INSTALATII DE BORD SI PUNTE
(note de curs)
1. Structura instalatii navale (1)
Certificarea instalatiilor de bord si punte a fost facuta o data cu existenta mijloacelor de
deplasare pe apa , inca de la aparitia primelor ambarcatiuni .
Aceasta categorie a fost inclusa in conceptul om- ambarcatiune si s-a dezvoltat de-a lungul
perioadei de modernizare , suferind implementarea tehnologiilor de top ale societatii.
De amintit impactul descoperirii busolei , ca instrument modern de navigatie ,(aprox 1000 ani in
urma de chinezi ), existind ipoteze de folosire si de catre egipteni, descoperirea Lumii Noi ,
impactul considerabil asupra societatii.
1.1 Introducere
Nava este privita ca un sistem complex ce indeplineste trei obiective majore :
-Primul este destinat scopului navei de a transporta marfa sau a executa servicii,
ceea ce determina tipul de nava , zona de activitate .
-Al doilea obiectiv este legat de capacitatea navei de a naviga in conditii optime sau
speciale
-Al treilea scop il reprezinta asigurarea conditiilor de habitat si sigurantei
echipajului la bordul navei .
Toate aceste functii stau la baza instalatiilor navale , inst de bord si de punte .
Reglementarile de proiectare, constructive , expluatare sunt evidentiate de norme ,
reguli impuse de Autoritatile nationale si internationale (Registre de clasificare , ,
IMO, rezolutii SOLAS, MARPOL, etc.). Evident ca pentru fiecare etapa exista reguli
precise, delimitarea activitatii.
-Din punt de vedere a cadrului timp : Faza initiala proiect – sfirsitul expluatarii navei
.
-Din punct de vedere al locului : At . proiectare – santier – zona maritime sau
fluviala.
-Participanti la proiect sunt : armatorul , executantul ( priect si exe.), executantul
serviciilor , beneficiar si societaea de clasiicare .
Legatura dintre acestia se regaseste contractual , cauzal si temporal pentru fiecare
faza .
Toate aceste elemente enumerate mai sus au impact asupra intalatiilor navale (bord
si punte )
Fazele principale de elaborare/functionare a instalatie sau a unui sistem sunt :
proiectarea /avizare
executie / test (tehnic , etans )
commissioning (punerea in functiune )
test (shore , sea sau combinat) HAT si SAT
expluatare /revizii /reparatii /modernizare
Ca principiu derularea etapelor reprezinta incadrarea in sisteme de calitate, proceduri , norme
tehnice.
Ca factori implicati in etapele mai sus mentionate :
- finante
- informatie
- materiale/energie
- management/principii
Aceste elemente pot fi gasite total sau partial in fazele de elaborare/functionare de mai
sus.
1.2 Instalatii -Categorii
Instalatiile mai pot fi impartite in patru categorii :
-Inst . energetice – destinata:
propulsie nava, generare energie agregate, generare abur, generare aer.
-Inst tubulaturi :
Ballast, santina, cargo lichid, fi-fi , sanitare, clima ,
-Inst punte :
Manevra-legare, ancorare, incarcare/descarcare, remorcaj, salvare, inst speciale.
-Inst de navigatie :
Giro, satellite, loch, ultrason , radio, special (detectare /locatie )
1.3 Elementele inst. hidraulice si pneumatice:
[Link] (Masini hidraulice ) si
[Link] hidraulice
a) Pompele (masinile) si motoarele hidraulice pot fi :
HIDRAULICE, avind ca agent fluid apa, ulei , combustibil , saramura , noroi
lichid ,etc. sau
PNEUMATICE avind ca fluid un gaz (aer, Freon, etc) .
b) Dupa sensul transformarii energetice :
- Pompe(Masini) generatoare hidraulice /pneumatice transforma energia
mecanica in energie hidraulica/pneumatica, (pompe , ventilatoare). DEBIT SI
SARCINA
Dupa modul de deplasare a fluidului in interiorul masinii :
- pompe centrifuge(turbomasini) – fluxul este continuu intre iesire si intrare
, transferul de energie se realizeaza prin interactiunea hidrodinamica curent
lichid- rotor. (pompe centrifuge, pompe axiale , turbine Kaplan )
- masini volumice – in acestea se transporta volume determinate intre
sectiunea de iesire si cea de intrare. pompe cu piston , pompe cu palete
culisante, pompe cu roti dintate, motoare liniare).
- Motoare hidraulice / transforma energia hidraulica/pneumatica in
energie mecanica
(turbine si motoare) MOMENT /DEPLASARE LINIARA SAU RADIALA
- Transformatoare hidraulice /sau transmisii hidraulice , transforma energia
mecanica in hidraulica si apoi din nou in energie mecanica, (ambreaje
hidraulice , convertizoare hidraulice) , sau transformatorul hydraulic
(energie hidraulica – energie mecanica –energie hidraulica)
[Link] :
Sunt elemente prin care circula mediul fluidul (compresibil sau
incompresibil) in conditii special de temp si presiune .
Tubulaturile se clasifica dupa :
- Material : otel , fonta , neferoase, composite.
- Destinatie : constructii, izolatii , actionari .
- Proces fabricare : tragere, laminate, sudata.
- Protectie : galvanizata, neagra, alte protectii .
Tubulatura are ca scop deservirea instalatiei din care face parte ( vezi cap.
urmatoare).
Tubulatura constructive este definite de DN (mm) ,grosime(mm), p(N/m²) ,
lungime.
Alta definire importanta a tevilor este clasa lor data de presiune si
temperatura.
Aceste tipuri de clase genereaza incidenta Societatii de Clasificare clasa I,II
si III. Alte clase functie de certificare [Link] 3.2 .
Certificatele 3.1 au certificat de producator (certificat de Clasa) ,iar cele de
clasa 3.2 au certifacat de producator si Certificat de Clasa .
Un tip relativ nou in constructia navala este teava de tip AMERON, folosita
ptr inst ballast, santina, apa calda,rece, ect.
Aceasta este fomata din material Thermoset, (asupra caruia nu se mai poate
inerveni mechanic. Elementele constituente ale materialului sunt:
- Rasini+intaritor (structural)+aditivi .
Ca rasina este folosit poliesterul, cu reactie exoterma , sau epoxy+hardner
Ca Intaritori structurali sunt folosite fibrele de carbon sau fibrele de sticla.
Aditivi sunt folositi pentru propietatile fizice si chimice, pot fi organic sau
anorganici, fibra sau granular si pot fi : mica, carbon , pigmenti color.
Tabel 1 Tipuri de instalatii/clasa tevi
Este de remarcat faptul ca tevile de clasa I functioneaza la temp mai mari de
300 ⁰C sau presiuni mai mari de 16/40 barr.
Tevile de clasa II au ca limita superioara temp de 300 ⁰C si presiunea de
16/40 bar.
Tevile de calsa III au ca limita superioara de presiunea 7/16 bar si
temperature de 200/60 ⁰C.
Datorita faptului ca traseele de tubulatura sunt lungi este necesara
imbinarea lor. In practica curenta imbinarile se fac functie de tipul de
instalatie , existind mai multe variante pentru acestea, acestea putind fi
demontable sau fixe.
a) Cuplarile fixe se realizeaza prin:
- sudura cap la cap, full pen sau deep pen. Ca procedura de sudare se
foloseste in functie de material , electrod , MIG/MAG, WIG,TIG.
Sudura poate fi manuala , semiautomata, automata.
Verificarea de face prin metode NDT(raze X, gama, ultrasunete , spuma,
camera video )
-Bercluire - sudare sau inel unic (one way) la inst sanitare.
-Manson exterior simplu sau dublu (cuplare Z) sau interior ( de rezistenta).
b) Cuplari demontabile:
- cu insurubare: piulita olandeza, ERMETO, racord filetat
- cu flansa , simpla ,canal si pana , flansa de perete ( bulkhead
flange).Importante sunt tipurile de garnituri functie de natura fluidului
(Cupru, clingherit, cauciuc).
Flansele de la inst ulei , combustibil au manta de protecte metalica (spray
shield) sau banda de protectie Hypress.
- cuplare rapida –de tip Stortz, sau cu guler (Fi-Fi, hidraulica )
Imbinari flexibile sunt foarte importante datorita elasticitatii navei si
variatiilor de temperatura.
Acestea se folosesc la diverse instalatii
- Furtun flexibil – hidraulica capace mecanice magazie(miscari ample)
- Compensatori burduf cauciuc sau metal– inst racire, frig , evacuare gaze.
- Telescopici – ballast . Cuplari Helden
- Autocompensare (bucle ), ulei termal in tancuri , combustibil .
Fixarea tubulaturii de elemntele de osatura sau suporti de face in functie de
tipul instalatiei , diametrul tevii, conform standardelor in aplicate la nava .
Aceasta consta in general in :
Bride (colier) simple
Bride cu bratara
Brida cu platbanda
Trecerile prin pereti sunt impuse de Normele de Registru . Sunt legate de
tipul de perete, osatura , izolatie , rezistenta . Scopul este de a etansa zona
adiacenta .
Acestea constau in treceri propriu-zise:
- Treceri cu manson
- Flansa de perete , aplicata sau incastrata/ treceri hidraulice (prize)
- Treceri filetate
- Treceri cu sfirsit de traseu : sonde incastrate, sifoane pardosea, prize si
stuturi de bordaj.
Tevile ce sunt conectate la invelisul exterior al navei au o constructive
speciala de intarire in zona de cuplare. Toate sunt tevi de clasa. Sudarea
si verificarea lor se face in mod special .
In functie de scopul tevilor acestea pot fi :
Izolate termic /fibre minerale (rock wool) sau Armaflex , cu inst. de
incalzire electrica/rezistenta , cu impamantare ptr tevi de cablu , cu inst
de racire (gaze esapament), protectie mecanica
Marcajul si demarcarea tevilor pe instalatii se face cu inele colorate
codificate.
Modul de testare a tevilor se face vizual sau NDT(non destructive test).
Testele se fac pe tronsoane (spooluri), sau pe instalatie cu sau fara
agregate. Testele se fac cu aer, azot, argon, apa , ulei , functie de tipul
instalatiei . Se pot face teste cu supra presiune sau cu vacuum .
[Link]
Sunt elemente ale instalatiilor de reglaj al parametrilor , inchidere ,
deschidere.
Ele pot fi cu: cep (gate valve)(15-20 bar), ventil (globe valve) ,
future(butterfly), bila(ball valve), flotor, valvule special (valvule ac , valvule
cu arc, valvule de siguranta, valvule spade sau ac,
Alegerea lor se face in functie de presiunea instalatiei .
Cuplarea a mai multor armature se face in casete de distributie sau
manevra numite MANIFOLD.
Armaturile speciale : filtre, sorburi , oale de condens.
Armaturi de bordaj sunt elemente de clasa .
1.5.1 Actionarea armaturilor .
Datorita spatiului limitat sau a gradului de automatizare actionarea
armaturilor se face mechanic, hydraulic , pneumatic, electric.
Armaturile pot fi NORMAL INCHIS sau NORMAL DESCHIS.
-Actionarea mecanica prin tije, pirghii, se poate si automatiza(dubla)
-Actionarea electrica se face cu ajutorul unui electromagnet sau
electromotor ce actioneaza tija armaturii , direct sau indirect.
-Actionarea hidraulica foloseste fluidul de transport sau circuit separat de
fluid.
-Actionarea pneumatica foloseste presiuni de pina la 30 bar
1.5.2 Armaturi de reglaj
Aceste armature au ca scop reglarea parametrilor functionali in anumite
limite sau sub o valoare data, (de siguranta):
a) Reglarea presiunii-
Acestea pot fi :
-de siguranta
- de siguranta propriu-zisa
-de reglare cu mentinere constanta a presiunii de obicei intre 1,1 si 0,9 din
valoarea presiunii
Regulatoarele de presiune (presostate)
b) Reglarea temperaturii
- Semnalizare temperature extreme
- Siguranta
- Reglarea temperaturii
c) Reglarea debitului si a presiunii
-La nave se folosesc dispositive de reglare a presiunii si a debitului .
Aceasta are ca efect modificarea (stabilizarea) puterii sau a debitului .
-Pompele centrifuge (Masinile hidrodinamice) folosesc transformarea
miscarii de rotatie in debit.
-Pompele (Masinile volumice) folosesc elementi a caror rotatie/translatie
determina un volum
In functie de nr. de rotatii de stabileste volumul de lichid ce trece prin
conducta.
d) Masurarea nivelului in tacurile de ballast si combustibil se face electric,
manual sau pneumatic
Sunt cazuri in care se folosesc mobree cu flotor ptr nivel maxim sau minim
cu semnal electric (casete , mici tancuri) sau sticle de nivel montate pe
tanc.
La tancurile de ballast semnalul dat de traductorul de presiune electric este
convertit in volum .
Pentru lichide inflamabile se foloseste sistemul pneumatic de masurare .
Alt system pentru tancuri cu lichide inflamabile este cel cu radar montat sub
punte . Calibrarea sa se face in functie de volumul tancului , asieta. Volumul
scanat este cel al volumului tancului gol.
Masurarea pneumatica.
Se insufla aer prin sonda masurind presiunea aerului ce iese la suprafata.
Acesta trebuie sa invinga presiunea hidrostatica a coloanei de lichid .
Semnalul de presiune se converteste in semnal electric iar apoi digital sau
analogic pe un ecran .
e) Reglarea viscozitatii : Reglarea viscozitatii este necesara la motoarele
principale care functioneaza pe combustibil greu. Viscozitatea admisa este
de 2-2,5 grade Engler.
f)Traductoare hidrostatice ,
Se bazeaza pe propietatea careia in cazul curgerii laminare a fluidului
caderea de presiune este proportioanala cu viscozitatea.
Pentru proportionalitate Re crt mai mic de 2300.
g)-Traductoare hidrodinamice – au la baza frecarea viscoasa intre doua
discuri la care primul este antrenat mechanic iar miscarea se transmite la al
doilea prin intermediul lichidului.
Traductoare cu cilindri concentrati se bazeaza pe frecarea viscoasa dintre
doi cilindri cu transmiterea turatiei . (grosimea stratului limita)
d) Rezervoare hidraulice .
In majoritea sisitemelor hidraulice pe nava se intilnesc rezervoarele
hidraulice sau tancuri de ulei .
Instalatii care sunt dotate cu rezervoare (power pack) , sunt inst capace
mecanice , inst guvernare , inst ancorare, inst manevra-legare , inst ulei
termal.
Sunt operatii de test presiune max .pe instalatii , sau operatii mecanice
(presa tub etambou ) care folosesc acest tip de instrument.
Acestea au ca scop :
Egalarea diferentei instantanee dintre cantitatea de lichid absorbita si cea
refulata
Conduce energia termica rezultata prin frecari
Separa aerul , apa si impuritatile mecanice
Inaltimea lichidului trebuie sa fie aprox. 80-90% din inaltimea rezervorului .
Conducta de aspiratie trebuie sa fie tesita la 45 grade , situate la 30 mm de
fundul rezervorului .
Conducta de retur trebuie sa fie tesita la capat.
Celel doua conducte trebuia sa fie cit mai departate intre ele.
Temperatura nu trebuie sa depasesca 50 grade C. Se poate face racirea
sau inclazirea uleiului din rezervor. Rezervorul se inspecteaza tehnic si
etans .
Adesea pe capacul de inchidere se monteaza pompe, distribuitoare,
ventile de presiune , filter.
1.6. Realizarea instalatiilor de tubulatura navala :
Realizarea instaltiilor navale se face in patru pasi :
Proiectare, Executie , Montaj si Test.
a) Proiectarea se face prin programe specializate pe tipuri de instalatii conform
regulilor de Registru de clasificare, (Cadmatic-Nupas )
Initial se stabilesc elementele de baza ale instalatiei , agregate, tubulaturi ,
armaturi , elemente de comanda si control , traseul tubulaturii ,amplasarea
agregatelor.
Planul de baza il constituie schema instalatiei ,”system plan” , ce cuprinde si
conditiile tehnice aferente.
De asemenea se elaboreaza “layout plan”si “combination drawing”, ce face
legatura cu alte ansamble si sisteme .
Aceste date pot fi gasite si in planul 3 D- eBrowser, ce materializeaza toate
informatiile elementelor, codificare , legatura cu alte desene (link-uri) .
Desenele de executie ptr ateliere se refera la elaborarea desenelor ptr
tronsoanele de teava (spool-uri ).
b) In ateleier se confectioneaza tevile ,(procedee numerice 3D), se monteaza
prin sudura flanse, mufe si alte elemente (spooluri ), dupa care se face pregatirea
tevilor , decapare, galvanizare, uleiere. Unele tronsoane de tubulatura se preseaza
si se inspecteaza in atelier.
c) Tevile (tronsoanele) se transporta la nava unde incepe montajul tubulaturii ,
conectarea cu agregatele.
Instalatia se preda tehnic si etans functie de norme , dupa care se face punerea in
functiune a instalatiei (commissioning) .
d) Urmeaza probele de cheu sau de mare in care se testeaza functionarea
instalatiei conform unui protocol ce cuprinde parametric de functionare .
Aceste probe se executa in prezenta reprezentantilor Santierului executant,
armatorului si Registrului de clasificare (BV, DNV, ABS, GL, LRS).
Probele se impart in doua grupe mari : HAT (harbor acceptance protocol ) si SAT
(sea acceptance protocol). Acestea se efectueaza dupa un protocol stabilit la care
participa executantul , beneficiarul si societatea de clasificare.
Protectia tevilor :
Protectia se face in mod general prin doua procedee:
a) vopsire si b) acoperire metalica si c) uleiere
a) Vopsirea se face in sistemul adecvat instalatiei respective repective. Se
folosesc vopsele cu unu si doua componente, Tubulatura in tancurile de ulei
si combustibil nu se vopseste.
b) Acoperirea metalica se face cu zinc prin procedee de decapare spalare
neutralizare si acoperire in baia de zinc a tevilor (peekling ). Stratul de
acoperire este in jurul valorii de 80-100 microni conf. Normei europene NE-
1461.
Daca din motive tehnice tevile galvanizate se vopsesc se aplica initial un strat de
vopsea de legatura (tie coat)care creeaza aderenta pe zinc.
In anumite cazuri locale se aplica la rece statul de zinc prin sprayere sau vopsire.
c) Uleierea de face prin speierea la interior a tevii cu ulei dupa decaparea ei in
atelier.
ACTUATORI
Pentru dezvoltarea fortelor si momentelor si realizarea miscarilor in sistemele
mecatronice se utilizeaza sisteme de actionare de cele mai diferite tipuri si forme de
energie. Pentru cuprinderea tuturor acestor dispozitive tehnice intr-o singura
notiune, se utilizeaza, termenul de actuator (de la [Link] „to act” = a actiona).
Definitie:
In general, prin actuator se intelege un subansamblu care converteste o forma de
energie (electrica, pneumatica, termica, chimica etc.) in energie mecanica. Structura
acestuia nu mai poate fi descompusǎ in sub-structuri decat cu riscul de a pierde
capacitatea de generare a miscarii.
Scop :
Miscarea simpla, elementara generata de un actuator poate fi utilizata direct pentru
un anumit scop sau poate fi transmisa, transformata si amplificata, sau corelata cu
miscarea obtinuta de la alti actuatori.
Actionarea propriu-zisa este obtinuta pe trei cai distincte, interactiunea campurilor,
interactiune mecanica si deformatii limitate.
.
O caracteristica esentiala a elementelor din structura actuatorilor este faptul ca au
un triplu rol:
- rol structural (de a prelua incarcarile si sarcinile transmise);
- rol senzorial (oferind suplimentar posibilitatea integrarii in structura a senzorilor
si traductorilor, pentru a obtine un control in bucla inchisa);
- rol de actionare.
2. Calculul hydraulic si pneumatic (1)
2.1 Definirea sarcinii pompei
Instalatiile navale sunt caracterizate de parametric functionali .
Cei mai important sunt :
Presiunea = F/S
Debitul – cantitatea de fluid ce trece printr-o sectiune .
Inaltimea de pompare- energia specifica totala primita de lichid la trecerea
sa prin masina (diferenta dintre energia totala specifica a lichidului la iesire,
respective la intrarea in masina)
Putera utila (Pu)- reprezinta puterea transferata lichidului , puterea
dezvoltata de masina.
Puterea absorbita (Pa)- puterea aplicata masinii pentru a realize pomparea
Puterea disponibila – reprezinta puterea cedata de lichid la trecerea sa prin
masina
Randamentul – reprezinta eficienta transformarilor din masina. Pu /Pa
Debitul poate fi masic si volumic . Ptr gaze se defineste functie de temp .
Sarcina !- reprezinta aportul energetic pe care pompa o transmite fluidului .
Sarcina este diferenta de energie specifica a fluidului la iesirea din pompa si
intrarea in pompa
H=Er-Ea [J/m³](mH2O) (1) (p *V=E)
P=QH [w](J/s)
Considerind schema de mai jos si scriind ec Bernoulli intre punctul de
intrare si iesire din pompa si facind diferenta :
Energia pompei se consuma ptr energie cinetica , energie piezometrica ,
energie de pozitie .
Scriind ec. B intre punctul 1 si Pa si Pr si 2 , inlocuind in ec. 1 se determina
sarcina pompei :
Pierderea de sarcina pe instalatie:
Energia fluidului in cele doua rezervoare (7):
Termenul I :
-Crestere de energie cinetica
-Crestere de energie piezo
-Crestere de aport ridicare fluid la inaltime
Termen II:
– pierderea hidraulica pe instalatie
Rezulta ca puterea pompei = puterea pe instalatie
Regimul de functionare se defineste in :
- Regim tranzitoriu , accelerare fluid
- Regim stationar , fortele de inertie nule.. Ptr aceste regimuri se
calculeaza parametrii pompei .
2.2 Conditii de functionare a pompelor pe aspiratie .
Se considera montajul din fig 2.2.
Ec Bernoulli intre punct O si punct A.
Se face notatia
Hv –sarcina vacuumetrica
ha- pierderea de sarcina intre punctele O si A.
Sarcina vacumetrica are valoare maxima atunci cind presiunea in
punctual de aspiratie A ajunge la valoarea presiunii vaporilor saturati .
Sarcina vacuumetrica reprezinta o marime care caracterizeaza
propietatile de aspiratie .
Sarcina se consuma pentru a crea fluidului viteza v , pentru a-l ridica la
inaltimea Za si a invinge pierderile hidraulice . Ceea ce impinge lichidul
este presiune admosferica .
Pompele au sarcini vacuumetrice mai mici decit sarcina vacumetrica
maxima.
Inaltimea de aspiratie este inferioara valorii de 10,33 mH₂O. (mCA),
echivalentul presiunii admosferice .
Conditia este ca Pa mai mare ca Ps , pentru o functionare stabile (-).
In caz contrar poate apare fenomenul de cavitatie .
Problema se pune practice pentru lichide fierbinti .
Presiunea vaporilor depinde si de temperatura.
Cauzele aparitie fenomenului de cavitatie :
- Inaltimea de aspiratie mare (nivelul pompei si nivelul apei )
- Pierderea totala de sarcina pe conducta de aspiratie , fie cresterii
debitului , fie infundarii sorbului pompei , deci crestera coeficientului
hidrodinamic “s”
- cresterea temperaturii apei
- Concentratia mare de gaze dizolvate in apa
- Functionarea pompei cu debite mari la inaltime de pompare mica
Pentru performanta se foloseste o alta marime NPSH (Net Positive
Suction Head ). Acesta este rezerva de energie pe care lichidul o poseda
la intrarea in rotor . Valoarea reprezinta rezerva de cavitatie.
