. Undele P au durata,
amplitudinea şi orientarea ventorială normală (pozitiv în D1, D2, pozitiv,
negativ sau difazic în D3, amplitudinea sub 2,5 mm, durata sub 0,10 sec)
4. Undele P constante ca formă în aceeaşi derivaţie
5. Intervalul PQ constant şi în limite normale
6. Intervalele PP = intervalele RR, constante
Criterii pentru a aprecia o electrocardiograma ca fiind normala:
1. Ritmul cardiac de bază este normal
2. Unda P este normală
3. Intervalul PQ este normal (constant, cuprins între 0,12-0,21, izoelectric
în toate derivaţiile)
4. Complexul QRS este normal:
Are o durată de până la 0,10 sec
Axul QRS +30 - +60
În DM de obicei complexul este de aspect qRs, iar în aVR rSr’, fără
criterii de hipo sau hipervoltaj
În DT R creşte progresiv de la V1 la V5, apoi scade puţin în V6, S este
maxim în V2, puţin mai mic în V1 şi scade, putând chiar dispărea în V6
Timpul de apariţie al deflexiunii intrinsecoide este sub 0,035 sec în V1
şi sub 0,045 sec în V6
5. Complexul ST-T este normal ST este izoelectric, poate fi
supradenivelat până la 2 mm în V1-V3 În DM cel mai amplu T este
aproximativ egal cu 1/3 din cel mai mare R T este pozitiv în majoritatea
derivaţiilor cu excepţia: T plat, difazic sau chiar uşor negativ în D3 şi V1
Forma lui T uşor asimetrică (panta terminală este mai aproape de
verticală)
9
6. Intervalul QT de valori normale cf. Varstei şi sexului
7. Unda U aprox 1 mm, cel mai bine vizibilă în V2, V3
10