Copilul cu paralizie cerebrala-

Tetrapareza spastica - Studiu de caz

    Paralizia cerebrala infantile reprezinta un grup de tulburari cerebrale neprogresive,

caracterizate prin anomalii ale mobilitatii si posturii, datorate unei dezvoltari anormale sau
distrugerii neuronilor motori centrali in perioada prenatala, in cursul nasterii sau dupa nastere.
Afectarea motorize este frecvent acompaniata de tulburari senzoriale, cognitive, de
comunicare, perceptie, comportament sisau convulsii,epilepsie.

    Paraliziile cerebrale pot fi clasificate in functie de etiologie (genetica sau metabolica;

vasculara, infectioasa sau traumatica), in functie de momentul afectarii(prenatal, perinatal,
postnatal), de tipul anomaliei de miscare, de topografia manifestarilor, de gradul severitatii
afectarii motorii.

 Dupa severitate sunt forme usoare, moderate, severe

 Dupa natura anomaliei de motilitate, cuprinde sindromul spastic, dischinetic,ataxic si sindroamele
mixte

 Dupa membrele afectate, sindromul spastic se clasifica in:monoplegie/ monopareza,

paraplegie/parapareza,diplegie/dipareza, tetraplegie/ tetrapareza

    Caracteristic formei spastice a paraliziei cerebrale estesindromul spastic: muschii afectati

sunt spastici, cu hipertonie piramidala, contracture predomi- nant pe muschii flexori la
membrele superioare sip e extensori la membrele inferioare mai ales la nivelul musculaturii
distale. Semnul characteristic este“fenomenul lamei de briceag”. Starea de hipertonie poate
evolua in timp catre fixare, devenind permanenta cu aparitia retracturilor
musculare. Retracturile pot genera anomalii de postura si deformari ale membrelor afectate.

    Tetrapareza spastica este forma cea mai severa de paralizie cerebrala, frecvent asociata cu

microcefalie, epilepsie, retard mental, sunt afectate toate cele patru member, mersul chiar
asistat de multe ori este imposibil si depinde de nivelul inteligentei copilului.

    Caracteristici: 

 Sunt prezente semnele piramidale(afectarea mobilitatii voluntare, hipertonie, hiperreflectivitate

osteotendinoasa, semnul Babinski este pozitiv) la cele patru member generalizate
 Semen de intarziere in dezvoltarea neuromotorie

 Tonusul musculaturii extensoare a coloanei vertebrala este insufficient dezvoltat

 Membrele superioare sunt flectate, adduse, pumnii foarte stransi

 Membrele inferioare- contracture intense a adductorilor coapsei si picior equin accentuat

 Tulburari de vorbire, limbaj, tulburari de deglutitie, masticatie

    Prezentarea studiului de caz

Nume:D

Prenume: I

Varsta:11 ani

Diagnostic: Tetrapareza spasrica

    Evaluarea copilului cuprinde

Anamnaza: copilul a fost nascut premature, cu un Scor Apgar=6, si-a tinut capul la varsta de 1
an si 9 luni, la 3 ani si 5 luni a stat in sezut, prezinta frecvente infectii respiratorii

    Evaluarea neurological

 -spasticitata

-ROT exegerate, clonus present

-semnul Babinski pozitiv

-mersul nu este posibil

    Evaluarea functionala s-a facut prin teste functionale care urmaresc dezvoltarea motorize a
copilului, coordonarea, functiile senzoriale, gradul si calitatea miscarii.

Am folosit- Scala Ashworth modificata pentru spasticitate

-Amplitudinea de misare(goniometri), testand flexia dorsala a piciorului, extensia

genunchiului , extensia cotului

-Scala functionala a echilibrului Berg

Copilul  merge “pe genunchi”, nu se ridica in ortostatism, nu merge.

    Obiectivele programului kinetic

 Reducerea spasticitatii
 Prevenirea retracturilor musculare

 Cresterea amplitudinii de miscare

 Reeducarea controlului motor si echilibrului

 Reeducarea prehensiunii

    Modalitati terapeutice

In decizia terapeutica se utilizeaza gradat metodele de le cele conservative pana la cele

radicale chirurgicale, uneori combinandu-le in functie de nivelul functional si gradul de
severitate al spasticitatii. Progresia terapeutica esteurmatoarea:
 1. metode de prevenire a spasticitatii
2. interventii terapeutice-fizio- kinetoterapie

3. posturare –ortezare

    Metodele de terapie fizicala folosite:

 strechingul prelungit, sustinut

 mobilizari articulare

 electroterapie, ultrasunet, laser, magnetoterapie

 electrostimulare functionala

 cresterea fortei musculare a antagonistilor muschilor spastici

 hidrokinetoterapie

 terapie neuromotorie Bobath

    Program de exercitii

 stretching pasiv pe tendonul achilian, ischiogambieri, iliopsoas

 posturare functionala in care copilul efectueaza diferite activitati

 exercitii active si active asistate

 mobilizari passive a membrelor superioare si inferioare (flexia, abductia, adductia umarului,rotatia

umarului,flexia-extensia cotului, flexia-extensia pumnului, abductia-adductia mainii, flexia-extensia
degetelor, flexia-extensia genunchiului, flexia-extensia soldului, flexie plantara si dorsala a piciorului)

 exercitii din” patrupedie”

 mers”pe genunchi”

 exercitii la spalier

 ridicari in ortostatism si echilibru in ortostatism

 mers intre bare paralele

 mers pe covor rulant

 mers pe plan inclinat

 mers cu carje

 exercitii de prehensiune

    Programul are o durata de 45 min de 3 ori/saptamana.

    Copilul a mai beneficiat de :

-hidroterapie 30 min/zi la 36.5-37 grCelsius

-electroterapie-curent continuu-curent galvanic,ionizare cu ca cl2

-curent de joasa frecventa-electrostimulare pe musculature hipotona

-laserterapie-1-2 min/sed, 3 sed/sapt

-magnetoterapie 30-40 min/sed

    La examinarea periodica, utilizand Scala Ashworth modificata, copilul a demonstrate o

scadere a scorului de la 1 pana la 2 puncte valorice, o reducere semnificativa producandu-se la
1 an de tratament pe adductorii coapsei.

    Evaluarea spasticitatii pe flexorii genunchiului si muschii ischiogambieri a demonstrate o

scadere a scorului cu 1 pana la 2 puncte, comparand momentele evaluarii o reducere
semnificativa producandu-se dupa 6-9 luni de tratament.

    Evaluarea amplitudinii de miscare la nivelul abductiei coapsei a demonstrate o crestere a

valorii acesteia de la 15-20 grade, comparand momentele evaluarilor, o crestere semnificativa
producandu-se dupa 8 luni de tratament.

    Evaluarea amplitudinii de miscare la nivelul extensiei genunchiului a demonstrate o

crestere a valorii acesteia de la 10-20 grade comparand momentele evaluarii.

    Evaluarea echilibrului functional al copilului, calculand scorul scalei

functionale a echilibrului Berg, a demonstrate o crestere importanta a valorii acesteia.

    Dupa 2 ani de recuperare copilul a reusit sa se ridice in ortostatism , sa-si mentina pozitia
ortostatica sis a mearga cu carjele cu minima asistenta.            Eficienta programului de
recuperare a fost posibila si datorita colaborarii foarte bune cu familia copilului
,aceasta  continuand programul de kinetoterapie la domiciliu, precum si respectarea
indicatiilor terapeutice(posturare, purtarea ortezelor pet imp de noapte si purtarea ghetelor
ortopedice.