Primul si al doilea factor reprezinta energia totala a fluidului la intrarea in
pompa .
Se poate calcula inaltimea maxima de aspiratie la care nu apare cavitatia
Valoarea lui NPSH la care parametric incep sa scada caracterizeaza
inceputul cavitatiei. La valori mai mici curba e intrerupe si incepe
cavitatia . In punctual critic vina de fluid se rupe.
Daca se scrie ec. B intre punctual O si A de aspiratie si se scad valoarea
Ps din ambii membri rezulta :
Introducind valoarea NPSH rezulta :
Sau
Rezulta ca rezerva de energie de cavitatie depinde de :
- Presiunea admosferica
- Presiunea vaporilor saturati la o anumita temperature
- Conditiile de cuplare a pompei (Za)
- Pierderi hidraulice pe tubulatura de aspiratie
Se poate determina valoarea inaltimii de aspiratie :
Si inaltimea maxima la care nu apare cavitatia :
2.3 Calculul pierderilor de sarcina.
Pierderile de sarcina se refera la pierderile liniare si locale .
Cele liniare depind de λ iar cele locale de ζ
-Pentru regim laminar :
λ=64/Re
Re = vd/ν
-Pentru regim turbulent :
Coef pierderilor de sarcina este functie de Re si de starea suprafetei
interioare , adica de rugozitate.
Se defineste rugozitatea relative:
ε=k/d
k- marimea asperitatilor .
Pentru regimuri turbulente exista formule empirice pentru calculul lui λ,
depinzind de nr. Re.
Diagrama Nikuradze analizeaza cele trei zone de curgere :
λ=f(Re, ε)
zona I- laminara Re aprox 2000 rugozitatea nu are influenta asupra
valorii λ
Conform relatiei Hagen – Poseuille :
λ=64/Re
zona II de tranzitie cuprinde trei portiuni :
a) Zona de tranzitie Re 2000-4000. Coeficientul de rezistenta creste
rapid , iar λ=const.
b) Portiunea pentru care curbele de rezistenta ale conductelor cu
diferite rugozitati coincid curbei Blasius pentru conducte
netede(tubulatura neteda la interior)
c) Regimul prepatratic in care curbele coeficientului Darcy difera intre
ele .
zona III
Regim patratic sau regimul automodelarii turbulente . Pentru fiecare ε, λ
devine constant , independent de numarul Re.
Formula lui Prandtl :
Metoda pierderilor echivalente
Metoda consta in echivalarea valorii λl/d cu o valoare echivalenta de
pierdere locala . In aceste conditii h se calculeaza :
Metoda se utilizeaza in cazul retelelor complicate cu pierderi locale
preponderente .
Metoda lungimilor echivalente
Caracteristica hidrodinamica da legatura dintre debit si sarcina .
Problema generala :
Din relatiile de mai sus :
Daca se considera ecuatia debitului din care se scoate viteza si
introducind in relatia de mai sus rezulta:
ec.20 si 21
Se face notatia :
Ec devine: h=sQ²
Pierderile hidraulice depind de debit . Factorul “s” este o functie de λ
Deci” s” functie de Re.
In cazul automodelarii λ nu mai depinde de Re, ci numai de rugozitate .
In acest caz nici “s” nu mai depinde de Re. (vezi zona III)
In cazurile practice regimul in care se merge cu s=constant e foarte des.
Caracteristica tubulaturii fiind o parabola de gradul 2.
-Tubulatura Serie
Daca exista doua tronsoane in serie si diferite din punct de vedere
geometric , lungime si diametru .
Se determina valoarea pierderii hidraulice pe aceasta tubulatura
Exista tripla egalitate :
Q₁=Q₂=Q=constant
Deci
Si facind notatia :
Generalizind in cazul a mai multe tronsoane
Dupa ce se traseaza cele doua caracteristici ale tubulaturii :
Caracteristica cuplarii in serie a tubulaturii se obtine prin insumarea pe o
anumita abcisa a celor doua ordonate, (deci a celor doua pierderi
hidraulice).
-Tubulatura paralel
Pierderile totale se considera :
Se determina caracteristica echivalenta pe cale analitica
Q=Qa+Qb
Adunind valorile Qa si Qb
rezulta :
In punctual 1 sarcinile sunt
egale deci :
Rezulta :
Paranteza reprezinta
valoarea “s “
Valoarea echivalenta a caracteristicii hidrodinamice este:
, iar pentru mai multe ramificatii :
Pierderea de sarcina pastreaza aceeasi forma cu caracteristica
hidrodinamica echivalenta .
Grafic problema se reduce la trasarea caracteristica hidrodinamica a
celor doua tubulaturi , caracteristica cuplarii in paralel se obtine prin
insumarea pentru o anumita ordonata(o sarcina h) a celor doua abscise
(cele 2 debite)
In concluzie ptr cuplari serie se aduna cele doua pierderi de sarcina , iar
pentru cuplarea in paralel se insumeaza debitele
-Tubulatura complexa
Tubulatura este formata din tronsoane paralele si in serie .
Se porneste de la unul din capetele instalatiei coniderindu-se pe rind
tronsoanele constituente.
Se analizeaza o schema din fig. care
contine cuplari in serie si paralel
51-52 = 5a
57-5a=7a
46-36=6b
6b-76=7b
7a-7b=7A
87-7A=Rezultanta
Exista cazuri in care avem tubulatura complexa cuplata.
Se considera o tubulatura sub forma schemei de mai jos :
Obs. Consideram tronsonul principal si ramura a in plan orizontal si
segmental z vertical , b orizontal .
Prb 1. Ramura b are conditii de cuplare deoarece in punctul I trebuie sa
se realizeze o sarcina de pozitie ρgz . Sarcina geodezica determina o
translatie a caracteristicii instalatiei cu distanta ρgz, tocmai echivalentul
sarcinii de pozitie. Tronsoanele 1a si 1b se cupleaza in paralel .
Pe tronsonul b apa nu circula daca valoarea este sub ρgz
Daca in calcul se tine seama de conditia de cuplare caracteristica
rezultanta nu mai este continua .
Prb 2.
Daca la capatul tubulaturii trebuie sa se realizeze o anumita presiune ,
pompa va trebui sa asigure o sarcina suplimentara egala cu pierderile pe
tubulatura plus sarcina pentru invingerea presiunii de la capatul
tubulaturii.
Se reprezinta graficul H-Q, iar caracteristica se traseaza de la H=p.
Caracteristica totala a instalatiei este:
Primii trei termini reprezinta conditiile de cuplare ,iar h pierderile
hidraulice.
Se face notatia :
Ec devine:
(pierderi dinamice)
si
Facind notatia se ajunge la expresia :
Forma ecuatiei pune in evidenta:
-Termenul subliniat care reprezinta conditia de cuplare plus sarcina pe
care o realizeaza pompa
-termenul hi care semnifica pierderile hidraulice totale , inclusive
dinamice
Obs :
Daca p1 si p2 reprezinta presiunea admosferica atunci ec se simplifica
Daca p1 diferit de p2 exista o sarcina de cuplare (adica la capatul b al
ramificatiei este presiune, caz furtun , duza ,etc ) atunci graficul ia
forma din 2.15
Sumar :
Marimi specifice
Sarcina
Puterea
Pierderea de sarcina (liniar ,local)
Rugozitatea
Sarcina vacumetrica
NSPH (net positive suction head)-rezerva de cavitatie
Zone –Nicuradze
Caracteristica hidrodinamica “s “(depinde doar de rugozitate)
Tubulatura serie- paralel-complexa
Caracteristica totala
3. Pompe (Masini) hidraulice si pneumatice (4)
Acestea convertesc energia mecanica in energie hidraulica sau pneumatica ,si/sau invers.
Aceasta energie poate fi folosita pentru deplasarea fluidului intre punctele instalatiei sau
poate fi folosita pentru actionarea altei masini .
Fluidele cu care opereaza masinile se numesc fluide de lucru . Ele se deosebesc prin starea
de agregare , viscozitate, densitate, provenienta, continut de suspensii, punct de
autoaprindere.
In industria navala se folosesc :
-Apa de mare, apa tehnica, apa potabila, produse petroliere, lichide chimice, amestecuri
,bitumuri.
-Aer comprimat (lansare si tehnic),aer, gaze de ardere, gaze lichefiate, azot, CO2, spume.
Conditiile de lucru , pentru toate categoriile sunt presiunea si temperatura. Cele doua
componente au impact major asupra functionarii masinilor hidraulice.
Ca folosire lichidele sunt :
Cele transportate ca marfa
Cele folosite ca agent ptr instalatiile navale.
Conversia energiei se face prin :
- efect dinamic
- efect static (volumic)
Masinile pot fi convertibile , adica cu reversibilitatea transformarii.
Elementele (marimile ) de conversie ptr fluide sunt debit si sarcina , Q, H.
Elementele mecanice sunt momentul si viteza unghiulara, M, ω, ptr motoare rotative si F si
V pentru motoare liniare.
Energia specifica a unui fluid poate fi exprimata ca fiind suma energiilor dinamica si statica.
=
Componenta se regaseste in modificarea cinematicii particulei
Componenta se regaseste in modificarea presiunii statice
Masinile la care conversia se face pe baza componentei dinamice se numesc masini cu
principiu de functionare dinamic .
Masinile la care conversia se face preponderent pe baza componentei statice se numesc
masini cu principiu hidrostatic de functionare .
Functionarea masinilor volumice se face pe baza variatiei ciclice a volumului de lucru .
Pentru cuplarea la aspiratie si refulare se folosesc organe de distributie :
-supape –masinile fiind nereversibile
- distribuitoare – masinile fiind reversibile
Conversia se face in general in mod continuu. Sunt cazuti cind conversia se face in timp
limitat ,deci pe o distanta scurta sub unghi limitat. Aceste masini se numesc motoare liniare
sau oscilante
Actionarile hidropneumatice sunt impartite in doua categorii :
-Transmiterea de puteri la mare distanta
-Cele care Transmit comanda la elemente mecanice ale instalatiei prin intermediul fluidului
energetic .
Pierderile de putere se fac in ambele situatii a generatoarelor si motoarelor :
1. Masini hidraulice cu principiu de functionare dynamic
Aceste masini realizeaza conversia energetic prin modificarea componentei cinetice a
energetice ca urmare a interactiunii intre fluid si rotor.
Cinematica ( de ce e important – ptr particularizari)
Se fac urmatoarele ipoteze :
- Fluidul este ideal (omogen, continuu si fara viscozitate)
- Traiectoria particulelor ce strabat rotorul este o linie continuua cu miscare relativa
- Rotorul are o infinitate de paleti cu grosime zero avind forma liniilor de current
Miscarea se face in doua sisteme de referinta
-Unul fix cu carcasa
-Altul mobil , solidar cu rotorul
Se foloseste un sistem de referinta in coordinate cilindrice . Versorii directiilor sunt :
Īr, Īu , Īz.
– viteza absoluta raportata la sistemul fix
- viteza relativa a fluidului
– viteza de transport a sistemului
Notind cu viteza unghiulara a rotorului , si cu vectorul de pozitie a punctului P
atunci
Viteza absoluta , relative si de transport satisface relatia Coriolis :
Reprezentarea grafica a relatie Coriolis se numeste triunghiul vitezelor.
- Unghiul dintre viteza de transport si viteza absoluta se noteaza cu α.
- Suplimentul unghiului dintre viteza de transport si viteza relativa se noteaza
cu β.
Tinind cont de relatia Coriolis rezulta ca
=
=u
Trunghiul vitezelor se traseaza pentru masini generatoare si pentru masini motoare.
(β 90)
Teoria pompei
Figura de mai jos reprezinta o sectiune transversal in discul pompei .
Figura 1/ 2 reprezinta triunghiul vitezelor la intrare si iesirea din
propulsor .
a) Aspiratie
In ipoteza curgerea in pompa nu este rotationala. Asta inseamna ca
unghiul α =90 grade . In functie de geometria pompei se poate calcula
inelul de intrare . Pentru un propulsor radial :
A1 = 2π r1 b1 [m2]
In care:
r1 este raza de intrare in propulsor a fluidului
b1 este latimea palei .
Cantitatea de lichid intra prin aceasta arie iar c1m este calculat din
formula :
C1m =Qprop /A1 [m/s]
Viteza tangential U1 este produsul razei cu viteza unghiulara :
U1=2₁π r1 (n/60) = r1 ω [m/s]
ω = viteza unghiulara [rad/s]
n = turatia [rev/min]
Unghiul relative β1 poate fi calculat pe baza α1 , Cm1 si U1.
In acest caz (irotational ) (C1=C1m ) relatia devine:
tan β1= C1m/U1
Triunghul vitezelor la intrare
b) Refularea
La fel ca in aspiratie se considera triunghil vitezelor ptr o pompa radiala:
A2= 2πr2b2
C2m se calculeaza la fel ca aspiratia:
C2m = Q pompa /A2 [ m/s]
Viteza tangentiala U este calculata :
U2 =2πr2(n/60) =r2ω [ m/s ]
La inceput se considera ca β2 are aceeasi valoare ca si unghiul palei
rotorului .
Viteza relativa poate fi calculata din :
W2= C2m /sin β2 [m/s ]
si
C2u =U2-C2m/tan β2
In concluzie triunghiul refularii pompei este determinat.
Triunghiul vitezelor la iesire
Ecuatia lui Euler
Metoda de determinare consta intr-un volum de control care limiteaza
rotorul , impulsul din ecuatia de impuls care descrie forte si triunghiul
vitezelor la intrare si iesire .
Volumul de control este un volum imaginar care foloseste in ecuatia de
echilibru .
Volumul de control
Ec de echilibru ptr impuls uneste debitul masic si viteza cu diametrul
rotorului . Echilibrul este dat de moment .
Momentul M la ax (motor) corespunde momentului obtinut momentului
curgerii prin pompa cu debitul masic m=ρQ.
M=m(r2 C2u – r2 C1u ) (Nm)
Prin inmultirea momentului cu viteza unghiulara se gaseste expresia
pentru puterea la ax .
In acelasi timp raza inmultita cu viteza unghiulara rezulta viteza
tangentiala :
r2 ω=U2
Aceasta rezulta :
P2 = Mω [W ]
= mω(r2 C2u – r1 Cu1 ) = m(ωr2 C2u – ωr1 Cu1 )= m(U2 C2u – U1 Cu1) =
Qρ(U2 C2u – U1 Cu1)
Puterea hidraulica transmisa fluidului poate fi scrisa ca o crestere de
presiune Δ p rotor prin rotor inmultita cu debitul Q :
Phidr = Δ p rotor Q [W ]
m = debitul masic (Kg/s)
Valoarea ρ(U2 C2u – U1 Cu1) are marime de presiune (sa se demonstreze
!!)
Sarcina este definita ca :
H= Δ p rotor/ρg
Expresia puterii hidraulice se poate scrie :
P hidr =QH ρg= m Hg [W]
Daca curgerea este libera puterea hidraulica si mecanica pot fi egalate :
P hidr=P2
m gH = m (U2 C2u – U1 Cu1) ↔ H=(U2 C2u – U1 Cu1)/g
Aceasta este Ecuatia lui Euler si exprima sarcina la viteza tangentiala si
absoluta la aspiratie si refulare .
Daca se aplica cosinus in triunghiul vitezelor Ec. Euler se scrie ca o suma
de trei contributii :
1. Sarcina statica ca urmare a fortei centrifuge
2. Sarcina statica ca urmare a variatiei vitezei prin rotor
3. Sarcina dinamica
H= (U22 – U21) /2g +(W21 – W21) 2g + (C22-C21)/2g [m]
- ----------------- ------------------ ----------------
1 2 3
Daca nu exista debit prin pompa si nu exista rotatie la aspiratie atunci
sarcina este determinate doar de viteza tangentiala in care C2u = U2
H0 = U22/g [m]
Cind se proiecteaza o pompa se presupune ca nu exista rotatie ,
insemnind C1u =0
H=(U2 C2u ) /g [m]
Forma palei si curba pompei
Forma palei depinzind de unghiul de iesire
Daca se presupune ca nu exista rotatie (C1u = 0 ) o combinate de ecuatii
arata ca sarcina variaza liniar cu debitul si panta depinde de unghiul de
refulare β2 .
H= (U22 /g)-(U2 /π D2 b2 g tan(β2 ) ) Q [m] **
Figura de mai jos demonstreaza legatura dintre curba theoretic a
pompei si unghiul palei indicat la unghi β2
Curbe teoretice calculate bazate pe formula **
Curbele reale sunt deformate datorita pierderilor volumice , alunecarii,
rotatiei la aspiratie , etc.
Folosirea ecuatiei Euler
Exista o strinsa legatura intre geometria rotorului , ec Euler si triunghiul
vitezelor care poate fi folosita in estimarea impactului schimbarii
geometriei asupra sarcinii .
Cazul particular al Ec .Euler poate fi identificat in triunghiul vitezelor la
refulare .
Ecuatia Euler si cuplajul vectorilor in triunghiul vitezelor
Se considera doua cazuri :
- primul reducerea dimensiunii b2 .
Valoarea C2m este invers proportional cu b2 . Valoarea C2m creste cind b2
scade . U2 este independent de b2 si ramine constant . Unghiul β2 nu se
schimba cind se schimba b2 .
-Daca vitezele C2u si C2 scad si W2 creste . Sarcina va scade ,implicit
puterea . Sarcina la curgere zero este proportionala cu U22 si nu exista
schimbari in acest caz.
Triunghiul vitezelor la schimbarea marimii de iesire b2
Metode expermentale de studiu ale masinilor cu principiu dynamic de
functionare
In multe cazuri din considerente de modelare a miscarii fluidului se
recurge in proiectarea pompelor prin metode expermentale .
In acest caz scopul final este asigurarea unui radament maxim .
Proiectarea se face in doua etape , prima consta in dimensionarea in
conditii simplificatoare , apoi se definitiveaza prin experiment.
Acestea aduc corectii pentru o energie disipata mica si randament mare.
Transpunerea de la model la scara naturala se face prin criteriile de
similitudine.
Trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:
[Link] geometrica a pompelor
[Link] cinematica
[Link] criteriului Re
1. Conditia asemanarii geometrice :
2. Asemanarea cinematicii implica respectarea conditiei ca triunghiul
vitezelor sa fie asemenea model si natura m si n. Aceasta inseamna
satisfacerea criteriului de similitudine Strouhal .
Rezulta prin calcul ca :
Raportul vitezelor este proportional cu λ si raportul turatiilor.
Deducerea parametrilor debit, sarcina, se face aplicind similitudinea
cinematica.
- Raportul debitelor:
Debitul este dat de viteza radiala a vitezei la iesirea din rotor.
Raportul debitelor este proportional cu λ³ si cu raportul turatiilor
- Raportul sarcinilor :
Se considera ec. fundamentala a pompelor :
Daca intrarea in pompa se face radial Cu1=0
Raportul sarcinilor este proportional cu λ² si cu patratul raportului
turatiilor
- Raportul puterilor :
Deoarece P=QH, rezulta direct :
Raportul puterilor este proportional cu λ⁵ si cubul raportului turatiilor.
3. Respectarea criteriului Re cu cel cinematic nu se poate face simultan .
Similitudinea cinematica implica respectarea criteriului Sh.
Re este foarte mare deci identitatea dupa Re se realizeaza automat.
4. Se introduce drept criteriu de comparatie “ turatia specifica”.
Aceasta defineste ca turatia unui model de pompa asemenea
geometric cu modelul din natura care respecta similitudinea Sh, sau
triunghi de viteze asemanator , si care transferind acelasi lichid
realizeaza o sarcina egala cu 1mH₂O, consumind putera de
1CP,(735W).
Pompe centrifuge
Pompa primeste energia mecanica de la motorul electric si o transmite fluidului
prin intermediul paletilor .
Deplasarea fluidului se face datorita fortelor centrifuge . La iesirea din rotor
particulele au viteze mari , energie cinetica mare . Carcasa are rol de a prelua
energia cinetica fara pierderi la trecerea prin rotor si de a conduce fluidul cu
energia cinetica catre refulare.
Ea transforma energie cintica in energie potential cind refularea este inchisa.
Sensul palelor este avind curbura in spatele sensului de rotatie . Antrenarea
pompelor se poate face electric , cu motoare hidraulice , turbine sau motoare
termice.
Constructia pompelor centrifuge poate fi :
- Cu paleti liberi
- Rotor semideschis
- Rotor inchis
Fenomenul de cavitatie poate fi preintimpinat prin constructia unui
prerotor sau a unui rotor extins.
In general in constructiile navale pompele centrifuge sunt verticale cu
prindere de cele mai multe ori pe postament orizontal. O problema
practica reprezinta cuplarea si centrarea pompelor cu tubulatura .
Carcasele pompelor pot si simple si supraetajate.
Masinile centrifuge nu sunt in general autoamorsable. Pentru
functionare este necesara umplerea tubulaturii de aspiratie cu lichid sau
evacuarea aerului pe conducta de aspiratie pina ce fluidul inunda
statorul .
Solutiile in acest sens sunt:
-functionarea inecata,sau
-cu valvula cu retinere
- cu statie de amorsare, incluzind o pompa volumica si un ejector.
- cuplarea pe acelasi arbore pe care este fixat rotorul pompei a unei
pompe cu inel de apa. Pompa este autoamosrsabila si scoate aerul din
tubulatura , raminind cuplata , functionind in paralel cu pompa
principala.
In instalatiile de la bordul navei se utilizeaza des pompele centrifuge in
inst de ballast, santina, Fi-Fi , apa tehnica, sanitara, marfa petroliere, ect.
Pompele pot lucra ca si turbine prin intrarea apei radial si evacuarea
axial (turbina Francis).
-Definirea caracteristicilor functionale ale pompei centrifuge
Caracteristica functional este data de legatura dintre sarcina H si debitul
Q.
Pentru o pompa ideala din ec .21([Link].),
Facind reprezentarea grafica in
coordinate HQ, functia este
dependenta de unghiul β (W si u)
Din curba Ht infinit se obtine prin scadere Hf pierderi frecare rotor
curba Ht reala.
Se considera si pierderile prin soc (delta Hs ) , pe portiunea Q-0 de
pornire prin devierea vinei de lichid . Aceste pierderi se scad din curba H-
Q.
Daca debitul la intrare este inferior debitului nominal Q Qn , atunci
configuratia triunghiului vitezei se modifica.
Din reprezentarea vectoriala regimul de functionare este dat de
parametri (vectorii) , , .
Pentru ca intrarea sa se faca fara soc viteza W trebuie adusa pe directia
paletilor la intrare prin modificarea cu viteza Δ . Aceasta implica
devierea unghiului la valoarea β1.
Din asemanarea triunghiurilor rezulta :
Consideram pierderile prin soc de forma pierderilor locale
Si rezulta:
-Deducerea analitica a expresiei sarcinii
Expresia analitica a caracteristicilor este functia f(Q,H,n) este un
paraboloid hiperbolic.
Dependenta de unghiul beta, soc, frecari
Facind notatia :
Determinarea s si ζ se face din literature. Expresia sarcinii devine:
Coeficientii K1, k2,k3 reprezinta valori constante pentru pompa data.
Ecuatia de mai sus reprezinta un paraboloid hiperbolic .
-Curbele I, II,III sunt curbe de turatie n=ct. ,rezultate din intersectia pinzei
cu plane paralele Q-H.
-Curbele a-a, b-b, c-c, orizontale ,paralele cu planul Q-n sunt linii de
refulare constanta . Acestea sunt hyperbole si a caror asimptote se
intersecteaza pe axa H. Ele definesc comportamentul pompei la o
anumita inaltime de pompare. Modificarea debitului se face prin
reglarea turatiei.
-Parabola H este rezultatul intersectiei cu un plan paralel cu planul H-n.
Aceste parabole indica cum trebuie variata turatia pentru a mentine
debitul contant la diferite inaltimi de pompare .
La unele pompe se defineste un domeniu de functionare n max si n min.
Alegerea regimului se face pe panta descendenta in care regimul este
stabil . Pe panta ascendenta pina in punctul de maxim regimul este
instabil . Se prefer ca panta descendenta sa fie cit mai abrupta astfel incit
pentru variatii mari ale sarcinii sa avem variatii mici de debit. Regimul
nominal trebuie plasat acolo unde randamentul este maxim.
Caracteristicile plane sunt trasate de obicei pentru o singura turatie a
pompei sau o familie de pompe (functie de putere sau turatia axului).
Termenul sQ² contine si componenta dinamica .
In regim stationar Qp =Qi deci Hp=Hi
POMPE IN SISTEM
1. Caracteristicile sistemului
O caracteristica a sistemului reprezinta legatura intre debit Q si sarcina H
Sitemele pot fi inchise sau deschise .
Sistemele inchis sunt de incalzire centrala , aer conditionat , racire , ungere
, recuperare caldura , CH (central heating ) incalzire centrala, agent frigorific
.
In acest caz pompa acopera frecarile hidraulice in sistem , valvule , fitinguri
,ect .
Sistemele deschise sunt sisteme de livrare . In acest caz pompa acopera
sarcina statica si frecarea in instalatie.
Punctul de lucru reprezinta intersectia curbelor pompei cu caracterstica
tubulaturii . (duty point )
2. Rezistenta unica
Rezistenta unica in sistem reprezinta o rezintenta impotriva curgerii .
Formula de baza :
Rezistente in serie :
Sarcina in acest caz este data de suma sarcinilor elementelor in serie . Se ia cazul
unei valvule si a unui schimbator de caldura:
Rezistente in paralel:
In acest caz rezulta o caracteristica mai plata. Aceasta coniguratie reduce
rezistenta in sistem si pierderea de sarcina. Sistemul rezultat rezulta prin
adaugarea componentelor (debite) .
3. System inchis si deschis
Sistemele pot fi inchise si deschise .
a) Sisteme inchise :
Acestea transporta energie in sistem . pompa in acest caz compenseaza
frecarile din sistem .
Reprezentarea este o parabola intersectata cu caracteristica sistemului :
Formula este :
b) Sisteme deschis:
in acest caz pompa compenseaza sarcina geodezica, frecari hidraulice si rezistente
ale componentelor .
exista doua cazuri :
Sistem cu sarcina geodezica pozitiva . pompa acopera dierenta geodezica intre
tancuri , pierderi de frecare pe instalatie si pierderi locale componente.
Daca sarcina H este mia mica decit h nu nu exista curgere . cu cit debitul este mai
mic cu atit pierderea de frecare este mai mica. Un debit mare duce la o pierdere
de presiune , un debit mic duce la o pierdere de presiune mica deci un consum
redus de energie.
Sisteme cu sarcina geodezica negativa.
In acest caz situarea pompei sub nivelul suctiunii reprezinta un sistem de booster .
Debitul Q0 din sarcina geodezica . in continuare pompa continua sa compenseze
pierderile de frecare . curgerea depinde si de nivelul in tank ce duce la reducerea
valorii h.
4. Pompe in paralel
Pompele in paralel se folosesc ptr un debit mare ,
Cind exista solicitari suplimentare si debitul este variabil .
Pompele de obicei sunt similare. Pot fi cazuri cind acestea sunt diferite.
Zona superiaora la pompele diferite este acoperita doar de o pompa :
- Pompe in paralel cu turatie reglabila
O singura pompa asigura necesarul de debit Q1 peste aceasta valoare e
necesara functionarea ambelor pompe . daca ambele functioneaza la
aceeasi turatie se obtine curba echivalenta (galbena)
Valoarea debitului Q1 poate fi obtinuta cu cele doau pompe la turatie
redusa.
5. Pompe in serie
Aceasta combinatie se foloseste atunci cind in sistem e nevoie de presiune .
Cazul este similar cu doua pompe identice sau doua pompe dierite.
Sarcinile se aduna iar debitul ramine constant . montajul implica pierderi
mari de sarcina si din aceasta cauza se monteaza by-pasuri la pompe.
Numai pompa P2 va contribui singura pe zona indicata in cazul pompelor neegale.
Combinatia de o pompa fixa si una cu control de turatie se foloseste cind in sistem
e necesara o presiune inalta si una constanta . Pompa fixa suplineste lichidul la
pompa variabila al carei refulare este controlata de un senzor de presiune .
6. Reglarea performantelor pompelor
Reglarea pompelor se face prin mai multe metode :
- Reglarea prin valvula cu clapet (fluture) in serie cu pompa . In acest fel se
adauga rezistenta suplimentara la refulare.
Valoarea debitului nu poate creste peste Q3 . Pentru valoarea Q1 se poate monta
o pompa mai mica deci economie de putere .
- Reglare prin by-pass se face prin instalarea unei valvule in serie cu
pompa . In acest caz debitele se insumeaza
Ca si in cazul precedent poate fi montata o pompa mai mica .
- Modificarea diametrului pompei .
Modiifcarea diametrului inseamna modificarea perormantelor deci
micsorarea lor .
Micsorare se face dupa legile de similitudine :
Punctede d esarcina sunt pe o linie dreapta
7. Solutia reglarii vitezei
Metoda cea mai eficenta este reglarea vitezei pompei cu ajutorul convertorului .
Aceasta se bazeaza pe legea similitudinii . Caracteristica sistemului ramine
neschimbata ,de asemenea efeicienta ramine neschimbata pentru doua turatii
diferite.
Eficienta la viteza (turatie ) redusa poate fi calculata la o reducere sub 50% cu
formula :
Indicele x – turatia noua
Indicele n – turatia initiala
[Link] aplicate cu control turatiei
A) controlul constant al presiunii .
Pompa livreaza apa la robinete in incinta navei . Indicatorul de presiune PI
(pressure indicator) indica presiunea in sistem iar PI controller compara valoarea
cu cea setata.
Daca presiunea este mai mare ca cea setata se reduce turatia astfel ca Q max se
reduce la Q1 prin reducerea de turatie .presiunea este valabila intre Q=0 si Qmax
Valoarea presiunii este independenta de nivelul h al apei in tank .
- B) Controlul temperaturii constante .
Exista situatii in care temperatura trebuie mentinuta la o temperatura
constanta . Cazul e al unei schimbator de caldura cu presa . temperatura
martor se ia din iesirea din presa (ce trebuieste racita ) de in indicator de
temp TT . Valoarea se compara cu valoarea setata si se actioneaza
asupra turatiei pompei .
Sistemul are o caracteristica fixa si astfel si de aceea punctul de sarcina
este inte Qmin si Q max . Daca temp creste turatia pompei creste ptr a
cobori temperatura . Schimbul de caldura in schimbator se mareste .
- C) Controlul presiunii diferentiale intr –un sistem .
Sistemele inchise se adapteaza la aceasta solutie.
Un sistem de incalzire cu schimbator de caldura si trei unitati la care este livrata
apa calda . o valvula de control este montata al fiecare radiator pentru a regla
debitul untie de cerinte. Pompa este controlata in functie de caderea de presiune
pe pompa in intervalul 0-Qmax ., reprezentata printr-o linie dreapta .
-
D) Debit compensat cu presiune diferentiala controlata
Sistemul are rolul de a mentine o presiune diferentiala pe valvula de control la
consumator, radiator. Se compenseaza si pierderile de sarcina prin frecare in tevi,
schimbatoare de caldura , fittinguri .
Ptr a controla o pompa in acest sistem e necesar sa creasca presiunea cind creste
debitul . Cind cerinta de debit este mica caderea de sarcina datorita frecarilor si
schimbatoareleor este mica si in acest caz pompa genereaza o presiune necesara
valvulei Hset –Hf . Cind cerinta de debit creste, creste fecarea in tevi la puterea a
doua si pompa creste presiunea .
Exista doua situatii de amplasare a dispozitivului DPT
In primul caz DPT 1 curba (datele) se gasesc in controller.
Aceste date se folosesc la calculul debitului si cit trebuie sa se reduca set point
Hset ptr un debit dat astel ca performanta sa indeplineasca curba (albastra).
9. Pompe cu converter integrat
Aceste pompe cuprind beneficii legate de convertorul de fregventa , controler de
presiune (PI controller ) si un senzor de presiune .
Curbele de performanta dau indicatii asupra punctului de sarcinaH-Q si se poate
stabili turatia necesara.
- Sistem inchis cu pompa controlata in turatie
Datorita faptului ca valvula de control necesita o presiune pompa functioneaza in
regim proportional (linia portocalie). Turatia minima este aprox pina la 57%
Exista cazuri cind pompa lucreaza in regim constant .
In cele doua coloane de mai jos sint reprezentate cele doua regimuri (stinga –
properional , dreapta-liniar
- Sistem deschis cu pompa controlata in turatie .
APLICATIE !!
Vezi aplicatia curs.
10. Convertorul de fregventa
Convertorul consta in citeva blocuri . Functia este de a transforma un curent AC in
curet AC la alta fregventa si alta amplitudine .
Sistemul poate fi folosit la 50 si la 60 Hz.
Fregventa de iesire nu depinde de fregventa de intrare .
Fregventa de iesire poate fi mai mare decit fregventa de intrare .
Elementele convertorului :
Filtru EMC este protectie a retelei si a aparaturii conectate.
Unitatea de control controleaza convertorul de fregventa si comunicarea dintre
produs si mediu
Invertorul : voltajul generat consta intr-un pulsatii patratice care formeaza un
voltaj sinusoidal . Acest principiu se numeste PWM (Pulse Width Modulation )
4.1TRANSMISII HIDRODINAMICE
Transmisiile hidromecanice genereaza o conversie mecano-hidraulica si hidraulica
mecanica.
Acestea sunt de doua tipuri:
Hidrodinamice (cuplaje centrifugale)
Volumice
Transmisiile se clasifica dupa:
Presiunea de lucru :
-Inalta presiune
-Joasa presiune
Modul de reglare:
-transmisii cu debit variabil
- transmisii cu debit constant
Vezi cele doua cazuri constructive:
Acetea sunt folosite in urmatoarele scopuri:
- Cuplarea arborilor,
- Modificarea turatiei
- Inversarea sensului .
Avantaje:
Realizeaza cuplarea elastica a arboelui astfel ca vibratiile sa nu se transmita
Face posibila cuplarea si decuplarea arborilor
Elimina zgomotul
Regleaza automat regimul de functionare al motorului
Da posibilitatea inversarii rapide a sensului de rotatie
Dezavantaje:
Randament scazut(0,9,0,950)
Necesita scaderea temperaturii lichidului (inst racire)
[Link] forma paletilor :
Paleti normali , radiali ,drepti
Paleti cu dubla curbura
[Link] modul de modificarea a arborelui condus:
Cu reglarea cantitatii de lichid care intra in circulatie
Cuplaje la care se regleaza numarul orificiilor de inductie
Reductoare si amplificatoare de turatie .
Se mai intilnesc sub denumirea transformatoare hidrodinamice .
Au rolul de a reduce sau a amplifica turatia la iesire . Intre cele doua rotoare se
introduce un dispozitiv de dirijare.
Variante contructive : actionare directa, actionare inversa, actionare cu mai multe
trepte.
Triunghiul vitezelor : Daca se desfasoara o sectiune pe o suprafata medie de
profile . Se alege unghiul de inclinare a profilului astfel incit componenta de
transport la turbina u1T sa fie mai mica decit componenta de transport u2P la
iesirea din pompa. In acest caz C2P mai mare C1T si u2 u1. La amplificatoare
configuratia este alta .
Triunghiurile sunt in oglinda .
Deoarece lichidul trece prin aparatul de dirijare el trebuie sa preia un moment
M1 +Mp=M2
Se defineste raportul vitezelor unghiulare i=ω1/ω2.
Alunecarea s =1-i
Moment , putere : P1=ω1M1, P2=ω2M2
ΔP=P1-P2=M(ω1-ω2)
Domeniul de functionare a cuplajului este delimitat de valoarea lui I ptr valori
maxime ale randamentului .
Reductoare –inversoare
La acest tip paletatura dispozitivului de dirijare este intoarsa .
Caracteristica externa a cuplajului da variatia marimilor M1, M2,P1,P2 si η functie
de turatia arborelui condus n2, pentru valori n1 constante.
Scaderea turatiei n2 face ca momentul M2 sa creasca, variatia momentului M1 cu
turatia n2 depinde de dispunerea dispozitivelor de dirijare si de geometria
paletilor pompei si a turbine .
La regim de i=0,6 si η=0,6 se pierde aprox 40% din putere , transformata in caldura
. Cuplajele pot fi de mica putere si mare putere.
La cele de mica putere puterea disipate este de 2-5%.
La cele de putere mare se adopta un regim de racire . (frina Froude)
Pompe axiale.
Constructie : Pompele se numesc si propulsive. Lichidul este actionat de rotor cu
pale profilate. Dupa rotor se monteaza un dispozitiv de dirijare . Energia de la
rotor la fluid se transmite diferit de pompele centrifuge, particulele nu se
deplaseaza radial ci numai axial pe suprafete cilindrice concentrice.
Facind doua sectiuni cilindrice in rotor si in director si desfasurind profilele se
obtine:
Particulele intra cu viteza Ca si conform relatiei Coriolis Ca=u+W.
Aparitia vitezei W face ca intre fluid si paleti sa apara forte hidrodinamice de tipul
celor care apar in jurul profilelor . La iesirea din paleti viteza este C2, care nu e
dispusa axial. Proiectia in sens axial este aceeasi ca la intrare, deci cresterea vitezei
la iesirea din rotor se datoreste aparitiei vitezei tangentiale. Aceasta componenta
este transformata de director in crestere de presiune.
Performanta : Pompele nu au posibilitatea sa se autoamorseze . Realizeaza
inaltimi mici si au tendinta de cavitatie. Din pompele dinamice realizeaza cele mai
mari debite. Pentru refulare se adopta Solutia cu mai multe trepte. La nave se
folosesc la circuitele de racire , ballast. Ventilatoarele axiale se folosesc la
instalatiile de ventilatie CM, magazii marfa.
Un alt domeniu detul de larg folosit este acel al propulsiei cu jet. Ventilatoarele
axiale pot fi folosite la propulsia navelor pe perna de aer, la sustentatie (perna de
aer).
-Analiza functionarii retelei de profile in current de fluid.
Reteaua este infinita ,fiecare profil este situat intre alte doua . reteaua poate fi
studiata in 2D, neglijind componenta axiala.
Cu indicele 1 s-a notat intrarea in rotor ,iar cu 2 iesirea din rotor.
I reprezinta profilul rotorului
II reprezinta profilul dispozitivului
La intrare viteza periferica u1 si absoluta [Link] W1 tangent la profil . La iesire
u1=u2=u, sectiuni la aceeasi raza
Se traseaza tangenta la profil la iesire β2. Ducind aceasta directie prin virful
vectorului u2 la intersectia cu Ca Rezulta C2 pentru care se stiu directia si sensul
(ca rezultanta).
Cresterea vitezei axiale se realizeaza prin transformarea componentei tangentiale
in una axiala in dipozitivul de indreptare , obtinindu-e in final C2 mai mare ca Ca.
La pompele axiale sarcina este cu atit mai mare cu cit creste rasucirea vinei de
fluid ,determinata de variatia unghiului β (schimbarea directiei fluidului in paletii
rotorului.
Reteaua fixa a statorului
Paletii statorului se profileaza astfel incit tangenta la iesire sa fie dispusa pe
directie axiala.
Propulsia cu jet foloseste pompe axiale deplasarea realizindu-se pe baza
impulsului.
Masini cu jet
Principiul este de a folosi energia jetului fluidului de lucru pentru transferul
fluidelor.
Ejectoarele evacueaza fluidul la presiunea admosferica, iar injectoarele la presiuni
mai mari.
Ejectoarele lucreaza ca structura : lichid –lichid , gaz-gaz, lichid gaz .
Avantaje:
Debite mari la sarcini vacuumetrice ridicate ,propietati de aspiratie bune.
Simple constructiv
Gabarit redus fara piese in miscare.
La nava se intilnesc la inst ballast-santina, fi-fi (cuplaj), transfer marfa, realizare
vacuum (desalinizare).
Se folosesc la evacuare apa din puturi de ancora, reziduri petroliere, suspensii
solide (nisip).
Constructie :
Confuzor 5
Camera de amestec 6
Difuzor 7
Viteza lichidul de lucru este C1 la debit Q1. In zona I presiunea scade la valoarea
pa si creste viteza . Amestecul incepe in confuzor si se continua in camera de
amestec unde presiunea creste pina la valoarea p3. Amestecul de presiune p3
unde prin marirea sectiunii scade viteza si creste presiunea pina la valoarea p4.
Parametri de functionare a ejectoareler:
Vacuum la presiunea de operare (mbar-bar)
Timp de evacuare (s/l)
Capacitate de suctiune l/min
Studiul functionarii masinilor hidraulice in instalatii complexe.
Se considera o instalatie complexa de cu patru pompe in paralel, admisia prin
valvula Kingston , refularea valvula V6 cu retinere. Magistrala M1,M2 permite
umplerea tancurilor, golirea lor , tranferul dintr-un bord in altul .
Ptr transfer bb-tb : P4-se deschide V7,1,3,8, invers P1- V4,8,2,7
Pentru golirea tancurilor bb se deschide V7,1,6, cu P2 sau 3 sau 2si3.
Pentru golirea tancuri tb se deschide V8,4,6 cu P 1,2,sau 3 , sau combinatii.
Primul pas este de a stabili o pompa echivalenta prin metoda grafica sau analitica .
Se presupun cunoscute caracteristicile celor patru pompe si caracteristica
vacuumetrice.
Este evident ca exista mai multe trasee de lucru caracterizate de functia
respective enuntata mai sus, transfer, ambarcare, ect.
Calculul instalatiei se face pe fiecare traseu 1…j. Cuplarea tronsoanelor se
face in series sau in paralel .
Se pune problema rezolvarii parametrilor de functionare ai pompei
echivalente E ce lucreaza pe traseul j.
In ecuatie mai pot interveni si alti parametric legati de pescajul navei . In acest caz
debitul si sarcina se calculeaza in limitele variabilei si se determina zona de debit
impusa de regulile de Registru.
De obicei se aleg traseele cele mai indepartate sau combinatiile de traseu cele mai
dezavantajoase.
Masini cu principiu de functionare volumic
Transferul lichidului de face prin modificarea volumelor de lucru in masina cu
variatia presiunii.
Masinile se clasifica in :
Masini volumice cu piston
Masini volumice cu pistonase (axiale sau radiale)
Masini volumice cu roti dintate
Masini volumice cu suruburi
Maini volumice cu lamele
Masini volumice cu membrane
Masini volumice cu lichid
Masini volumice cu lobi
Masinile se clasifica dupa:
a)Modul in care se realizeaza distributia:
Supape comandate pe baza presiunii din camera de lucru
Supape comandate prin legatura cinematice cu axul masinii
Sisteme de distributie speciala
b)Masini in care are loc conversia energetica:
Ca generatoare: pompe si compresoare
Ca motoare: motoare hidraulice si motoare pneumatice
Masinile pot fi reversibile in sensul debitarii si al sensului.
Debitul teoretic depinde de marimea volumelor de lucru si cinematic antrenarii
pompei . Daca puterea de antrenare a pompei actioneaza astfel incit cinematica
masinii de lucru este constanta, presiunea realizata de masina va depinde numai
de sarcina instalatiei la care se cupleaza masina, debitul theoretic in instalatie
nedepinzind de presiune.
Debitul va fi : Q=vnη [l/min] ec1
v-cilindreea pompei
In care η este produs mechanic , volumic si hydraulic
Sarcina H in cazul pompelor volumice folosita doar la calculul de dimensionare a
elementelor constructive .
Sarcina unei pompe in instalatie este:
H=(v₂²-v₁²)ρ/2+ p₂-p₁+ρg(z₂-z₁)+h
Pe instalatie vitezele sunt mici in comparatie cu p₁-p₂, si care depaseste valoarea
geodezica ρgz(z₂-z₁),termenii I ,III,si IV, din membrul drept al ecutiei se pot neglija.
In aceste ipoteze pompa volumica trebuie sa realizeze o sarcina :
H=p₂-p₁ (aprox)
Notarea generala este p sau Δp.
Caracteristici functionale ale pompelor
Ideia de baza este asa cum se observa in ec 1 debitul Q variaza liniar cu turatia n .
Intersectia dintre plane R si P este o dreapta paralele cu oH.
Q functie de H
Debitul se micsoreaza cu cresterea presiunii de functionare ΔQ(H). Viteza de
trecere a debitului pierdut dinspre refulare spre aspiratie notat cu ΔQ(H) variaza
cu radacina patrata a diferentei de presiune , conducind la o variatie de acelasi fel
a debitului .
Deoarece la pompele volumice presiunea poate creste substantial functionarea se
face pe by-pass , zona 3-4, pina la valoarea H max b.
La turatii mari debitul de pompa este mai mare .
Mentinerea debitului pompat la o valoare constanta indiferent de valoarea
inaltimii de pompare este o propietate a pompelor volumice, in special in cazul in
care viscozitatea fluidului se modifica datorita variatiei temperaturii de lucru .
De obicei apare si variatia randamentului functie de sarcina ptr n=ct si valoarea
puterii .
Randamentul este mare pe o plaja mare de sarcini . randamentul are valori mici la
mersul in gol , si la sarcini mari unde randamentul volumic scade mult.
Puterea absorbita creste cu cresterea sarcinii.
Pompe cu piston
Contructie si principii de functionare : miscarea fluidului se face prin miscarea
alternativa a unui piston , a carui sens se schimba rezultind o miscare pulsatorie (la
capete cursei viteza este zero, existind puncte moarte) .
Avantaje:
- Presiuni de refulare mari
- Presiunea de refulare nu depinde de viteza pistonului
- Randament bun
- Sunt autoamorsabile
Dezavantaje:
- Debit relativ mic
- Constructie complicata
Pompele cu piston pot fi :
- Cu un piston ,doua sau trei pistoane
- Cu simplu efect(o fata), dublu efect (doua fete),diferentiale(cu simplu efect
de aspiratie , dublu efect de refulare, sau invers)
Un ciclu de functionare are doua faze, prima faza de crestere a volumului de lucru
si aspiratie , a doua cu micsorarea volumului si refuare.
Neuniformitatea debitarii are ca o consecinta vibratii in functionare , drept care se
folosesc acumulatoare , montate pe refularea pompelor cu o fata de lucru . Se
face refularea in instalatie atit la cursa ascendenta cit si la cea descendenta
(comprimare) a pistonului.
Performante: presiuni peste 200 bar, asigura aspiratie uscata, manipuleaza lichide
calde sau reci , viscozitatea mare , pot exista suspenii mecanice. Viteze de lucru
limitate 40-80rot/min.
-Neuniformitatea debitarii: Stabilirea criteriului dupa care se determina valoarea
neuniformitatii.
Considerind :
v-viteza pistonului
ω- viteza unghiulara de rotatie
s – cursa pistonului
F- suprafata pistonului
n-turatia la antrenare a manivelei
Jumatate din interval este cursa pistonului (cu o fata) , iar pe perioada 2π avem o
valoare maxima a debitului si o valoare medie rezultata din integrarea curbei
debitului pe intervalul 2π.
Gradul de neuniformitate reprezinta raportul:
δ=qmax /qmed =π
Pentru pompele cu doua fete δ=1,57, iar pentru trei fete active δ=1,47, iar la patru
fete active δ=1,11
Teoria se aplica si la pompele cu pistonase radiale sau axiale.
-Acumulatoare hidraulice :
Au ca scop amortizarea pulsatiilor prin amplasarea pe refulare si uneori si pe
aspiratie. Pe linga acest scop realizeaza si alte functii .
Constructiv pot fi cu greutate pe masa de fluid , resort , gaz (fluide comunicante
sau necomunicante prin piston , membrana, camera elastica.
Functionarea are la baza legea Boyle- Mariotte: pV=ct ,la t=ct
Gazul folosit este azotul , a nu se folosi aer sau oxigen (pericol de explozie)
Inainte de punerea in functiune acumulatoarele se umplu la presiunea indicata de
fabricant. Culoarea buteliilor de azot este neagra.
Scopul lor este:
Ca sursa auxiliara de energie ;
Ca amortizor de pulsatii ;
Pentru amortizarea loviturilor de berbec ;
Pentru mentinerea presiunii.
Pompe volumice cu pistonase axiale
Constructie si principiu de functionare : Pompa se compune dintr-un bloc al
cilindrilor in care sunt amplasate pistonase radiale si un disc pe care sunt fixate la
unul din capete tijele pistonaselor prin articulatii sferice .
Exista trei mari grupe de pompe :
Pompe cu bloc inclinat, pompe cu disc inclinat si pompe cu disc fulant.
Din punct de vedere al debitului pot fi cu debit constant si variabil.
Performanta : Se obtin debite pina la 800l/min, puterea specifica 4-5 kw/kg ,la
turatii cuprine intre 1000-4500 rot/min.
Neuniformitate : debitul refulat este pulsatoriu , o functie periodica de φ (unghiul
de rotatie in planul discului al centrului articulatiei bielei in disc. Determinarea
pulsatiilor se face reprezentarea a z sinusoide (z), defazate cu π/z. Pentru fiecare
valoare a lui φ se insumeaza ordonatele obtinindu-se graficul de variatie al
debitarii. Gradul de neuniformitate δ al pompelor cu z=5 si z=6 este 1,018 si 1,061.
Pompe cu lobi
Pompe volumice cu pistonase radiale
Constructie si principiu : la acest tip de pompe pozitia pistonaselor in blocul
cilindrilor este radiala , variatia volumelor de lucru se ralizeaza datorita pozitiei
excentrice a axului conducator.
Alimentarea se poate face iterior sau exterior. Distributia se face cu ajutorul
distribuitorului care este fix, pe directia punctelor moarte ale pistonaselor.
Latimea sa este mai mare decit latimea canalelor de legatura ale pistonaselor cu
galeria de aspiratie .
Performanta: Pompele au puteri mari (pina la 3000 kW), debite de pina la 8000
l/min si presiuni de 200-300 bari.
. Compresoare rotative (swing)
. Cu lamela culisanta în stator
Figura 1.10. Schema compresorului rotativ cu lamela culisanta în stator
1 - cilindru;
2 - piston rotativ;
3 - arbore cotit;
4 - canal de aspiratie vapori;
5 - supapa refulare;
6 - lamela culisanta în stator;
7 - arc pentru lamela;
e - excentricitate între axul arborelui si axul cilindrului.
Pistonul este montat pe arborele excentric si are o miscare de rostogolire în cilindru,
lamela separând spatiul de aspiratie de cel de comprimare. Compresorul nu are supapa de
aspiratie, ci o galerie de aspiratie dar are supapa de refulare.
Compresorul este caracterizat prin vibratii reduse, o ungere simpla, lipsa de racire a
compresorului si de ungere în interior. Performantele compresorului sunt crescute si din cauza
transferului de caldura spre vaporii aspirati si scaparilor reduse de gaz prin neetanseitati.
Tolerantele între piston si cilindru sunt foarte reduse.
Aceste compresoare se folosesc la frigidere casnice si aparatele de aer conditionat cu
puteri frigorifice pâna la 5 kW.
În tabloul de mai jos se indica unele caracteristici constructive pentru un asemenea
compresor rotativ utilizat într-un aparat de climatizare split si pompe mici de caldura.
- turatia compresorului: 3450rot./min.;
- agent frigorific: R22;
- temperatura de condensare: 550C;
- temperatura de vaporizare: 70C;
-putere frigorifica: 3,5kW;
-coeficient de performanta: 3,22;
- putere consumata de compresor: 1090W.
Compresoare de acest tip de puteri mari au fost construite de firma Escher-Wyss sub
denumirea de "Rotasco
Compresoare celulare, cu lamele culisante în rotor
În figura 4.11 se prezinta schema unui asemenea compresor.
Figura 1.11. Compresorul rotativ celular (cu lamele culisante în rotor)
cilindru (stator);
rotor (piston rotativ);
lamele culisante;
galerie aspiratie vapori;
supape refulare;
În acest compresor pistonul 2 este montat excentric fata de axa
cilindrului si este tangent la aceasta. Spatiile de vapori ce se comprima prin
reducerea volumului sunt separate prin lamele ce culiseaza în rotor sub
influenta fortei centrifuge. Numarul lamelelor culisante în rotor sunt cuprinse
între 2 si 8. Supapele pot sa lipseasca. În anumite constructii sunt
prevazute supape de refulare pentru a preîntâmpina rotatia inversa si
colectarea de ulei în timpul opririi. Aceste compresoare se utilizeaza drept
compresoare "booster" în instalatiile în mai multe trepte. Rapoartele de
comprimare ajung la valori de si diferentele de presiune între .
Aceste compresoare sunt foarte bine echilibrate si necesita spatii de montaj
mai reduse decât cele cu piston cu miscare rectilinie alternativa.
Compresoarele cu puteri între lucreaza într-o singura treapta, la
temperaturi de saturatie între si la temperaturi de condensare
pâna la . Drept compresor booster se aplica la temperaturi sub .
Agentii frigorifici uzuali sunt: R22, R404a, R717.
Pompe cu surub (screw)
Pompele cu surub prezinta numeroase avantaje:
Presiuni mari de refulare
Functionare fara cavitatie la turatii inalte
Sigure in functionare si usor de intretinut
Variatiile de presiune pe conducta de refulare sunt mici
Functionare silentioasa
Dezavantaje:
Sensibile la impuritati in fluide
Tehnologia de executie complicata
Principiul de functionare se bazeaza pe rotirea surubului in carcasa si transportul
fluidului in spatiul creat intre rotor si stator. Pompele se construiesc cu doua pina
la cinci suruburi.
Suruburile sunt unul cu pas dreapta, celalalt cu pas stinga. Evident lungimea
surubului trebuie sa fie mai mare decit pasul surubului. Unul din suruburi este
conducator, celalalt condus. Dupa prima umplere cu lichid pompa este
autoamorsabila.
Sunt des intilnite pompele cu un singur surub la care miscarea surubului este
generata de pozitia excentrica. Cuplarea dintre motor si rotorul melcat se face cu
ajutorul unui cardan .
Performanta: Randamentul pompelor poate ajunge pina la 0.6. Ating de obicei
presiuni de pina la 300 bar si debite intre 50 si 1500 l min la turatii de 1500 pina la
3000 rot/min.
Se utilizeaza la bordul navei la circulatia uleiului in instalatiile motorului principal,
la transferul combustibilului de alimentare , tranferul lichidelor ptr actionari.
Lungimea surubului este cuprinsa intre 1,5 – 8 h ,(pasul surubului ), la presiuni de
15-200 bar. Aceasta e necesara pentru a inchide volumele de lucru , (aspiratia nu
comunica cu refularea).
Compresoare cu surub, cu doua rotoare (Twin-screw compressors)
Aceste compresoare au fost realizate în 1934 de Alf J.R. Lysholn la Societatea Ljungstrom-
Dampfturbinen si construite la început de firma suedeza Svenska Rotor Maskiner A.B.
Compresoarele cu surub sunt destinate realizarii de puteri frigorifice de la 70 kW la 4600 kW.
Acest compresor consta în doua rotoare cu profil elicoidal, unul principal (tata) si altul
secundar (mama), primul antrenând pe cel de al doilea, cu o galerie de aspiratie si alta de
refulare. În figura 12 se prezinta schema de principiu a compresorului si procesul de
comprimare. Combinatia de dinti între cele doua rotoare este 4 la rotorul principal, 6 la rotorul
secundar, 5+6, 5+7. La 4 dinti la rotorul principal de exemplu, acesta se roteste cu 3600
rot./min.; rotorul secundar cu 6 dinti se va roti cu 2400 rot./min. Rotorul secundar poate fi rotit de
un cuplaj cu roti dintate cu sincronizare sau direct pe rotorul principal cu un filtru subtire de ulei
de ungere.
a).
b).
Figura 1.12. Compresorul cu surub cu doua rotoare
Compresor cu surub, cu un singur rotor (single-screww compressor)
Aceste compresoare au aparut sub licenta Zimmern si realizate pentru început de
firma Grasso-Stacon B.V.
Aceste compresoare se utilizeaza pentru producerea de frig si de aer conditionat si
realizeaza rapoartele de comprimare peste într-o treapta si puteri frigorifice
cuprinse între .
Compresorul mono-surub consta dintr-un rotor cilindric elicoidal si o pereche de roti
dintate. Rotile dintate sunt identice, de forma globoida.
Procesul de compresie a compresorului se poate divide în trei faze: aspiratia,
compresia si evacuara, conform figurii 4.15.
Figura 1.15. Compresor cu surub cu un singur rotor
Aspiratia. În timpul rotatiei rotorului principal, un canal dintre dintii elicoidali si camera
de aspiratie se umple treptat cu vapori. Dintii rotilor dintate ce intra în canalul rotorului
principal actioneaza ca un piston ce aspira vapori.
Compresia. La rotirea rotorului canalul acestuia antreneaza un dinte al rotii si este
apoi acoperit cu vapori în spatiul din jurul rotorului si carcasa. În continuare volumul
scade si se produce compresia.
Evacuarea. Atunci când canalul rotorului ajunge în dreptul deschiderii se produce
evacuarea vaporilor, pâna la reducerea la zero a volumului. În figura 4.16 se prezinta
doua vederi ale configuratiei rotorului principal, roti dintate si spatii de aspiratie si
refulare.
Figura 1.16. Schema configuratiei ansamblului de compresie la mono-surub
Schema configuratiei ansamblului de compresie la mono-surub.
Este de subliniat ca lagarele rotorului sunt solicitate simetric din cauza unui egalizator
de presiune în rotor.
Pompe cu roti dintate
Constructie si principiu : sunt formate din doua elemente de baza, cele doua
pinioane , unul conducator , celalalt condus . Admit turatii inalte.
Se impart in functie de :
Modul de angrenare : exterioara si interioara
Numarul de roti angrenate simultan : cu doua rotoare si cu mai multe rotoare
Presiune :p <30 bar, 30-100 bar, p100-300 bar
Intodeauna aspiratie se face unde dintii ies din angrenaj, iar refularea unde
dantura intra in angrenaj. Lichidul este transportat intre dintii angrenajului si
carcasa.
Performanta : Presiuni pina la 300 bar, turatii 1000-3000 rot/min.
Sunt revesibile dar se folosesc doar pe un singur sens. Sunt putin sensibile la
viscozitatea fluidului, dar afectate de prezenta impuritatilor. Se folosesc la
transportul lichidelor in care exista continut de gaze (tendinta de strivire a
lichidului este inlaturata).
Curba debitului instantaneu este functie de particularitatile angrenajului. Pentru o
debitare uniforma gradul de acoperire trebuie sa fie cit mai mic , ceea ce produce
zgomote si vibratii , alegindu-se o formula de compromis .
Se vor folosi uleiuri minerale de inalta presiune ,aditivate cu vicozitate cinematica
12-700 mm²/s,(recomandat aprox 20-100 mm²/s ). La pornire 2000mm²/s.
Conductele de legatura :1-2 m/s la aspiratie, 2-10 m/s la refulare, 2-4m/s la retur.
In conducta de aspiratie valoarea presiunii absolute nu trebuie sa scada sub 0,7
bar.
Este necesara filtrarea uleiului , pe conducta de aspiratie filtru de 0.1 mm iar pe
retur rezervor max 25μm.
Cavitatia pote apare la pompele cu roti dintate. Alegerea corecta a pompelor duce
la evitarea acestui fenomen .
Cuplaj interior
Cuplaj exterior
Pompe cu membrana :mecanice , pneumatice
Actionarea pneumatica
1. Distribuitorul de aer direcționează aerul comprimat în spatele membranei care
acționează direct asupra lichidului ce trebuie pompat. Membrana funcționează ca o
suprafața de separare între aerul comprimat și lichid. Aerul comprimat deplasează
membrana îndepărtând-o de blocul central al pompei, iar membrana opusă este
trasă spre blocul central de către tija comună celor două membrane. Deplasarea
membranei 2 către blocul central al pompei creează vid în camera 2. Membrana 1
împinge lichidul spre circuitul de refulare, iar membrana 2, prin mișcarea ei, aspiră
lichidul în corpul pompei.
2. Când membrana ajunge la extremitatea cursei, distribuitorul de aer indexează
circuitele de aspirație și refulare ale aerului comprimat determinând schimbarea
sensului de mișcare a membranelor. Prin urmare, membrana 2 împinge lichidul
spre circuitul de refulare, iar membrana 1, prin deplasarea ei, aspiră lichidul în
corpul pompei. În același timp, membrana 1 împinge spre exterior aerul aflat în
camera adiacentă ei.
3. Când cursa este încheiată, distribuitorul de aer aduce, din nou, aer în spatele
membranei 1, iar membrana 2 începe cursa de refulare a aerului.
Compresoarele Scroll
Reprezinta o adevarata revolutie a tehnologiei, care a avut o influenta
profunda asupra constructiei, performantei si asteptarilor de la viata.A
fost destinata pentru a creea un impact major asupra sistemului de
climatizare,pompelor de caldura si a industriei de refrigerare ale
secolului 21.
PRINCIPII DE OPERARE
Compresoarele Scroll contin doua spirale infasurate Arhimediene.O
spirala este pozitionata pe interior iar cealalta formeaza o serie de
cavitati in forma de secera. In timpul compresiei spirala superioara
ramine nemiscata iar cea inferioara are o miscare excentrica de-a
lungul arborelui si descrie o miscare orbitala care este mai mult decit o
simpla miscare de rotatie. In acest fel gazul refrigerant este introdus in
doua degajari, diametral opuse care se inchid progresiv pina ajung in
mijlocul spiralei comprimand astfel gazul.
Cand degajarile ajung in centrul spiralei, gazul atinge presiunea de
refulare si este evacuat din compresor prin orificiul de refulare spirala
fixa.
Cu fiecare miscare de revolutie a spiralei, toate interspatiile dintre
spirale constituie obiectul unei compresii simetrice si simultane,
determinind un proces uniform fara pulsatii,de la faza de aspiratie la
periferia spiralei la faza de refulare in centru, fiind cu adevarat
continuu.
Asa cum se stie, sistemul de compresie al unui compresor scroll, este format
din doua spirale intrepatrunse, una fixa si alta mobila. Conditia realizarii
compresiei gazului refrigerant, este ca intre spirala fixa si cea mobila sa
existe doua tipuri de etansari: una radiala realizata la alunecarea spiralei
mobile pe cea fixa si una axiala realizata pe film de ulei, intre placile de baza
care sustin spiralele.
Principiul de functionare al compresorului Copeland Digital Scroll, este unul
simplu si se bazeaza pe o functionare modulanta de tip ''incarcat 100%'' sau
''descarcat 100%''. La baza modularii capacitatii compresorului, stau
''ciclurile de timp'' definite. De exemplu, daca prin setari, v-a fi stabilit un
ciclu de timp de 10s, atunci cand compresorul va opera ''incarcat'' timp de 2s
si ''descarcat'' timp de 8s, puetm spune ca a functionat cu 20% din
capacitate, iar atunci cand compresorul v-a opera 5s ''incarcat'' si 5s
''descarcat'', putem spune ca a functionat la 50% din capacitate. Incarcarea
sau descarcarea sarcinii, se face prin intermediul unui ventil solenoid montat
intre zonele de joasa si inalta presiune, care atunci cand este alimentat si se
deschide, permite depresiunii create, sa indeparteze spirala superioara de
cea inferioara cu aproximativ 1 mm, anuland etansarea axiala si permitand
compresorului sa functioneze in regim de by-pass.
Avantajele compresorului Copeland Digital Scrooll:
functionare simpla si sigura
plaja mare de partializare intre 10-100%
ungere sigura datorita functionarii la turatie nominala
economic in raport cu sistemele de tip inverter
adaptabil in multiple aplicatii
Motoare hidraulice liniare :
Aceste masini nu realizeaza obtinerea continua a puterii . Efectueaza deplasari
liniare sau unghiulare la valori limitate.
Motoarele (cilindri hidraulici) au ca element activ unul sau mai multe pistoane ,
care e deplaseaza in cilindrii de lucru.
Avantaje: viteza de raspuns, legarea servomotorului la sarcina, simplitate si
fiabilitate, racordarea usoara a aparaturii de control.
La bordul navei pot fi intilnite la cap[ace mecanice, porti etanse, rampe de
incarcare.
Diamerul poate varia intre 125 si 300mm , cursa intre 1400 si 4300mm, forta
axiala 300-1700 kN.
Calculul pitoanelor se face conform a doua aspecte cinematic si dinamic .
Parametri de calcul rezultati sunt : cursa pistonului, debitul pompei , forta activa ,
timpul de efectuare a cursei , volumul de ulei pentru cilindrul extins(dm²)
Producatorii indica parametri functionali ai diverselor tipuri de cilindri hidraulici.
Problema tehnologica la montaj o reprezinta cota de montaj (cursa), alinierea si
montajul bolturilor sau lagarelor sferice (folosirea bolturilor false).
O alta problema o reprezinta cuplarea si traseul furtunelor hidraulice ce executa o
data cu pistonul miscari specifice.
Protectia cilindrilor in timpul constructiei navei este obligatorie .
Forta de impingere a uleiului hidraulic
Forta teoretica:
Aceasta se calculeaza cu ajutorul urmatoarelor formule:
F1 = (π/400) x D2 x P
F2 = (π/400) x (D2 - d2) x P
unde:
F1 = forta de impingere la extensie
F2 = forta de impingere la compresie
D = dimaterul cilindrului
d = diametrul pistonului (tijei)
P = presiunea
η = coeficient pentru presiunea de incarcare
Forta reala:
Este forta teoretica multiplicata cu un indice η care in cazul mecanismelor de
constructii, a industriei automobilelor sau a mecanismelor de incarcare / descarcare este
0,95
La capatul cursei pistonul trebuie frinat pentru a preveni uzura. Se
folosesc mai multe metode de frinare. Printre acestea sunt practicarea unor
orificii in camasa la capatul cursei, montarea unui drosel , introducerea unei
rezistente hidraulice ,
Motoare hidraulice oscilante:
Aceste motoare executa curse unghiulare limitate.
Constructia este robusta , structura fiind dintr-un stator si rotor cu paleti radiali,
camerele de lucru reprezinta spatiul dintre paleti. Aplicatia lor este extinsa in
domeniul naval reprezentata prin actionari ale armaturilor, instalatie balast-
santina, capace mecanice, instalatie de guvernare .
O alta categorie de motoare hidraulice oscilante o reprezinta cele cu plunjere si
cremaliera. Miscarea este data prin intermediul unui piston ce transforma
miscarea rectilinie in miscare circulara printr-un surub cu mai multe inceputuri.
ACTUATORI
In procesul de proiectare a sistemelor in conformitate cu conceptele impuse de Societatile de
Clasificare trebuiesc incluse norme care satisfac cerintele acestora .
Impactul asupra proiectarii si executiei sunt legate de :
-Forma si structura softurilor de proiectare
-Impactul tehnologic al fabricarii echipamentelor
-Siguranta in expluatare a navelor
- Pretul scazut de expluatare
Pentru dezvoltarea fortelor si momentelor si realizarea miscarilor in sistemele mecatronice se
utilizeaza sisteme de actionare de cele mai diferite tipuri si forme de energie. Pentru cuprinderea
tuturor acestor dispozitive tehnice intr-o singura notiune, se utilizeaza, termenul de actuator (de la
verbul englez „to act” = a actiona).
Definitie:
In general, prin actuator se intelege un subansamblu care converteste o forma de energie
(electrica, pneumatica, termica, chimica etc.) in energie mecanica. Structura acestuia nu mai
poate fi descompusǎ in sub-structuri decat cu riscul de a pierde capacitatea de generare a miscarii.
Scop :
Miscarea simpla, elementara generata de un actuator poate fi utilizata direct pentru un anumit
scop sau poate fi transmisa, transformata si amplificata, sau corelata cu miscarea obtinuta de la
alti actuatori.
Actionarea propriu-zisa este obtinuta pe trei cai distincte, interactiunea campurilor, interactiune
mecanica si deformatii limitate.
Interactiunea campurilor magnetice, a curentului electric cu campuri magnetice precum si
interactiunea sarcinilor electrice permit materializarea unor actuatori care au cursa teoretic
nelimitata sau limitata, putand fi conceputi ca actuatori liniari sau rotativi.
Actionarea bazata pe interactiunea mecanica presupune asigurarea fluxului de energie
prin intermediul unui agent fizic, de regula un lichid sau un gaz, a carui presiune sau debit
determina deplasarea sau deformarea unor elemente active. Astfel, actuatorii cu elemente
deplasabile rotative sunt motoarele cu palete cu rotatie partiala sau totala, turbinele iar
actuatorii liniari de acest tip sunt reprezentati de cilindri. Actuatorii liniari cu elemente
deformabile sunt cei cu tub flexibil si cei cu tub Bourdon iar cei de rotatie au in structura
elemente active sub forma de tub rasucit sau tub anizotropic, curbat.
Actuatorii a caror functionare se bazeaza pe deformatiile liniare si unghiulare limitate au
in structura unul sau mai multe elemente din materiale "inteligente" - materiale care au
capacitatea de a se deforma controlat, confectionate sub forma lamelara dreapta sau
curbata preformata, cilindrica, forma de disc, bara, bara de torsiune, membrana, arc spiral
sau elicoidal, astfel incat se obtin atat deplasari liniare cat si deplasari unghiulare.
O caracteristica esentiala a elementelor din structura actuatorilor este faptul ca au un triplu rol:
- rol structural (de a prelua incarcarile si sarcinile transmise);
- rol senzorial (oferind suplimentar posibilitatea integrarii in structura a senzorilor si traductorilor,
pentru a obtine un control in bucla inchisa);
- rol de actionare.
In privinta integrarii intr-un sistem, un actuator conecteaza partea de procesare a informatiei din
unitatea de control a sistemului cu procesul care trebuie investigat.
Arhitectura sistemului este urmatoarea:
a) Subsistemul de perceptie are rolul de a colecta ,stoca, procesa si distribui informatiile
despre starea actuala a masinii.
b) Subsistemul de cunoastere evalueaza informatiile colectate de subsistemul de perceptie
si de a planifiaca actiunea masinii.
c) Subsistemul de executie este reponsabil cu desfaurarea tuturor actiunilor masinii pe
baza instructiunilor de la celelalte doua subsisteme
d) Subsistemul de autointretinere are rolul de a mentine masina in conditii bune de
functionare ,asigura monotrizarea intermitenta a masinii
e) Subsistemul de conversie a energiei asigura cantitatea si forma de energie necesara
pentru ca toate celelalte subsisteme sa aiba o buna functionare .
Componentele fizice din tructura cestor subsisteme sunt : senzorii si traductorii, actuatorii,
microprocesoarele, retele de comunicatie , dispozitive de intrare/iesire , efectorii finali, surse de
energie .
Functiile de baza sunt :
Perceptie – asigura necesarul de informatie
Cunoastere- planifica si intiaza actiunile masinii
Executie – controleaza , desfasoara si incheie actiunea pe baza cunoasterii si perceptiei.
Structura actuatorilor:
SONDE SI AERISIRI
In conformitate cu regulile de Registru este necesara aerisirea si sondarea tancurilor ce contin
lichide de diverse categorii .
Din punct de vedere al documentatiei exista planul de “Sonde si Aerisiri “ in variantele
cunoscute . Materialului tevile pot fi de otel laminat, otel turnat, cupru, aliaj cupru , sau alte
material functie de destinatia tancului .
Pe toate tevile de sonde si aerisiri sint fixate placute cu denumirea tancului si tipul tevii.
Inscriptionarea se face si pe tabla puntii aferente tevii.
Aerisiri se monteaza in toate tancurile nu care nu exista ventilatie . Plasarea capetelor sondelor
se face deasupra puntii principale in general (760mm) . Deasupra puntii principale 600mm.
Aerisirea ptr combustibil se face in spatiu deschis , prevazute cu o plasa antiscintei (cu diametrul
cel putin egal cu al tevii). Sunt aerisiri la tancuri de ulei plasate in CM (fuel oil service, settling
and lub oil ).
Aerisirile sunt prevazute cu dispozitive automate de inchidere ce nu permit suprapresiune in
tanc.
Pe punte aerisirile de balast sunt prevazute cu bile (flotoare ce se inchid la inundarea puntii de
valuri prin ridicare ). Aerisirea se plaseaza in partea opusa tevii de umplere si in punctul cel mai
inalt.
Diametrul tevii de aerisire mai mare cu 25% decit diametrul tevii de umplere.
Diametrul nu mai mic de 50mm.
Tevile de overflow se monteaza cind umplerea se face de la pompa navei sau de la mal. La
combustibil teava leaga tancul de tancul de overflow.
La tancurile de fresh water (apa proaspata ) se aprevad aceleasi site (antiscintei ) de protectie .
Nu se monteaza site la aerisiri de balast .
Sonde : Acestea masoara nivelul de lichid in zone neaccesibile sau accesibile temporar.
Plasarea sondei se face linga teava de suctiune .
Diametrul nu mai mic de 32mm
Sondele pot fi metalice (tevi), sau sticla ptr tancuri de combustibil si ulei in CM .
a)Sondarea tancurilor se face mecanic cu cablu si greutate sau lant . Tevile trebuiesc sa fie cit
mai drepte .
Pentru a nu face piston de aer la partea superioara a tevii in tanc se practica un orificiu de 5mm
diametru.
La sondarea mecanica tevile sunt prevazute cu pacute de contact sub teava pe tabla invelisului
(striking plates ), sau o traversa mica pe teava.
Volumul lichidelor din tanc sa face pe baza tabelei de sonde functie de asieta navei (metoda
clasica).
b) Sondarea tancurilor de produse chimice de distilare (benzine , fractiuni), se face cu ajutorul
radarului specializat montat sub punte . Acesta este calibrat si dupa scanarea in 3D rezulta
volumul gol al tancului .
c)Sondarea pneumatica : Se face cu ajutorul unei instalatii specializate cu o mica pompa de aer.
Pe sonda se introduce aer pina ce se elimina complet lichidul in tanc (teava se umple cu aer), in
acel moment presiunea statica este egala cu inaltimea coloanei de lichid din tanc (ρgh). Senzorul
de presiune transforma semnalul in unul electric calibrat ce indica direct nivelul in metri cubi ai
tancului intr-un panou ce cuprinde toate tancurile (de balast).
P=kh ,
unde k depinde de densitatea lichidului si de g.
Sondarea se face si pe senzori capacitivi in care semnalul electric se transforma in semnal digital
Masurarea cu nivela de sticla se face in CM ptr combustibil, ulei. Sticla de nivel sa pevede cu
manta metalica , robinet superior si inferior de purjare si aerisire.
Capacele sondelor de combustibil si ulei se fac din Bronz , evitarea scinteilor, asigurate cu lant si
se inscriptioneaza.
Testarea tehnica si etansa a tancurilor seface cu sondele si aerisirile montate, pentru evitarea
netansietatilor . Acelasi lucru este valabil la tancurile nestructurale.
O alta sondare efectuata este sondarea adincimii de navigatie , adica rezerva de pescaj .
Aceasta se face cu ajutorul sonarului , instalat sub chila navei.
INSTALATIA SANTINA
Generalitati
Scopul instalatiei este de a elimina scurgeri lichide provenite din apa balast, neetansietati
instalatii, spalarea magaziilor, separare hidrocarburi din santina, drenare apa condens,etc.
Poate fi folosita ca mijloc de rezerva Fi-Fi.
Se folosesc si ca mijloace mobile , pompe manuale , electropompe , ejectoare.
Ca schema instalatia dreneaza CM, magazii, spatii tehnice, suprastructura (in anumite situatii).
Instalatia poate exista in forma santina mare si santina mica .
Elemente , schema sistemului :
Sistemul are in componenta pompe, tubulaturi ,magistrala si ramificatii, sorburi, filtre ,
separatoare. Tevile se galvanizeaza interior si exterior . Vopsirea lor se face in sistem special ptr
tevi galvanizate sau in sistem de tanc de balast.
Confectionare tevilor se executa in regim de spooluri ( tronsoane confectionate in atelier ),
ansamblarea pe nava.
Fixarea tevilor pe traseu conform standardului IACS 47 sau al santierului .
Testul sistemului se face tehnic , etans si in faza de commissioning ptr separatoare . Testul se
face pe baza programului de probe de cheu cu inregistrarea parametrilor HAT (harbour
acceptance test) . Functie full in probe de mare SAT (sea acceptance test)
Schema de functionare :
Amplasarea pompelor se face in CM, ptr celelalte compartimente exista ramificatii.
Rezidurile se absorb din puturi de santina , amplasate de obicei pupa , prova , Bb, Tb. si se
deverseaza in tancul de scurgeri (drain tank)
Traseul tevilor se face prin tancuri sau voiduri , tunel central sau sub paiolul CM. Sorburile se
prevad cu filtre grosiere si altele mai dense . Se prevad si filtre la nivelul paiolului.
Accessul la filtre trebuie sa fie asigurat cit mai usor.
Automatizarea instalatiei se face cu sesizor de nivel max (sau max max )si min , mobreu , care
porneste pompa automat. Parametri de functionare ai instalatiei se urmaresc in PCC,(ECR -
emergency control room ). Alarmele instalatie sunt pe alarma generala sau proprie instalatiei .
Citirea parametrilor se face on-line din PCC. Manevrele instalatiei se fac manual sau on line prin
actuatori , (de la eng. to act) ptr valvule . Vezi cap 4.1
Unde este cazul se prevad valvule cu retinere.
Separatoare :
Stocarea rezidurilor se face in tancul de santina(bilge) , apa se deverseaza sau se stocheaza la
bord . Tancul de bilge (santina) are sistem de vopsire specific (alchidic), si se prevede cu
instalatie de spalare cu duze. Regulile sunt impuse de legislatia MARPOL 73/78
Puritatea apei filtrate se masoara in p.p.m.(parts per million),sau 1mg/1 litru, reprezentind
concentratia de hidrocarburi din apa. In general limita este de 5 p.p.m (parts per milion)
Navele se doteaza cu instalatii automate de citire a concentratiei. Aceasta este impusa de zona
de navigatie si de tonajul brut (TRB) al navei,volumul total al spatiilor inchise pe nava (100 pc
sau 2,83m³).
Exista mai multe tipuri de separatoare bazate pe metodele de separare.
- Gravitationala prin introducerea amestecului apa- produs. Se recomnda ca particulele
din emulsie sa fie cit mai mari ,astfel amestecul sa fie cit mai putin emulsionat.
Ca metoda se folosesc pompe speciale pentru emulsionare redusa ,(pompe cu snec ,
pompe cu roti dintate),sau introducerea pe baza de vacuum .
- Aerare prin injectarea de aer in rezervorul cu amestec . Se cauta ca particulele de aer sa
fie cit mai fine.
- Metoda centrifugala prin separarea pe baza campului de forte centrifuge.
- Aglomerare in care particulele sunt concentrate pe talere conice.
- Filtrarea se face folosind filtre din nisip, ceramica alte materiale. Se folosesc sisteme
combinate centrifugale- filtre . Instalatia de santina permite spalarea filtrelor si
trimiterea apei in tancul de santina, prin suflarea pe sens invers cu aer comprimat .
Circuitul se poate automatiza prin montarea senzorului PPM.
Calculul instalatiei :
Calculul consta in determinarea dimensiunilor tubulaturii (principale si secundare), alegerea
pompelor .
Pentru calcul este nevoie de configuratia navei , stabilirea traseelor de tubulatura.
Primul pas este stabilirea schemei „ system drawing”, respectiv sistemul de santina uneori in
acelasi desen cu inst de balast . Acesta determina functionarea si alcatuirea sistemului
Alte desene destinate inst : spooluri , combination drw., layout drawing .
Sistemul apare si in browser-ul navei daca este elaborat, (sistemul 3D), cu detalii asupra
tubulaturii si echipamentelor .
- Se pleaca de la viteza impusa de regulile de Registru .
In conformitate cu cerintele Registrelor de Clasificatie (LR), viteza minima pe instalatie
este de 2 m/s.
Tubulatura magistrala :
Diametrul se calculeaza dupa formula :
dm =1,68 (mm)
dm –diametrul interior al tevii (mm)
L –lungimea navei (m)
B –latimea navei (m)
D- inaltimea de constructie (m)
Diametrul tubulaturii ptr ramificatia cargo si spatii in CM nu mai mica ca in formula de mai jos
dar nu mai mica de 50 mm:
db=2,15 +25 (mm)
C- lungimea compartimentului (m)
In spatii cu aspiratie directa in CM , boiler room, si aux room , diametrul trebuie sa fie la fel ca
cel al magistralei .
Pompa:
Cel putin 2 pompe de santina se monteaza in CM , independente si legate astfel ca sa preia
sarcina celeilalte . Daca forpeak-ul si afterpeak-ul sunt de balast vor avea pompe separate.
Compartimentele de deasupara forpick- ului , afterpick –ului se dreneaza cu pope de
mina(pompe Kama), gravitational cu valvula cu comandata manual cu greutate sau santina .
Capacitatea pompei nu mai mica de : Q=5.75 ²/10³
in care dm este diamentrul conform regulii a magistralei de tubulatura (mm)
Q - capacitatea in m³/h
Sarcina pompei :
Calculul pompei se face in ipoteza ca toate ramificatiile care duc la magazia cea mai indeparta se
cupleaza simultan.
In functie de structura instalatiei se calculeaza pierderile conform contantelor hidrodinamice pe
fiecare tronson , in serie sau in paralel dupa regulile cunoscute pe baza formulei :
H=sQ² (N/m²)
Se calculeaza sarcina pe aspiratie pina la pompa = Q²
Sarcina pe refulare dupa pompa : = Q²
Sarcina totala va fi : = + )Q²
Se traseaza caracteristica pe aspiratie , pe refulare si totala, cu sau fara componenta geodezica.
Alegerea pompei :
Alegerea pompei se face din catalogul de pompe . Se urmareste caracteristica pompei , debit
sarcina , rezerva de cavitatie . Punctul de sarcina (duty point ) trebuie sa indeplineasca cerintele
de proiectare.
Se traseaza caraceristicile tubulaturii si cu sarcina geodezica :
INSTALATIA DE BALAST
Instalatia are rolul de a regla asieta navei in functie de incarcarea navei in conditii de stabilitate
pozitiva in conditii de mars sau de stationare .
h=r-a >0. De asemenea instalatia are rolul dea asigura conditii de navigare in balast in cazul cind
nava este goala.
Functie de cazurile de incarcare se stabileste balastarea navei . Balastarea se face si in cazul
transportului de marfa ptr reglarea asietei ca urmare a modificarii centrului de carena sau de
greutate. Balastarea se face si in cazul spargatoarelor de gheata pentru asigurarea miscarii de
balans a navei.
-Tancurile de balast se pozitioneaza in pupa si prova ,respectiv fore peak si after peak si in
borduri sau in planul diametral in dublu fund.
-Pompa de balast trebuie sa fie cite una pe fiecare nava. Se pot folosi si pompele de santina,
servicii generale, incendiu sau racire. Pompele de balast sunt centrifuge si trebuie sa fie
autoamorsabile . Pot functiona si pe aspiratie si pe refulare.
-Tubulatura de umplere si golire se face pe magistrala si ramificatii . Tubulatura mai cuprinde
tevi de aerisire si sonde . Inaltimea tevilor este de 760 mm deasupra PP si 450 mm deasupra
puntii suprastructurii.
-Armaturile folosite in instalatie sunt valvule simple sau cu retinere , casete de valvule , valvule
Kingston. Actionarea lor se face manual , automat sau semiautomat.
Schema de inst de balast: Instalatia poate face transferul dintr-un bord in altul , poate goli sau
umple tancurile cu apa dulce sau de mare.
Fata de inst de santina pompele pot functiona pentru fiecare tanc pe rind , pe cind la inst de
santina simultan.
-Calculul instalatiei:
a)Calculul instalatiei se face similar instalatiei de santina , necesitind calculul diametrului
tubulaturii si alegerii pompei .
Se determina diametrul tubulaturii de ramifcatie care este dat de formula :
d=18 [mm]
in care V= volumul tancului de balast [m³]
Diametrul tubulaturii magistrale trebuie sa fie cel putin egal ce cel mai mare diametru al
ramificatiei :
d1=dmag= d=18 [mm]
V max este volumul tancului cel mai mare.
Se recomanda asigurarea vitezei apei de cel putin 2m/s
Dupa stabilirea diametrelor tubulaturii se adopta valoarea superioara standardizata . Alegerea
se face pentru cel mai defavorabil caz cind pompa aspira din tancul cel mai de jos si refuleaza in
tancul de cota maxima.
Pentru alegerea pompei se alege pompa de Qmin si H , facindu-se analiza pe aspiratie .
Se presupun cunoscute caracteristica functionala si vacuumetrica a pompei.
Un alt parametru ce intervine in calculul instalatiei este timpul de umplere impus din conditiile
de functionare a navei .
a)Calculul se face in baza regresiei liniare, egalindu-se cele doua ecuatii, caracteristica instalatiei
cu caracteristica pompei :
C1+C2Q+C3Q²= ρgz+sQ²
Sarcina instalatei este conditionata de diferenta intre cota de aspiratie si cea de refulare.
In acest caz practic balastarea gravitationala este mai rar folosita pentru tancurile de dublu fund
, pe principiul de sifon . Cota aspiratiei (pozitia Seachest-ului ) este joasa incit sa nu depinda de
pescaj.
De obicei diferenta de cota aspirarie – pompa este de aprox 2m , sau mai mica, pompa fiind
situata mai sus fata de aspiratie.
Daca nivelul din tanc este mai mare decit pescajul d=ct , z=y-d, q, Q=f(y).
Valoare z poate fi pozitiva sau negativa functie de pozitia fata de nivelul apei !!
C1+C2Q+C3Q²=ρg(y-d)+sQ² , rezolvind rezulta Q=F(y)
Q=dV/dt=A(y)dy/dt ,
Prin integrare : t=
b) O alta metode este impartirea volumului tancului in subvolume ptr care se calculeaza timpul ,
timpul total rezultind din adunarea timpilor partiali.
Observatie: Nivelele situate sub cota de aspiratie (nivelul pescajului ) dau caracteristici de
cuplare negative situate sub axa 0Q.
c) In cazul transferului dintr-un bord in altul se traseaza caracteristica instalatiei in cele doua
situatii maxime (de start si stop), rezultind doua caracteristici cu sarcina de cuplare pozitiva si
negativa , debitul mediu fiind media aritmetica a celor doua debite calculate.
Qmed=(Qa+Qb)/2
Timpul de efectuare a manevrei : t =V/Qmed
d) In cazul manevrei de golire se procedeaza identic cu cel al cazului de umplere si se pune
problema verificarii pe aspiratie. Se defineste caracteristica pe aspiratie a instalatiei :
Ha=ρgz+sQ² (z si a cotele pe aspiratie)
s- constanta hidrodinamica pe aspiratie a instalatiei.
Se presupun cunoscute caracteristica pompei de functionare si vacumetrica si se verifica
conditia ca Hv>Ha.
INSTALATIA DE STINS INCENDIU
Riscul aparitiei unui incendiu pe o nava este de o probabilitate crescuta fata de celelalte evenimente .
Din aceasta cauza se acorda o atentie sporita protejarii navei , in special in mare deschisa .
Riscul este ridicat si datorita tipului de marfa transportata care contribuie la ridicarea sanselor de
producere a accidentelor . Navele care transporta produse inflamabile sunt supuse factorilor de risc .
Exista trei factori determinanati in aparitia incendiului la bord :
Combustibilul si substantele de izolare , materialele neignifugate pot cauza incendii .
Temperatura limita ptr substante explozive este de 5-25 gr C, combustibili usor max 43 gr C,
combustibil grei, ulei, pacura 60 gr C. Modificarea temperaturii se face cu stropirea puntilor,
pulverizare de apa in compartimente, stropirea magaziilor , inundarea in caz extrem.
Oxigenul este un factor ce intretine arderea. De aceea se cauta reducerea volumului de aer
prin introducerea de gaz inert sau de izolare a suprafetei .
Ca mijloace pasive sunt:
- Protectia constructiva (prevenire, limitare, evacuare persoane)
- Reducerea temperaturii
- Instalatii de semnalizare /dedectare
Mijloacele active :
- Echipamente si instalatii
- Inventarul de incendiu
Semnalizarea se face automat in cazul compartimentelor in care s-ar putea sa nu fie oameni ,
spatii tehnice, magazii, cai de acces.
Semnalizarea prin butoane facuta manual
Detectoarele sunt de mai multe tipuri ptr temperatura, fum si flacari .
Detectoarele termice sunt pe baza de :
Bimetal, fuzibil , rezistiv, semiconductori
Detectorii pot fi legati :
- In serie –se dedecteaza greu zona
- In paralel – cu dedectare usoara a zonei
- Mixt – se poate detemina numai zona
Detectarea fumului se face prin aspirarea din spatiile verificate intr-o centrala ce analizeaza optic
densitatea aerului .
Este necesara asigurarea prin mijloace de control a cantitatii de substante antifoc la bordul navei , astfel
incit sa se poata reincarca in timp util.
Instalatia de stins incendiu cu apa
Principiul este de acoperi suprafata obiectului aprins cu un strat de apa compact sau pulverizat.
Procedeul nu este valabil ptr instalatiile electrice .
Instalatia se compune din :
-pompe autoamorsabile
- tubulatura magistrala si ramificatii
-hidranti
-furtune
-tevi de refulare de mana(manica)
Conditii de functionare:
Lunginea furtunelor pe punte 20 m iar in incaperi 10m .In fiecare zona a navei trebuie sa ajunga cel
putin doua jeturi din ajutaje diferite. Distanta dintre hidranti pe punte 40 m , iar in interior 20m.
Presiunea trebuie sa fie la gurile de incendiu 2,5-3,2 bari. Lungimea jetului de apa aprox 20-25m
Pompele se amplaseaza in CM. Nr pompelor si presiunea la hidrant se stabileste conf normelor de
Registru . In afara de aceste pompe se stabileste o pompa suplimentara actionata de o sursa
independenta.
Debitul pompei de avarie trebuie sa asigure functionarea simultana a a doua tevi de refulare si trebuie sa
fie egal cu cel putin 40% din debitul total necesar al pompelor de incendiu . Si pompele de balast si
sanitare pot fi folosite ca pompe de incendiu .
DNV – pompa suplimentara trebuie sa asigureun jet de 6m cu o duza mai mare de 10mm.
Tubulatura : dimensiune tubulaturii trebuie sa satisfaca distributia la debitul maxim cerut de reguli.
Hidrantii : sunt prevazuti cu valvula de inchidere si cuplare rapida si trebuie sa satisfaca functionarea cu
doua jeturi de apa in orice parte a magaziei, compartimentului , puntii. Instalatia pote fi conectata si la
mal , iar pompa de avarie se monteaza in afara CM-ului.
Calculul instalatiei :
a) alegerea pompelor
b) dimensionarea conductelor
c)
Algerea pompelor :
Pentru a alege pompele trebuie determinate sarcina si debitul conform regulilor :
Suma debitelor pompelor de incendiu stationare fara pompa de avarie cu presiunea la hidrant din
tabel trebuie sa fie mai mare decit cel calculat cu formula:
Q=km² unde m=1,68 + 25
L,B,d dimensiunile navei [m]
k=0,016, 0,012,0,08 functie de nava
Daca functioneaza o pompa debitul ar fi Q1. Ptr doua pompe debitul este Q2, dar datorita
intersectiei cu caracteristica instalatiei 2 se muta in 2’.
Debitul in paralel este mai mic decit debitul insumat.
Q₂<2Q₁
Pentru n pompe cuplate Qt<nQ1 sau Qt=kp n Q1
n=numarul de pompe
Q1=debitul unei pompe
Kp =coeficient de cuplare (0,8-0,85)
Debitul ptr o pompa va fi : Q1=Qt/kp n
Qt reprezinta debitul prescris de Registru si calculat cu rel Q=km²
-Calculul sarcinii :
Hi= ρ (v₂²-v₁²)/2 +p₂-p₁+ρgh +h in conditiile date p1 =pres admosferica =p0 , p2= presiunea la
hidrant= pH
( din tabel).
Conditia de cuplare din punct de vedere a presiunii : - =Δp,
In calcul se considera numarul minim de jeturi care realizeaza debitul pompelor impuse de registru si
se alege traseul cu pierderile cele mai mari.
Se aleg trei trasee si se deschid n hidranti care realizeaza debitul Qt.
n hidr =Qt/Qh Qh-debitul hidrantului
Se calculeaza ptr fiecare traseu caracteristica tubulaturii h=h(Q)
Se calculeaza caracteristica complexa a instalatiei Hi pentru fiecare din ramuri de forma,( de
exemplu pe traseul k):
Hi(k)=(ph-po)+ρgz(k)+h(k), k reprezinta indice de traseu
Se determina traseul cu pierderile maxime.
Hi =max(Hk,Hl,Hm)
Se considera ca sarcina pompei este egala cu sarcina instalatiei cu traseul cu pierdere maxima
Hp=Hi
Pentru aceasta sarcina avind si debitul Q1 se face alegerea pompei .
Se face o predimensionare a tubulaturii cunoscind debitul total , debitul fiecarei ramificatii si alegind
viteza de curgere a apei prin tubulatura .
D= , v=2-4,5 m/s
Diametrul se standardizeaza si se verifica la presiune .
Instalatia de stins incendiu cu apa pulverizata
Instalatia se foloseste in spatii care nu sunt upravegheate continuu. Instalatia se prezinta in doua
forme:
- instalatii cu sprinklere , care se cupleaza automat si includ si sistemul de semnalizare.
- instalatii cu drencere, care se cupleaza manual
Sistemele des folosite sunt cu apa sau cu apa si aer.
Instalatia cu apa pulverizata cu sprinklere se compune din :
Sprinklerele sunt dispozitive care au rol de detectare si stingere cu apa. Elementul fuzibil
declanseseaza sprinklerul si elibereaza apa.
-Tubulatura-este in permanenta sub presiune. Reteaua poate fi inelara cu valvule de separare intre
punti.
-Hidroforul trebuie sa asigure cantitatea de apa egala ce cea debitata de pompa in timp de o ora.
Presiunea in hidrofor la golire trebuie sa fie cel putin egala cu presiunea sprinklerului in pozitia cea
mai de sus, plus sarcina geodezica.
-Pompa cu declasare automata este independenta si se cupleaza automat la caderea presiunii pe
instalatie. Pompa trebuie sa mentina presiunea de lucru la sprinklere si o acoperire de 280 m².
-Compresor de aer cu butelie
-Dispozitiv (valvule) de control si semnalizare
Schema functioala se bazeaza pe declansarea sprinklerului din zona de incendiu care comanda
deblocarea valvulelor cu retinere. In prima faza se declanseza hidroforul , dupa care urmeaza
pornirea pompei principale dupa circa 1min.
Calculul instalatiei consta in determinarea debitului necesar si a sarcinii pentru alegerea pompei.
Se pune conditia ca fiecare sprinkler sa realizeze un debit de 5l/m²
Daca sunt n compartimente cu suprafata Si ,
Qi=qSi (i=1...n)
Debitul maxim va fi egal cu cel mai mare debit Qi.
Se aleg trei trasee diferite cele mai lungi si se calculeaza sarcina:
Hi1=(ps-po)+ρgz1 +h1 pe cele trei trasee 1,2,3,
Hi =max(Hi1,Hi2,Hi3)
Se alege pompa cu Qi si sarcina Hi
-Calculul numarului de sprinklere pe ramificatie.
Se impune presiunea minima 1,5 bar si debitul la sprinkler de catre producator si se determina
valoarea ptr un sprinkler.
n=Qi/Qmin
Instalatii de stins incendiu cu drancere.
La aceasta instalatie duza de stropire este deschisa,
Se plaseaza deasupra agregatelor, in putul spatiilor din CM, deasupra suprafetelor cu scurgeri de
combustibil, spatii cu subst volatile.
Amplasarea se face astfel incit zonele stropite sa se suprapuna.
Pot exista duze montate in inst cu perdea de apa sau stropire cu apa. Acestea asigura stropirea
stelajelor magaziei, protectia iesirilor din magazii sau alte spatii, suprafete exterioare.
Un alt tip de instalatie pe baza de apa este instalatia de ceata (Flexi-Fog). A fost introdusa de US
Navy in expluatare in anul 2000. Aceasta instalatie are un randament mare , particulele fiind foarte
fine evaporarea este aproape instantanee si are avantajul ca nu inunda compartimentele si
agregatele. Racirea se face in foarte scurt timp de la 1000 gradeC la 300 grade C .
Putere 15-20 KW
Diam tubulat DN 16 / 10 barr
Consum 2l/min/m²
Spatiu de actiune pina la 2000 m ³
Instalatia de stins incendiu cu gaz inert
Instalatiile cu gaz inert sunt de tip volumic deoarece ocupa intreg volumul spatiilor afectate de
incendiu .
Ele functioneaza doar in caz de incendiu si nu de preventie.
Dupa agentul folosit se impart in :
- Inst cu bioxid de carbon
- Inst cu lichide volatile sau hidrocarburi halogenate
- Inst cu pulberi (praf) care prin incalzire degaja gaz inert
- Inst cu abur
- Inst cu gaz inert.
Instalatia cu CO2- poate fi de joasa sau de inalta presiune, respectiv 125 bar sau 40 bar. Gradul de
umplere este de 0,675kg/l sau 0,9kg/l
Au avantaje :
- Nu distrug materialul
- Nu se deterioreaza in timp
- Este dielectric
- Este mai greu decit aerul
- Nu este sensibil la temperaturi scazute
- Mentinerea gazului fara pierderi in mars
- Evacuarea printr-o manevra simpla
- Evacuarea gazului in caz de crestere a presiunii buteliilor
Buteliile sunt cuplate pe zone G1,G2,G3 , in functie de marimea compartimentului . Toate buteliile
trebuie sa fie suficiente pentru cel mai mare compartiment. Amplasarea lor se face pe un pat de lemn
,iar compartimentul trebuie sa fie izolat ptr mentinerea temperaturii . Ventilarea compartmentului
trebuie sa se faca fortat independent cu actionare din exterior, pe linga ventilatia libera (regula de
Registru).
Grupurile sunt legate intre ele cu tubulatura colectoare dupa care toate sunt legate la teava pilot
(colectorul general) prin valvula cu sens. Aceste este proiectat la o presiune cu 10 bari mai mare ca a
instalatiei.
De aici gazul pleaca la zona prin valvule de zona. Ptr CM valvula de zona este legata la un sistem de
avertizare luminos si sonor ce permite evacuarea personalului din compatiment dupa care se
declansesaza sistemul .
Calculul instalatiei consta in :
- determinarea cantitatii de CO2 necesare si
-dimensionarea tubulaturii
Valoare oxigenului ar trebuie sa scada sub 15% pentru a se stinge focul. Se pune problema introducerii
cantitatii de CO2 intr-un metru cub de aer ptr a scadea procentul sub 15%.
Cantitatea masica data de reguli : = 1,79 Vcomp* φ [kg]
Φ- coeficient dat de gradul de umplere al compartimentului
Stiind ca masa de gaz intr-o butelie este G1 se determina numarul de butelii. Calculul se face tabelar si se
stabileste cantitatea maxima ptr volumul cel mai mare .
Numarul de butelii va fi nb=max(n1,n2,n3....nv). De obicei cantitate maxima este ptr CM.
Dimensionarea tubulaturii : La baza calculului stau urmatoarele principii:
- Evitarea blocarii conductelor prin inghetare datorita detentei gazului (salt de presiune cu
crestere de sectiune ), sub valoarea de 5,28 bar. Zapada carbonica care se formeaza dopuri de
gheata.
- Cantitatea de 85% din gaz trebuie sa ajunga la compartimentul protejat in cel mult 2 min ptr CM,
DG-uri , pompe incendiu , incaperi cu lichide inflamabile, si in 10 minute la spatii cu autovehicule
cu combustibil in rezervor si incaperi in care nu exista combustibili.
Patratul sectiunii magistralei trebuie sa fie mai mare sau egala decit suma patratelor diametrelor
ramificatiilor ,ptr evitarea cresterii de sectiune.
aria tevii cuplarii * n butelii aria magistralei
rezulta :
dm d1
invers pentru ramificatii :
dm dr1²+dr2²+dr3² ....
Se considera gazul in stare lichida .
Se traseaza caracteristica traseului cel mai dificil care alimenteaza compartimentul cel mai indepartat.
I=sQ²+ C unde C – presiune din conditiile de cuplare. Se considera buteliile ca o pompa care are
caracteristica orizontala , punctul de intersectie da greutatea G efectiv mai mare cu 85% decit cea
prescrisa de Registru . Daca nu este indeplinita conditia se modifica constanta s, deci marirea debitului
prin micsorarea lungimii tubulaturii, amplasarea statiei la mijlocul traseului , adoptarea unor duze mai
mari .
Fig 45
Instalatia de stins incendiu de joasa presiune cu CO2
Instalatia are un rezervor pentru pastrarea CO2 lichefiat la 20 bar si temp de -18 grd C. Gradul de
umplere este de 0,9 kg/l
Are avantajele urmatoare :
- Volumul ocupat de Co2 este mai mic (grad de umplere mai mare), deci spatiu mai mic la bord.
- Greutatea rezervorului redusa
- Presiune constanta si conditii termice mai bune .
Rezervorul trebuie sa aiba o instalatie de racire deci o impunere tehnica
Instalatia de stins incendiu cu spuma
Spuma ca agent ptr stingerea incendiului este folosita in general pe petroliere, in incendii in CM,
punti, magazii.
Spumele sunt de doua feluri :
- spume chimice
- spume aeromecanice
a)Spuma chimica rezulta din reactia chimica a unei baze cu un acid in prezenta unui stabilizator.
Spuma chimica se obtie din :
soda bicarbonica si sulfat de aluminiu
bicarbonat cu sulfati si bisulfat din saruri de amoniu
ca stabilizator se folosesc extrasi pe baza de glicerina.
Spuma are efect de izolare , racire si inabusire. Spuma are conductibilitate termica redusa deci de
izolare. Racirea se produce prin evaporarea apei , efectul de inabusire apare generat de vaporii de
apa .
Rezulta din reactie o bula de bioxid de carbon in membrana lichida.
Furtunele folosite pot ajunge numai pina la 60m .
b)Spuma aerodinamica se produce ca efect a amestecului apa mare sau dulce 9.6-9,8,%, cu aer 90%
si spumogen 0.2-0.4%
Se defineste coeficientul de spumare: mic 12/1, mare 1000/1, reprezentind raportul dintre volumul
de spuma si volumul amestecului spumogen (apa + spumogen )
Exista doua tipuri de inst aeromecanice :
- cu formarea interioara a spumei
Amestecul se formeaza cu ajutorul presiunii de la inst aer comprimat si de la butelie , iar
amestecul se face in tanc separat cu substanta spumogena.
- cu formarea spumei la evacuare
Sistemul este format din :
rezervorul subst spumogen
dispozitiv dozare amestec apa +subst spumogena
dispozitiv de amestec de subst emulsie apa si subst cu aer
Magistrala de stins incendiu cu apa se foloseste c a sursa de apa ptr o statie in pupa si una in
prova.
Instalatia de stins incendiu cu pulberi
Componenta de baza a instalatie este carbonatul de sodiu. Se mai folosesc pulberi pe baza
de bicarbonat de potasiu , sulfat de amoniu.
Un kg de pulbere bicarbonat de sodiu elibereaza 0,26 kg bioxid de carbon consumindu-se o
cantitate de caldura necesara evaporarii a 300 g apa, deci un efect de racire de 95 kcal.
Stingerea incendiului se bazeaza pe fenomene chimice si fizice . Pulberea sublimeaza .
- stingerea volumica datorita degajarii de CO2 si a vaporilor de apa (carbonatul de sodiu)
- racirea focarului datorita reactiei cu absorbtie de caldura
- mediul de antrenare pina la locul incendiului se face pe conducta cu un gaz inert Co2 sau
azot
Se recomanda prin reguli de Registru cantitatea de azot necesara
Calculul hidraulic se face pentru mediul bifazic
Se calculeaza cantitatea de praf dupa care se calculeaza cantitatea de gaz .
Aceasta trebuie sa fie cel putin egala cu 0,2 din cantitate de praf .
Instalatiile pot fi portabile sau fixe.
Exista pericolul blocarii prafului , de aceea se proiecteaza tubulatur considerind r=10d
d=diametrul conductei
INSTALATII SANITARE
Instalatiile sanitare sunt destinate asigurarii conditiilor de viata la bordul navei, a echpajului
sau pasagerilor. Acestea trebuie sa indeplineasca Conventia Internationala MARPOL 73/78.
Instalatiile sunt de alimentare cu apa si evacuare a apelor uzate.
Dupa destinatie inst de alimentare lor se clasifica in :
- Instalatia de apa potabila
- Instalatia de apa tehnica
- Inst cu apa de mare
Instalatia de evacuare apa uzata :
- Inst de evacuare a apelor neinfectate
- Inst de evacuare a apelor uzate infectate
Instalatia de alimentare cu apa potabila
Instalatia se utilizeaza pentru distribuirea de apa potabila ptr echipaj , oficii, bucatarii .
Exista mai multe metode de tratare a apei ptr care calitatile fizico –chimice sunt acceptabile .
a) Calitatile fizice : culoare , limpezime , temperatura , radioactivitate , suspensii
b) Calitati chimice : reziduri chimice, pH, ,duritate.
Calitatea apei este data de calitatile fizice, chimice, bacteriologice si organoleptice
Tratarea se face prin urmatoarele metode
- Chimica - clor gazos sau ozon
- Mecano –biologica – filtrarea apei cu filtre speciale din ceramica cu porozitate mica.
Filtrele au membrana biologica fiind impregnate cu o substanta bactericida.
- Tratarea cu lampi bactericide
- Tratarea oligodinamica prin tratarea cu ioni de argint
- Sistemul de generare a apei dulci din apa de mare
Sistemul se compune din tancuri de pastrarea a apei ,pompe , hidrofoare, sisteme de
tratare chimica si termica si sisteme de distributie .
Schema instalatie cuprinde distribuirea de apa calda si rece potabila sau tehnica .
Instalatia de evacuare a apelor uzate
Atit apele uzate neinfectate si infectate sunt retinute la bord, iar functie de calitatea lor
depinzind de zona unde pot fi deversate.
Pentru aprecierea calitatilor apei uzate se utilizeaza anumiti indici :
1. Necesarul biochimic de oxigen
2. Continutul de suspensii solide
3. Numarul de bacterii tip coli
Elementele instalatiei de vacuum sunt :
Colectoare , tubulatura si echipamentele aferente.
Colectoarele sunt sifoane de pardosea, lavoare, spalatoare, cazi, WC-uri.
Tubulatura mai mare de 100 mm fara posibilitatea de a se infunda.
Tancurile colectoare cu pereti dubli, pereti interiori protejati . Aerisirea lor se face in
cosul de fum , amplasarea in CM.
Volumul tancului dat de relatia:
V=f *n*q*t
f- tine cont de conditiile de expluatare
n –nr oameni in echipaj
q – cantitatea de apa uzata
t –timpul stationarii
Instalatia pentru tratarea apelor uzate.
Tratarea apelor uzate se face pentru atingerea indicelor ptr deversarea peste bord .
Fig .56
In urma tratamentului rezultatul este format din substante solide si si apa.
Exista doua situatii:
- Apele nu se evacueaza , substantele solide se ard in incinerator iar apa se recircula.
- Substantele solide din apa se deverseaza in anumite zone, iar apa oriunde
Etapele tratarii sunt :
1. Tratarea preliminara ce se face prin : retinerea particulelor mari prin filtrare
centrifugala sau decantare, maruntire si aglomerarea prin coagulare.
2. Tratarea fina se face prin separarea pe baza de diferenta de densitate, realizabila
prin decantare , hidrociclonare , centrifugare, prelucrarea prin modificarea fazei ,
flotarea, filtrarea
3. Tratarea biochimica se face prin : procedee chimice ca ozonarea sau clorarea sau
proceduri fizice cu folosirea ultrasunetelor, a curentilor CIF sau cimpuri electrice.
Se pot folosi si proceduri biologice bazate pe aerarea sau oxigenarea apelor care
favorizeaza inmultirea bacteriilor aerobice ce consuma materiale organice ,rezultind
mal si ape purificate.
Schema de principiu a inst se bazeaza pe combinarea procedurile mecano chimice cu
cele de oxidare :
In prima faza se face o tratare chimica in tanc 5. pompa din tanc farmiteaza masa
solida, debitul fiind de opt ori mai mare decit debitul instalatiei. Pompa 1 refuleaza in
sectiunea 5’ a tancului 5. Pompa 2 aspira si trimite in rezervorul 7,aflat sub presiune.
O parte din cantitate prin ejectorul 8 (apa-aer) se trimite in tancul 5. Aerul
comprimat de la ejector se amesteca cu apa din 5’ provocind oxidarea impuritatilor,
reducind necesarul biochimic de oxigen.
In a treia etapa se executa tratarea chimica si aglomerarea in tancul 14. Cu pompa 11
se introduc subst de aglomerare flotabile si tratare chimica. Apa adera la subst
flotabile . Banda rulanta 17 antreneaza aglomeratul catre tancul de namol. Subst
dezinfectante reduc continutul de bacterii.
Apa din nivelul inferior tancului se elimina prin tancul cu decantare 15.
Fig 57
Calculul instalatiei sanitare
Calculul instalatiei de apa tehnice si potabila.
Se determina:
Capacitatea tancurilor
Debitele si sarcina pompelor
Capacitatea tancurilor se determina pe baza normelor de consum .
V=nqT* ,
n-nr membri echipaj
T- durata voiajului
q- consumul specific (l/om/zi)
Debitul este :
Q= , unde - numarul consumatorilor pe tip de sursa si debitul specific al
sursei
Pentru calculul sarcinii pompei se considera traseul cel mai dificil , notat cu j.
Avind configuratia traseului si debitele la consumatori se poate calcula Pc (presiunea la
consumatori ). Cunoscind pierderile de sarcina si presiunea la consumator Pc se poate
calcula sarcina minima la hidrofor:
Hmin = +h(j)+Pc
Calculul hidroforului :
In functie de numarul de cuplari” i” a instalatiei Vu=Q/i , se determina volumul util .
Fig 58
Conform geometriei hidroforului :
Vu=V1-V2
Transformarea izoterma in hidrofor este p1V1=p2V2
Vu=V1-V1(p1/p2) V1=Q*p2/i (p2-p1) si V2=Q*p1/i (p2-p1); Vu=Q/i
Exprimind V1 si V2 functie de Vu si p1, p2 se obtine volumul hidroforului recomandat
functie de p1 si p2 :
Se recomanda:
V=(1,2-1,5)V1
Trebuie determinate presiunile , dar p1 =Hmin determinat anterior
Se impune p1/p2= 1/1,5 -1/2
Volumul hidroforului este legat de inaltimea I si de diametrul D care au raportul
recomandat α=I/D=2 3
Alegerea pompei :
Se traseaza H1 si H2 ptr presiunile maxime si minime la hidrofor.
H1=ρgz+p1+h(j) +Pc
H2=ρgz+p2+h(j)+Pc
Se alege o pompa care realizeaza un debit cerut de instalatie iar punctul de functionare
sa fie intre punctele 1 si 2 corespunzatoare presiunilor minima si maxima.
Fig 59
Calculul schimbatorului de caldura
In principiu schimbatorul de caldura transmite un flux de caldura de la agent la sursa .
La echilibrul termic Qcedat=Q primit .
Cele doua medii au caldura specifica diferita Ca.
Deci : m agent Ca Δt cedat = m sursa Cs Δt primit
Apa la iesire trebuie sa aiba 50-60 grade C, diferenta de temp la agent 15-20 grade C
Alegerea schimbatorului se face pe baza cunoasterii suprafetei de schimb de caldura.
φ=kFΔt mediu
k- coef de transmitere a caldurii
Δt med - diferenta de temperatura medie
Φ- fluxul de caldura (reprezinta cantitatea de caldura ce strabate o suprafata in timp de
1s)
rezulta: F= φ/kΔt mediu
Sisteme de obtinere a apei dulci din apa de mare (desalinizarea)
Apa de mare este considerata un agent care nu poate fi folosit in instalatii datorita
continutului de saruri.
Salinitatea se defineste ca fiind greutatea totala a tuturor ionilor de saruri continuti intr-
un litru de apa. Valoarea medie fiind de 25g/l.
Apa este formata (simplificat) , din molecule de apa si ioni de Na+ si Cl -. Molecula de apa
considerata dipol inconjoara dipolii formind un strat atasat electrostatic .
Limita pentru care apa sa fie potabila este de 500 p.p.m. continut de saruri. Cind
valoarea este de 80-90 p.p.m. apa poate fi folosita la racire , iar cu valorile de 1-3-p.p.m.
poate fi folosita la alimentarea tancurilor.
Metodele de desalinizare sunt:
1. Electrolitica (electrodializa)
2. Ultrafiltrarea(osmoza inversa)
3. Inghetarea
4. Distilarea
1. Instalatia este formata din mai multe celule de desalinizare. Fiecare celula are doua
membrane cuplate la polii unei surse care creeaza un cimp ce dirijeaza ionii de Na si
Cl , respingind ionii de sarcina diferita ,adica cea cuplata la polul negativ permite
trecerea ionilor pozitivi ,respingind pe cei negativi si la fel membrana cuplata la polul
pozitiv permite trecerea ionilor negativi , respingind pe cei pozitivi.
Camerele se aseaza in paralel , colectindu-se apa desalinizata cu continut de 300-500
p.p.m.
Fig 61
2. Ultrafiltrarea se bazeaza pe utilizarea unor membrane permeabile pentru solvent.
Se aplica principiul osmozei inverse. Punind intr-o coloana de apa sarata si apa
distilata, celele doua lichide fiind separate printr-o membrana, tendinta este de a se
realiza egalarea concentratiilor . In mod invers apa sarata este fortata sa treca
printr-o membrana semipermeabila din solutia concentrata in cea diluata.
Presiunea minima este de 3 bar.
Problema este constructia membranei care trebuie sa suporte presiuni mari.
3. Desalinizarea prin inghet se produce ca urmare a formarii retelei cristaline de apa
in care ioniii cu moleculele de apa aferente nu mai incap in retea . Din aceasta cauza
sunt impinsi in masa de apa . Salinitatea obtinuta prin acest procedeu este mai
redusa datorita faptului ca solventii pot fi prinsi in masa de gheata. Se obtine o
salinitate de 500 p.p.m.
4. Desalinizarea prin distilare, consta in incalzirea apei pina in jurul punctului de
fierbere . Prin acest procedeu se obtin rezultare de pina la 2 p.p.m. Ca sursa de
energie se poate folosi instaltia de abur de la caldarina sau ulei termal. Desalinizarea
se face in mai multe trepte .
Procedeele se aleg in functie de capacitatile energetice ale navei .
Inst desalinizare prin distilare se imparte prin doua categorii :
- Distilatoare cu fierbere
- Distilatoare cu vaporizare prin pulverizare (adiabatica)
Surse de caldura:
- Abur de la caldarina ,
- Caldura de la apa de racire a motoarelor /trebuie realizat vacum in camera de
fierbere
- Comprimarea mecanica intr-un compresor a vaporilor formati prin fierberea apei de
mare si folosirea lor ca agent de incalzire pentru distilator .
In acest caz distilarea se face :
- Intr-o singura treapta fara recuperare
- Distilatoare cu mai multe trepte care permit recuperarea energiei distilatorului.
Schimbatoarele de caldura trebuie sa asigure un schimb de caldura eficient si sa dea
posibilitatea inlaturarii sarurilor . Pentru condensare se folosesc camere cu placi, retele
tubulare.
Schimbator cu o treapta
Fig 64
Apa este incalzita pina la fierbere iar vaporii ce trec prin separatorul de picaturi 5 sunt
supusi condensarii . Condensul e preluat de pompa 6 si trimis in tancul de stocare.
Pentru a scadea presiunea in tancul de vaporizare si evacuarea apei din condensor se
foloseste ejectorul 7 sau pompa cu inel de apa.
Schimbator cu doua trepte:
Prima trepata e cuplata la circuitul de incalzire. Vaporii intra in circuitul de incalzire 3
unde se condenseaza si sunt trimisi de pompa 4 la tanc.
Saramura incalzita este trimisa in vaporizatorul II prin conducta 5 unde vaporii rezultanti
se duc in condensor, fiind preluati de pompa 4.
Distilatoare adiabatice
Distilarea se face pe baza introducerii apei supraincalzite in apropierea punctului de
fiebere , intr-o incinta in care este pulverizata. In incinta temperatura de saturatie
(vaporizare) este mai mica datorita presiunii scazute . Din aceasta cauza picaturile de apa
se vor vaporiza (0,6-1,5%) si vor trece in condensorul 3 , iar pompa 8 preia lichidul spre
tanc. In condensorul 3 presiunea este mentinuta de ejector . Pentru a se recupera
caldura din saramura aceasta se recircula cu pompa 5 . Apa sarata din rezervor se
completeaza prin conducta 7 , surplusul fiind deversat.
Fig 66
In scopul maririi eficientei se cupleaza mai multe distilatoare in serie . Debitele pot
ajunge pina la 20 t/h.
Calculul instalatiilor de desalinizare prin distilare
Se dau datele :
- debitul de distilat calculat din necesitatile de apa dulce la bord
- calitatea apei distilate , impusa de tipul de consumator
- tipul sursei de energie si parametrul agentului termic
Calculul se bazeaza pe bilantul termic si masic pentru regimul normal de functionare .
Pe baza bilantului termic se face calculul schimbatoarelor de caldura iar bilantul
masic este utilizat in calculul instalatiilor aferente .
Calculul distilatorului recuperativ cu o treapta.
Se presupun cunoscute:
- debitul de distilat Gd
- temperatura apei in circuitul de racire al motorului la intrarea in distilator t1 grade C
- salinitatea apei de mare B%
- salinitatea distilatorului S%
- temperatura apei de mare vara te grad C
- coeficient de distilare m, (se foloseste 4 )
- tempertura de vaporizare tv=40 grad C
Se stabilesc urmatoarele date:
- presiunea de vaporizare pv , corespunzatoare temperaturii tv adoptate
- entalpia vaporilor iv
- entalpia distilatorului i
- volumul specific al vaporilor vs
- caldura specifica a apei de mare Ce
- caldura specifica a distilatorului Cd
Din analiza bilantului termic rezulta (suma condensator, distilator, saramura):
+ + = (29) unde
=Gd *r (debitul de distilat * caldura latenta de vaporizare)
= fluxul de caldura transmis condensatorului
r- caldura latenta de vaporizare
Din schema rezulta ca suma fluxurilor eliminate prin distilator si prin saramura
reprezinta fluxul consumat pentru incalzirea apei de mare ce urmeaza a fi distilata
+ = =Gapa mare*Ce*(tv-te)
Fluxul total introdus prin agent termic
=Gi Ci (t1’-t2’)
Gi – debitul de agent termic (apa dulce din circulatie din circuitul de racire a
motorului
Ci- caldura specifica agentului termic (Ci=Cd)
t2’=tv+(7 8)
Din ec de bilant masic rezulta :
G am=Gd+Gs
m=Gam/Gd (debit apa mare /debit de distilat)
Gs=(m-1)Gd
Facind inlocuirile (29)* :
Gd[r+mCe(tv-te)]=GiCd(t1’-t2’)
Daca apa de mare intra in incalzitor preincalzita in loc de te se va introduce temperatura
de preincalzire te’.
Se poate calcula din relatia de mai sus debitul apei de racire a motorului :
Gi= [r+mCe(tv-te)]
Ec de bilant termic ptr condensator :
Φc=Gc Ce (ti-te):
Bilantul debitului apa de mare necesar racirii condensatorului :
Gc=(Gd*r)/(Ce(ti-te))
In care tc=ti-te cresterea temperaturii apei de mare in condensator (aprox. 7
)
Calculul incalzitorului :
Pe baza fluxului de caldura introdus de incalzitor Φi=Si(kΔt)i , se determina suprafata Si
a incalzitorului
Calculul condensatorului :
Cunoscind fluxul ce trece prin condensator, Φc, se determina suprafata Sc a
condensatorului.
Sc=
Infinal se face calculul ejectorului . Scopul sau este de a determina debitul si sarcina de
calcul . Sarcina va fi egala cu sarcina vacuumetrica necesara in desalinizator , iar debitul
se determina tinind cont de cantitatea de aer dizolvat in apa de mare.
Instalatii petroliere
1. Inst manevra marfa
2. Inst uscare tancuri
3. Inst incalzire a marfii
4. Inst spalare tancuri
5. Inst cu gaz inert
[Link] Manevra
Manevra marfii se face pe nava, de la mal la nava si de la nava la mal sau intre nave.
Instalatiile trebuie sa fie simple si fiabile.
Tipurile de instalatii:
- Inst cu magistrala liniara
- Inst cu magistrala inelara
- Inst cu magistrala cheson
- Inst cu porti etanse
- Inst cu tancuri de acumulare la pres atmosferica si sub presiunea atmosferica
Magistrala liniara permite incarcarea a mai multor tipuri de produse petroliere.
Pompele lucreaza pe aspiratie , sorburile fiind amplasate in dublu fund . Grupele de pompe sunt
actionate de o pompa , dar pompele pot lucra si pentru alt grup . Distanta dintre sorb si fund
trebuie sa fie ¼ din diametrul tevii de aspiratie .
Magistrala inelara are ramurile in borduri , fiecare tanc putind fi actionat de pe fiecare ram.
Constructia este mai scumpa si exista posibilitate variantei constructive cu valvule intre pereti.
Instalatii cu pompe individuale:
Este cazul navelor care transporta minereu si petrol , nefiind loc ptr magistrala.
In acest caz se foloseste o pompa submersibila actionata de pe punte. Se pot folosi si doua
pompe, una de joasa presiune in tanc actionata hidraulic si alta pe punte actionata cu motor
hidraulic , fie cu abur.
Se poate incalzi fluidul prin recirculare sau se incarca la bord produse petroliere fara a trece prin
pompa submersibila 1 .
Fig. 80
Pompa 1 aspira din tanc si refuleaza in pompa de inalta presiune 2 care il refuleaza in magistrala.
Daca viscozitatea este mare se inchide valvula 3 si se deschide 5’ .Pompa 1 realizeaza o
recirculare a marfii prin incalzitorul 5.
Metode de imbunatatire a functionarii pompelor.
Sunt cazuri in care nivelul fluidului scade si pompele se pot dezamorsa cauzind defectarea lor.
In aceste cazuri se pot interveni cu sisteme speciale :
- Sisteme de separator cu aer.
Fig.81
Pe magistrala se monteaza separatorul de aer si gaze. Gazele sunt colectate printr-un sistem de
sicane cu panta si este adus intr-un rezervor cu ajutorul unei pompei si ejectorului .
Sistemul prezinta dezavantaje legate de nivelul scazut in tanc cind se acumuleaza multe gaze .
- Sistemul de separare care permite reglajul debitului pompei.
Fig. 82
Sistemul se bazeaza pe montarea unui tanc intre magistrala si pompa .
Pompa poate refula la mal din tancul 1 .
Daca tancul este plin pompa aspira din magistrala si refuleaza peste bord. Tancul are rol de tanc
de vaccum .
Cind sorburile din tanc trag aer ce ajunge in tanc , nivelul in tanc scade.
Cind nivelul in tanc ajunge la min. traductorul inchide valvula 4 de refulare si deschide valvula 5 ,
pompa alimenteaza ejectorul care alimenteaza tancul 1. Cind nivelul atinge max se inchide
valvula 5 si se deschide 4, pompa poate refula la mal.
2. Instalatia de uscare a tancurilor (stripping)
Instalatia poate fi realizata in doua moduri:
- Ca o instalatie independenta, compusa din sorburi , ramificatii , magistrale si pompe (de obicei
de tip volumic). Acestea se dimensioneaza la capacitatea de 20% din inst de transfer. Diametrele
au diametrul max 150mm ,
- Ca o instalatie incorporata in cea de transfer marfa. Pompa lucreaza in doua regimuri, unul de
transfer marfa si unul de uscare . Trecerea se face automat evitindu-se dezamorsarea pompelor.
Trecerea se realizeaza cu ajutorul unui flotor sferic sau toroidal.
Uscarea tancurilor in care au existat produse foarte volatile se face cu o instalatie de ventilatie
ce introduce aer pe conductele de imbarcare.
In acest caz este necesara separarea conductelor(aer- tanc)si cuplarea lor numai in caz de
operare.
Fig. 84
Manevra armaturilor inst de transfer marfa
Armaturile instalatiei de transfer sunt actionate de la distanta prin intermediul unei instalatii de
actionare hidraulica.
Acest tip de inst are urmatoarea structura:
- Statie de pompare cu pompe volumice , acumulatoare hidraulice, protectii.
- Distribuitoare hidraulice plasate pe punte, pentru dirijarea uleiului de la magistrala la valvula din
tanc sau cu actioanare hidraulica
- Circuitul de comanda , actionat de la pupitrul de comanda(PCC).
Schema de principiu are patru grupe cu functii specifice:
1. Grupul de comanda cu traductoarele de pozitie, valvule, nivel tancuri, traductoare de asieta.
2. Grupul de pompare (forta), plasat in compartimentul pompe. Cuprinde pompe volumice, cu
roti dintate sau cu pistonase, rezervorul (tancul), situat deasupra acestora, acumulatoare
hidraulice, supape de siguranta.
3. Grupul de distributie, amplasat pe punte, cuprinde distribuitoarele actionate hidraulic prin
intermediul circuitului de comanda.
4. Grupul de armaturi cu sertar, situat in tanc sau in tunel cu elemente de deblocare si pozitia
organelor de inchidere.
Fig. 85
Instalatia poate fi actionata de o singura persoana tinind seama de :
- Nivelul de marfa in tancuri
- Asieta navei
- Repartitia tensiunilor pe corpul navei , datorita ordinii de incarcare sau descarcare impuse.
Amplasarea pompelor de transfer se face de obicei intr-un compartiment separat .
Actionarea pompelor se face hidraulic, cu abur, electric sau cu motoare cu ardere interna .
Calculul instalatiei de transfer marfa.
Calculul se face in general asemanator cu cel de la instalatia de balast. Datorita diferentei de
densitate a fluidului viteza fluidului este 0.5 1.5 m/s. Viteza mica asigura pierderi mici de
sarcina si evita formarea vaporilor explozivi.
Determinarea debitului :
V=G/ρ ; G[kg]
Debitul mediu va fi Qm=V/τ
Se alege un numar de minim doua pompe iar pe baza numarului adoptat de calculeaza
debitul mediu :
Q1m=Qm/kp*n adopt
Kp- coeficient dat de conditia functionarii pompelor cuplate 0,8 0,85
Sarcina pompei : sarcina trebuie sa satisfaca transferul pina la punte, apoi pina la statia
rezervorul de pe mal. Se folosesc pompe de sarcina 10 12 bar.
Verificarea pe aspiratie se face identic ca la pompele de balast.
[Link] de incalzire a marfii
La produsele cu viscozitate mare se face incalzirea lor , iar la produsele distilate cu punct de
aprindere jos e riscant a se aplica.
Pacura, si fractiunile grele au viscozitate mare , continut mare de parafina. Ele au
temperatura de blocare uneori pozitiva 10-15 grad C. Este necesara incalzirea astfel incit sa
poata fi manevrate.
Incalzirea se face prin doua procedee:
- Prin convectie libera
- Prin convectie fortata
Convectia libera implica serpentine fixe (sau demontabile, mai rar), prin care circula abur, apa
sau ulei termal . presiunea de lucru max 20 bar ,de obicei 8 bar . teava este de clasa 2.
Se pot folosi si canale structurale de sectiune triunghiulara prin care circula agentul de incalzire.
Convectia fortata implica o instalatie mai complicata si mai scumpa.
- Incalzirea se face in mai multe etape :
Deblocarea produsului, in care nu exista o convectie normala.
Regimul tranzitoriu in care temperatura creste continuu, fluxul introdus este egal cu fluxul
pierdut in interior pina la temp de echilibru.
Regimul in care fluxul se transmite de la combustibil la exteriorul tancului.
Vb
Calculul instalatiei de incalzire .
Metoda exacta se bazeaza pe bilantul fluxurilor de caldura in regim stationar .
[Link] de cedare a caldurii sunt prin invelisul navei este dat de formula :
Φi=Si*ki(Δ tm)i
Si –suprafete de schimb ( indice de suprafata)
Ki- coeficient global de transmitere a caldurii :
Ki=
coeficient de transmitere a caldurii prin convectie de la petrol la perete
coeficient de transmitere a caldurii prin convectie de la perete la apa
δ – grosimea peretelui
λ – coeficient de conductibilitate termica echivalent
δ/λ – rezistenta termica a peretelui ( la otel se poate neglija)
Δtm=diferenta de temperatura interior si exterior (t final-t ext)
Φj=
In cazul regimului tranzitoriu este necesara cunoasterea timpului in care sa ajunge la regimul stabil .
Φs dτ=Φdτ+mc cc dt (cedat +marfa )
In care mc si cc sunt masa si caldura specifica a marfii
*dt
Rezulta t1 timpul de incalzire a marfii de la o temperatura initiala to la temperatura t
Timpul τ2 se calculeaza ptr regimul nestationar cu relatia de mai sus cu limitele t0=t2 , t=0,95 t3
Φs=Fs Ks (t agent –t)
Φ=
Calculul temperaturii finale t3 ce caracterizeaza regimul stationar se face egalind Φs cu Φ. Rezulta t=t3
,temperatura la care se stabilizeaza regimul.
Calculul suprafetei schimbatorului de caldura al instalatiei de incalzire globala
Se conside un tanc cu doua serpentine, una a instalatiei de incalzire globala , alta locala.
Fig. 93
Fluxul ptr incalzirea globala asigura incalzirea finala tf=ts+(5-8 )grade C, aprox 35-48 grade
Fluxul ptr incalzirea locala de transfer t opt=tf+10 grad C
Fluxul transmis prin inst de incalzire globala:
Φ1=Fs1 Ks1 Δt mediu
Fs1 – suprafata schimbatorului
Ks1- coeficient global de transmitre a caldurii
Fluxul prin teava de incalzire trebuie sa fie egal cu fluxul transmis in masa de combustibil
Ks1=1,57
t ma – temp agent
t mc- temp medie a marfii
t mc= (t i +t f )/2
t i –temp initiala a marfii
t f - temp fianala
ν- viscozitatea cinematica
dms – diam serpentinei
Δt m1=Δ t ma-Δt mc diferenta medie de temperatura (temp serp –temp marfa)
Suprafata va fi :
F s1=Φ1/K s1(Δt m1)
Se poate adopta lungimea tubulaturii: ls1=Fs1/ d ms
[Link] pentru spalarea tancurilor
Spalarea tancurilor se face la schimbarea produselor sau la intretinerea tancurilor.
Spalarea se face cu apa, detergent , produse petroliere. Procedeul este automat executata de un robot .
Pompele de spalare functioneaza la presiuni incit jetul sa acopere suprafata destinata. Amplasarea lor se
face la unele nave (produse chimice , benzine) pe plafonul tancului . actionata din exterior (punte pr.)
Lichidul rezultat spalarii se transfera in tancuri special destinate de unde se filtreaza ulterior, tancurile de
stripping . Aceste tancuri sunt amplasate in pupa sau prova navei .
Dupa spalare se face degazarea cu ajutorul unui ejector abur- gaz , sau natural . Operatiile se fac in
danele portuare .
[Link] de prevenirea incendiilor cu gaz inert.
Datorita incarcarii electrostatice si a micro descarcarilor in tancul de combustibil exista riscul aparitiei
incendiilor si exploziilor.
Instalatia pote fi folosita atit in scop de prevenire cit si stingerea incendiilor. Se introduc in tancuri pentru
a scadea sub 8% si in magazii max 14%. Temperatura gazului trebuie sa fie mai mica de 50 la
petroliere in tancuri si mai mica de 65 cind se introduce in magaziile de marfuri uscate.
Instalatia asigura completarea volumului tancului in timpul operatiilor de manevrare a marfii.
In timpul umplerii tancului si in tancurile umplute cu gaz inert presiunea max este de 0.2 bari.
Metode de obtinere a gazului inert sunt:
Separarea H din NH3 (amoniac)
Lichefierea (sitem Linde) .
[Link] gazelor rezultate de la MP, AUX, caldarina
Clasificarea instaltiilor de prevenire a incendiilor cu gaz inert.
Functie de tipul surselor de gaz inert:
- Instalatii cu generatoare individuale de gaze ,echipate cu arzatoare alimentate cu combustibil si
care in urma arderii se obtine gazul inert
- Instalatii care utilizeaza gazele captate de la esapamentul MP, caldarinei principale si motoare
auxiliare
Dupa tipul instaltiilor de prelucrare a gazelor :
- Cu instalatii la care se face o prelucrare simpla ,mecanica si termica in urma careia se face racirea
gazului si retinerea prin filtrare a particulelor
- Instalatii care pe linga prelucrarea mecanica termica, chimica fac si prelucrarea umiditatii
- Instalatii care pe linga prelucrarea mecanica termica, chimica fac si prelucrarea in scopul
reducerii sulfului si a altor agenti cu actiune coroziva.
Prelucrarea mecanica si termica se face prin barbotare prin perdea de apa. Se realizeaza si reducerea
bioxidului de sulf, prin combinarea cu apa.
Prelucrarea chimica se face cu clorura de litiu.
Prelucrarea umiditatii se face pe baza de silicagel.
Piesa principala a instalatiei de gaz inert este scrubberul , incinta in care se face prelucrarea gazelor.
Fig. 95
Gazele de ardere sunt introduse in scrubber prin galeria de admisie 3 sub un strat de apa din partea
inferioara a scrubberului , care retine particulele solide din gaz. Ridicindu-se gazele se racesc si se spala in
circuitul de apa actionate de pompele 18 si 19, ce aspira din magistrala Kingston . La partea superioara
gazele trec prin dispozitivul de separarea a picaturilor dupa care se analizeaza . Antrenarea gazelor se
face cu doua ventilatoare 7,8 (principal si secundar), dupa care sunt introduse in incinta hidraulica 9 . Din
aceasta incinta ce nu permite intoarcerea gazelor pe tubulatura se face trecerea prin separatorul 10 .
Instalatia lucreaza in trei regimuri :
a) In timpul descarcarii marfii functionare la debit maxim a instalatie de gaz inert , care trebuie sa
fie cu 25% mai mare decit debitul volumetric al pompelor la descarcarea de marfa.
b) In timpul marsului , cind tancurile sunt pline instalatia de gaz are rolul de a completa eventualele
pierderi de gaz . In acest caz ventilatorul secundar lucreaza la un debit de 20% din debitul celui
principal.
c) Se face inertare si la spalarea tancurilor si la balastare.
Compozitia gazelor de ardere de la caldarile navale, generatoare de gaz inert in conditii normale de lucru
si situatie tehnica buna a echipamentului de ardere si de control al arderii (altfel valorile sunt alterate):
O2 – 4 %
CO2 – 13,5 %
N – 77 %
H20 – 5 %
SO2 – (0,30,5) %
CO – (100010000) ppm
NO – 4000 ppm
3
Suspensii solide 150-200 mg /m .
Un gaz de caltate are urmatoarele caracteristici :
1. concentratia de N si CO2 sa fie cat mai ridicata;
2. concentratia de O2 sa fie cat mai scazuta;
3. concentratia de vapori de apa sa fie redusa inainte de a ajunge gazele in instalatia de gaz inert;
4. concentratia de CO sa fie cat mai redusa, acesta este un gaz care apare datorita arderii
incomplete, teoretic se urmareste reducerea acestuia;
5. suspensiile solide sa fie retinute la nivelul scrubberului.
Inertarea se face prin doua metode :
1. metoda dilutiei: gazul introdus la parametri ridicati de curgere (debit, presiune,
viteza mare) pentru a ajunge la fundul tancului, se formeaza turbioane dintr-un
amestec de gaz inert si gaze de hidrocarburi rezulta dilutia continua a gazelor de
hidrocarburi. Amestecul ce contine gaze de hidrocarburi si gaz inert se purjeaza
continuu, locul acestuia fiind luat de in final de gazul inert introdus.
2. metoda dislocarii: la parametri redusi de curgere gazul inert se va acumula sub
forma unui strat la partea superioara a tancului, strat a carui grosime va creste
continuu spre fundul tancului impingand afara, in atmosfera, gazele de
hidrocarburi prin intermediul unei tubulaturi cu capatul deschis la fundul
tancului.
Schema inst gaz inert
1 – motor principal, cu ardere interna;
2 – caldare;
3 – racitor;
4 – curatitor;
5 – material filtrant;
6 – separator picaturi;
7 – ventilatoare;
8 – valvula cu trei cai;
9 – analizator O2;
10 – inchizator hidraulic (deck seal);
11 – magistrala de GI;
12 – valvule de distributie gaz inert;
13 – priza kingstone;
14 – pompa apa de mare;
15 – valvula dirijare apa de mare;
16 – generator autonom de gaz inert.
Instalatii de microclimat
Scopul instalatiilor de microclimat in conditii de umiditate si temperatura este :
- Asigurarea conditiilor de comfort ptr echipaj si pasageri
- Asigurarea conditiilor de transport marfa
- Asigurarea functionarii masinilor si agregatelor la bordul navei in conditiile impuse de parametri .
Instaltiile de baza sunt :
1. Instalatia de ventilatie
2. Inst de incalzire
3. Inst de racire
4. Inst de conditionare (prelucrare complexa)
Instalatiile de microclimat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- Sa mentina parametri optimi ai aerului
- Sa nu provoace curenti de aer daunatori sanatatii
- Sa nu faca zgomot ( in limitele acceptate)
- Sa nu permita patrunderea aerului si a prafului
- Sa se incadreze in limite de greutate, fiabilitate, consumuri
1. Inst ventilatie :
Parametri dupa care functioneaza instalatia sunt:
Temperatura si umiditatea relativa (vara/iarna)
Viteza aerului ( in spatii locuibile pina la 0,6 m/s)
Concentratia de CO2 pina la 0,15%
Cantitatea recirculata
Numarul de schimburi orare functie de destinatie , cabine, careu , spatii tehnice . (careu 5,
cabine min. 3)
Bilantul termic:
Bilantul se face in doua cazuri in functie de temperatura interioara si exterioara .
Fig .97
Φp- flux degajat prin pereti
Φd- flux radiatie termica oameni si utilaje
Φv- flux pierdut prin ventilatie
Φi- flux introdus de inst (cald sau rece)
Φi=Φp+Φv+Φd ec ptr vara
Φi=Φp+Φv-Φd ec ptr iarna
-Fluxul determinat prin pereti :
Φp= unde
Fi – suprafata peretelui
Ki- coeficient global de transmitere a caldurii
ti – diferenta temperatura interior-exterior
N – numarul de pereti ai incaperii
Fig. 98
Caldura se propaga prin convectie, strat 1 si 3 si prin conductie strat 2. Sunt trei straturi de material usor
(cu diferente mici de temp ), fluxul este constant (vezi debitul).
Φ1=Φ2=Φ3
Coeficientul de transmitere prin convectie
Coeficientul de transmitere prin conductie λ
Φ1= =Fα1(ti-tpi)
Φ3=Fα3(tpi-te)
Φ2=Fλ/δ (tpi-tpe)
Se identifica coeficientul global de transmitere a caldurii :
K=
δ-grosimea peretelui .
Cazul izolatiei grele: Acestea sunt cazuri de izolatii pentru compartimente frigorifice la care exista
discontinuitati de material datorita influentei osaturii.
- Fluxul degajarilor date de oameni , masini .
In acest caz este necesat aprecierea suprafetelor masinilor a personalului, viteza de scurgere a aerului in
jurul masinilor,
Φd=Fd αc (td-ti)
Fd- suprafata radianta a masinilor, oamenilor.
αc- coeficient de convectie ce depinde de ventilatie, propietatile radiante ale corpurilor, temperatura
corpului radiant.
-Fluxul de caldura transferat prin ventilatie
Fluxurile se considera cele de iarna si cele de vara , depinzind de sensul ventilatiei, de intoducere sau
evacuare aer .
Φv=ρaer Qv Caer (te-ti) sau iarna (ti-te)
Qv- volumul de aer vehiculat
ρ aer-densitatea aerului
Diagrama de aer umed (Mollier).
In calculul de proiectare a instalatiei incaperilor navale intervin mai multi parametri :
- Temperatura t
- Entalpia i
- Continutul de vapori de apa d
- Umiditatea relativa Φ
Se defineste coeficientul transformarilor umedotermice raportul ε= ce reprezinta raportul dintre
suma fluxurilor de caldura ce intra in proces si suma degajarilor de umiditate.
Orice punct din diagrama este caracterizat de patru parametri t,Φ, i,d.
Se poate caracteriza starea si cu doi parametri tA ,masurabila cu termometrul si ΦA , masurabila cu
psichrometru.
Daca transformarea este din A in B cu degajare de caldura fara modificarea umiditatii absolute atunci AB
este o transformare umedotermica . Sensul este dat de transformarile umedotermice, deci depinde de ε.
Daca pe cercul de raza AB se traseaza diametre BB3 si B1B2 dupa curbele i=ct si d=ct se studiaza
transformarile respective.
Daca transformarea e dela A la B avem un proces de incalzire , iar daca se produce de la A la B3 avem
racire .
B-B3 este un proces fara schimb de umiditate , d=ct .
B1-B2 este o transformare fara schimb de caldura i=ct sau =0, deci ε=0
Diametrele B1B2 si BB3 impart cercul in patru zone :
Zona I – orice transformare din A in orice punct sunt insotite de scaderea entalpiei si a umiditatii deci o
racire si o uscare
Zona II – Crestere de entalpie si scadere a umiditatii , deci o incalzire a aerului si o uscare .
Zona III- Cresterea entalpiei si cresterea umiditatii , deci o incalzire cu umidificare
Zona IV- Scaderea entalpiei si cresterea umiditatii , deci racire cu umidificare.
Diagrama foloseste si la determinarea parametrilor amestecului de aer , Daca in incapere se gaseste
cantitea Ga de aer cu ta si Φa si se introduce cantitatea de aer Gb cu tb si Φb:
Amestecul va avea masa de : G=Ga+Gb
Parametri de amestec sunt ai punctului c , din diagrama.
Continutul de vapori finali ai amestecului : αc= ; Gb/Ga=ac/cb
In calculul instalatiilor este important identificarea punctului de roua tr si punctul tm temperatura
umeda.
Pentru o stare A se coboara verticala pe d=ct rezultind B pe curba de saturatie max .ducind
corespondenta temperaturii se determina temp punct de roua .
Segmentul AB reprezentind entalpia ptr cele doua puncte , prin B se duce corespondenta temperaturii
si se determina punctul t um.
Determinarea umiditatii relative ptr o stare se face cu ajutorul psichrometrului pe care se citesc doua
valori temp pe termometrul uscat si pe cel ud.
Pentru a detrmina punctul de roua este necesara folosirea diagramei (tabel ) , Psihrometric chart, in care
se intra cu valorile citite. (verde si albastru in diagrama ). Se stabileste punctul de umiditate relativa de la
care pe linia de umiditate absoluta se citeste temperatura la intersectia curbei de aer saturat 100%.
Instalatii de ventilatie
Instalatiile au ca scop vehicularea aerului in compartimente fara prelucrarea termica sau umiditate, cu
pastrarea in limite a calitatilor aerului.
Exista doua feluri de ventilatii:
- Naturale
- Artificiale sau fortata
Ventilatia se face prin ejectoare sau trombe de ventilatie . Acestea pot fi orientabile sau fixe.
Tevile de captare sau evacuare expuse la apa de mare se prevad cu capac de inchidere pe timp de
furtuna. Unelele din acestea au protectie de tip jaluzele, acestea putind fi inchise in manual sau de la
distanta prin actionare mecanica, electrica sau hidraulica
Ventilatia se face cu ventilatoare de tip centrifugal sau axial .
Ventilatoarele sunt surse de zgomot pina la 100 Db. Din aceasta cauza se plaseaza in afara
compartimentelor si se leaga prin canale de ventilatie structurale sau confectionate (tabla , pinza).
Ventilatia se face prin :
- Introductie se face in doua cazuri :
Debitul introdus mai mare (CM) sau mai mic decit cel evacuat .
- Extractie – folosit la spatii cu mirosuri neplacute , bucatarii, acumulatori.
- Mixta
De obicei distributia aerulului se face din centrala HVAC (heating, ventilation and air conditioning).
Distributia se face prin magistrala si ramificatii . Tubulatura poate fi din otel, sau spiroduct. Ele se
izoleaza cu vata minerala (rockwool) sau cauciuc spongios (armafelx) , pe traiect sau trecerile prin pereti .
Trecerile prin peretii de clasa sunt supuse la norme de foc , lungime tevii de trecere avind o anumita
dimensiune .
Calculul instalatiei :
Debitul introdus are ca scop :
- sa evacueze cantitatea de noxe (M)
- sa evacueze fluxul de umiditate (D)
- sa evacueze fluxul de caldura (Φ)
m,d si t sunt concentratiile in interior si exterior , cu indici i si e
M=Qm (mi-me)
D=Qd (di-de)
Φ=Q(Φ) ρ c(ti-te)
De aici se scot Qm, Qd, Q(Φ)
Debitul necesar va fi Qv=max( Qm , Qd, Q(Φ))
De ex: ptr un om cantitatea eliminata de CO2 este de 23 l/h
mi=1,0 (l/m³) si me=0,3 (l/m³) ; Qv= M/(mi-me)=33 (m³/h) =M se poate lua ca debit de baza
Calculul sarcinii :
Din expresia generala a sarcinii se determina H=h
Presupunind ca exista N ramificatii si M distribuitoare de aer debitul va fi Q= .
(i=1..N si j=1..M)
Pe traseul cu cel mai lung se calc pierderea de sarcina ,considerind tronsoanele cuplate in serie plecind
de la captul traseului unde j=1 si pina la apoi pina la gura de aspiratie.
Avind debitele si vitezele se determina aria tronsoanelor. De ex pe tronsonul S23 : A23= !!!
V23 – este recomandata
Teoretic ar trebui ca fiecare tronson sa aiba alta dimensiune ceea ce e foarte greu de realizat . Din
aceasta cauza se merge practic cu sectiuni constante , lasind vitezele sa varieze in niste limite prescrise.
Calculul pierderilor se face prin mai multe metode:
-Metoda analitica directa
-Metoda lungimilor echivalente
-Metoda nomogramelor.
Pentru traseul i se adopta valoarea
Hv=Max(Hi), i=1....N
Avind stabilit debitul si sarcina de alege ventilatorul .
Problema specifica este echilibrarea instalatiei , astfel incit pe fiecare gura de introductie sa se realizeze
debitul de ventilatie necesar, considerat in calcule ca data de intrare. Asta inseamna ca pierderea de
sarcina intre punctul I si oricare alt punct de distributie sa fie egal cu Hv.
Hij=Hv=Max(Hi)
Aceasta inseamna ca este necesar introducerea de rezistente suplimentare de valoare :
Δhij=Hv-
Reglarea se face prin diafragme suplimentare a caror valoare functie de diametru determina valoarea
pierderii locale ζ . La instalatiile locale se introduc dispozitive automatizate . Acestea sunt regulatoare de
presiune, montate pe fiecare ramificatie, care mentin presiunea constanta indiferent de numarul de
consumatori deschisi la un moment dat.
Instalatia de incalzire
Instalatia este destinata incalzirii compartimentelor de locuit, spatiilor tehnice si a altor spatii in care este
necesara o temperatura constanta.
Relatia de echilibru termic este de forma:
Φi=Φp+Φv -Φd ( intrare = pereti + ventilatie – oameni , agregate)
Tipurile de instalatii de incalzire sunt :
- instalatia cu abur
- instalatia cu apa calda
- inst cu aer cald
- inst electrica
Instalatia de incalzire se face pe criterii economice . Inst cu apa calda necesita un spatiu mai mic , pe cind
instalatia cu aer cald are gabarit mult mai mare datorita conductelor . In acest caz pentru aer cald se pot
folosi conductele de ventilatie ceea ce este avanatajos. Instalatia electrica este mai costisitoare din punct
de vedere al consumului de energie.
Instalatia cu apa calda
Sursa de caldura a apei poate fi caldarina , (circuit de HW ), boiler , apa racire motor, caldarina
recuperatoare la aprox 80-90 grad C.
Circulatia se face natural sau fortat , actionat de pompe (pompe de servici).
Legarea radiatoarelor se face in serie sau in paralel. Mentinerea temperaturii se face controlind
temperatura pe iesirea din boiler, caldarina. Daca se depaseste valoarea de 90 grade releul intrerupe
alimentarea.
Vasul de expansiune are rolul de a elimina aerul din instalatie, completeaza necesarul de apa si preia
dilatarea apei datorita incalzirii. Vasul poate functiona ca hidrofor , eliminarea aerului se face cu flotor.
Calculul instalatiei
Calculul se face evaluind fluxul ce trebuie introdus in fiecare incapere. Bilantul este:
Flux introdus prin radiatoare (Φi)=fluxul degajat de oameni, agregate (Φd)+fluxul tubulaturii(Φt)+ fluxul
cedat prin pereti (Φp) + fluxul cedat prin ventilatie (Φv).
Fig . 121
Φi=Φp+Φv-Φd-Φt
-Φp=
Np - nr de pereti
Ki –coef de transmitere caldura
Δti – diferenta temp int –temp ext
-Φv= Qv ρ aer Caer (ti-te)
-Φt=Ft α (t iz –ti), unde t iz – temp izolatiei aprox. 50
α- coef de transmitre caldura prin convectie
Se presupune inst cu i ramificatii (i=1...N), pe fiecare ramificatie j incaperi(j=1..M) .
Φtot=
Debitul de apa ptr fiecare incapere va fi :
G apa (ij)=
Debitul pompei de circulatie: Qp=
Suprafata radiatorului va fi : Fij=
K1Δt – sarcina termica ptr radiator .
Pentru egalizare se folosesc robineti de egalizare prevazuti cu un reglaj suplimentar la care ventilul se
blocheaza intr-o pozitie stabilita la echilibrare si nu permit sa se deschida mai mult decit la echilibrare.
Instalatia cu aer cald
Aceste inst pot fi de sine statatoare sau in sistem HVAC. Introducerea aerului cald sub 60 grade C se face
in conditii impuse de reguli . Instalatiile sunt de doua feluri :
[Link] recirculare
[Link] recircularea aerului totala sau partiala
Fig. 123
In cazul recircularii partiale aerul este captat prin aspiratia 10 si elemente de reglare 11 si se intoarce in
instalatie amestecat cu aer proaspat ,filtrat si preincalzit.
In cazul recircularii totale V1 este inchisa . Sistemul se foloseste in cazuri in care nu exista degajari de
gaze. Temporar se face reimprospatarea aerului .
Calculul instalatiei:
Ec de bilant termic este:
Φi=Φp-Φd
Fig. 125
In cazul instalatiei fara recirculare temp din interior este ti , (ti cea din extrior te , iar aer cald t ac :
Φi= QiC (t ac- te) , inlocuind in rel de mai sus :
Qi=
t ac –temp aer cald
Acest debit trebuie corelat cu debitul necesar indepartarii noxelor.
Qv necesar =nq , n –nr persoane in incapere si q –debitul de aer necesar ptr o persoana de indepartare a
noxelor q=33 m³/h
Se pot intilni doua situatii:
a) Qi in aceasta situatie se foloseste debitul de incalzire la valoarea de ventilare .
t ac= +ti !!!! ti
b) Qi Qv , se adopta Qi ptr ventilatie care satisface conditia de ventilatie.
Ptr calculul incalzitorului se considera trei scheme :
a) Circuit inchis cu recirculare totala:
Φi=Φp-Φd
Fluxul incalzitorului mentine regimul termic stabil la temp t1,
Φ inc 1=Φi=Qi ρ C (t ac- t i)
Fig 126 a/b
b) Circuit deschis :
Φi=Φp-Φd
Aerul care strabate incalzitorul Φ inc2 =Qi ρC(t ac-t e)
Φ inc2 =Qi ρ c (t ac-ti+ti-t e)=Qi ρ c(t ac-ti)+Qi ρ c(ti-te)=Φinc1 +Δ Φ2
Φ inc 2=Φi +ΔΦ2
Apare necesitate ca incalzitorul trebuie sa cedeze aerului un flux de caldura mai mare cu
ΔΦ2, decit cel de bilant . Instalatia nu este economica.
c) Recirculatie partiala :
Φinc 3 =Qi ρc(tac-ta), ta-temp amestec
In paranteza se aduna si se scade ti (temp interioara )
Φinc 3=Qi ρ c (tac-ti-ta+ti)= Qi ρ c (tac-ti)+ Qi ρ c (ti-ta)=Φinc 1 +Φinc 3 =Φi+ΔΦ3
Analizind Δ Φ2 si ΔΦ3 rezulta :
Δ Φ2 ΔΦ3
(ti-te) (ti-ta)
Fig.126 c
Rezulta ca varianta cea mai economica este cea cu recirculare toatala, iar cea mai
neeconomica este cea cu circuit deschis . Varianta aplicabila de compromis este cea cu
recirculare partiala.
In acelasi timp trebuie luati in considerare si parametri fizici si chimici ai aerului .
Instalatii frigorifice
Inst frig intra in componenta inst de conditionat, magazii frigorifice, transport gaz lichefiat.
Scopul lor in transportul marfurilor este :
- Producerea si mentinerea temperaturii necesare refrigerarii- apa ramine in stare lichida , temp
este la limita congelarii, se elimina riscul dezvoltarii bacteriilor.
- Producerea si mentinerea temperaturii necesare congelarii.
Inst de frig ptr congelare se face pina la aprox -25, -30 . Un parametru important este viteza de
congelare , ce are efect asupra membranei celulare . Reteaua de gheata trebuie sa fie cit mai fina
, astfel incit sa nu se distruga invelisul celular , ceea ce ar duce la pierderea sucului celular ,a
subst proteice.
Mijloace de producere a frigului :
- Naturale in care sunt utilizati agenti frigorifici care prin topire , vaporizare, sublimare, si care
absorb caldura
- Artificiale in care obtinerea frigului se face continuu, agentul termic suportind transformarile
ciclice.
Temp scazute se obtin cu gheta plus sare pina la -20 grade, sau zapada carbonica , sublimarea
bioxidului de carbon se face la -79 grade C.
Cele mai folosite procedee sunt :
- Compresia ,
- Cu Ejector
- Cu absorbtie
Entropia (S)– marimea fizica de stare a carei variatii intre doua stari de echilibru poate fi
calculata prin schimbul de caldura cu exteriorul la temp T, intr-o transformare reversibila intre
starea A la care se refera sistemul si starea de referinta A0.
Sau ‚
Cit de aproape de echilibrul termodinamic este un sistem hidrodinamic.
Intre doua stari
- = ,
Entropia creste intodeauna in procesele ireversibile S 0 ( al II lea pricipiu al termodinamicii)
Entropia ramine constanta in procesele reversibile.
Entalpia (i) sau (h)-potential termodinamic ,egal cu suma dintre energia interna a unui gaz si
lucrul mecanic de dizlocuire a volumului la o presiune constanta.
Principiul de functionare al instalatiei:
Schema se compune din :
Compresor K, cilindrul de detentie CD, condensatorul C si vaporizatorul V.
Agentii frigorifici au temp de fierbere foarte joasa : amoniacul -33 grC , freon 12, -30 grC, freon
22, -40 grC.
Freonii se numesc hidrocarburi florurate
Acestia se impart in 3 grupe:
- CFC, clasici ,in prezent nu se mai fabrica
- HCFC, de tranzitie fabricare pina in 2014
- HFC cu substitutie definitiva (fara molecula de clor). R32 (Trifluoromethane) butelie gri
deschis
Exista si agenti naturali : amoniacul NH3 si propanul C3H8(inflamabi)
Aplicarea agentilor frigorifici (oxidul de etil), incepe din 1834 de catre Jacob Perkins
Folosirea agentilor se face in aparate frigorifice, inst aer conditionat, pompa de caldura.
In prezent se folosesc agenti ecologici R404 A (fierbere la -46,7 )
Ciclul este un ciclu inchis Carnot inversat, numit si ciclul frigorific. Reprezentarea se face intr-un
sistem T-S.
- Compresorul aspira vapori de agent umed din vaporizator V si il comprima pina la limita
vaporilor saturati. (2). Temperatura finala va fi tk , iar presiunea pk. Comprimarea este
adiabatica.
- Vaporii saturati vor intra in condensor unde vor ceda caldura mediului , apa,aer, racindu-se si
condensindu-se (3) pk,tk.
- Agentul intra in detenta unde se destinde producind lucru mecanic. Destinderea este adiabatica .
presiunea revine la p0, iar temp va scadea de to.(4).
- Agentul frigorific intra in vaporizator unde se va evapora izotermic cu absorbtie de caldura ,
ajungind in punctul 1 la po si t0. Cantitatea absorbita de evaporator g0 defineste capacitatea
frigorifica a ciclului . Grafic, cantitatea e data de aria 1-4-b-a, iar cantitatea de caldura cedata in
condensor este data de aria a-2-3-b.
Fig. 128
Fig 129
Practic in locul detentorului se folosec valvule de laminare Lucrul mecanic de detentie se
consuma ptr invingerea frecarilor in valvula de laminare, iar destinderea adiabatica pe diagrama
T-S, a ciclului ideal va fi inlocuita cu un proces izoentalpica care va micsora capacitatea frigorifica
cu suprafata b-4-5-c
Fig 131
Marirea capacitatii frigorifice se va face daca in compresor intra in loc de vapori saturati uscati ,
vapori supraincalziti, iar in condensor se va executa o subracire a agentului frigorific.
Din vaporizator vaporii ies la parametrii punctului 1’ si nu 1 iar compresorul ii va comprima pina
in 2’, corespunzator Tk si Pk.
La iesirea din compresor agentul se raceste pe 2-2’ (izobara) ,lichidul subracindu-se pina la temp
punct 3’, de unde prin valvula de laminare va suferi transformarea 3’-4’, urmind ca in vaporizator
sa se transforme izobar din 4’ in punctul 1’.
Fig .132
Se prefera in loc de diagramele T(temp)-S (entropie), diagram lg p(presiune)-i(entalpie)
Fig 133
Entropiile sunt considerate segmente de dreapta .
i2’ reprezinta entalpia agentului frigorific la iesirea din compresor , i1’, reprezinta entalpia la
intrarea in compresor , iar i3’=i4’ este entalpia in intrarea respectiv iesirea din ventilul de
laminaj.
Curbele au aceeasi semnificatie:
1’-2’= comprimare adiabatica
2’-2 =racire izobara
2-3=condensare
3-3’=subracire
3’-4’ =laminaj izoentalpic
4’-1’=vaporizare
Se pot scoate marimile specifice:
Lucrul mecanic de comprimare a vaporilor este dat de :
Φk=i2’-i1’
Sarcina termica a condensorului :
Φc=i2’-i3’
Puterea frigorifica specifica (masica) absorbita :
Φ0=i1’-i4’
Agenti frigorifici
Acestia sunt medii de transport , preiau caldura de la vaporizator si compresor si o cedeaza
mediului in condensor.
Agentii trebuie sa indeplineasca criterii :
a)Fizice : viscozitate mica,
coef de conductivitate si convectie mari
b)Chimice: stabilitate chimica,
- sa nu dizolve uleiul de ungere din compresor,
- sa nu se dizolve la temp ridicate,
- sa nu fie coroziv
c)Termodinamice :
- presiune de condensare mica
- temp critica ridicata
- caldura specifica redusa
- caldura latenta de vaporizare mare
- punct de congelare redus
d)conditii ec si de expluatare :
- ieftin si manipulare usoara
- sa nu fie inflamabil , toxic , exploziv
Agentii frigorifici folositi pe scara larga: freonii HCFC
Agentii intermediari sunt agenti purtatori de frig .
Trebuie sa aiba :
- temp cobarata de inghet
- calduri specifice mari
- neutralitate chimica
- pret de cost mic
Se poate folosi si apa unde temp este de peste 0 grade.
La temp negative se foloseste , NaCl, MgCl , CaCl2. Solutiile cu clorura de calciu ajung pina la -55
grade C la congelare.
Schema de functionare a instalatiilor frigorifice.
Agentul este aspirat din vaporizator prin reductorul de presiune 11 , si a colectorului 12 ,
refuleaza in condensor 2, unde are loc cedarea de caldura latenta de condensare a agentului de
racit. Din condensor fluidul de lucru este trimis prin rezervorul de acumulare 3 si distribuitorul 4
catre compatimentul destinat.
Pe traseu fluidul trece prin ventilul electromagnetic 7 si cel de laminare termostatic 8 , unde
presiunea este redusa la presiunea de vaporizare. Dupa aceasta se produce vaporizarea prin
preluarea caldurii de vaporizare ,apoi lichidul este aspirat din nou de compresor.
Fig 134
Automatizarea circuitului consta in:
Cind se atinge temperatura de regim termostatul 10 comanda intreruperea circuitului ventilului
electromagnetic 7 ,intrerupind alimentarea vaporizatorului. Cantitatea de vapori produsi scade
devenind mai mica decit poate aspira compresorul. Reluarea functionarii se face prin cresterea
temp in cambuza, deci cresterea presiunii de aspiratie. Presostatul 5 comanda pornirea
compresorului.
Reductorul de presiune 11 montat pe fiecare incinta are rolul de a regla presiunea la iesire din
cambuza astfel incit daca nivelul difera in diferite puncte presiunile sa ajunga in colectorul 12 la
aceeasi valoare fara a perturba functionarea.
Instalatia frigorifica de conditionare.
Compresorul 1 aspira vaporii din colectorul bateriei de racire a agregatului de conditionare.
Inainte de a intra in compresor vaporii sunt supraincalziti in schimbatorul de caldura 3 .( in
diagrama lg p-i punctul 1 trece in 1’) . De aici vaporii sunt comprimati in compresor pina la
presiunea de condensare cind sunt refulati in condensor unde se lichefiaza prin cedarea caldurii
apei de mare. Condensul este trimis in rezervorul de lichid ,montat in serie cu condensorul si la
un nivel inferior acestuia. Din rezervor agentul este trimis din nou in schimbatorul de caldura
unde se subraceste la circa 35 grade C , apoi este trimis in bateriile de racire unde se vaporizeaza
prin preluarea caldurii de vaporizare de la aer.
Fig 136
Fig 137
Sarcina termica a instalatiei
Ec de bilant este :
Φi=Φp+Φd+Φv
Ptr n incaperi fluxul va fi suma fluxurilor necesare ptr fiecare incapere.
Fig .139
Calculul ciclurilor frigorifice.
Calculul se face pe baza diagramei de stare a agentului frigorific adoptat.
In raport de temperatura dorita in camera frigorifica :
- temperatura de vaporizare se calculeaza in functie de temp de interior
tv=ti-Δt
Δt- trebuie sa asigure sensul fluxului de caldura din interior spre exterior, de obicei
valoarea este de 10 12
- temperatura de condensare se calculeaza functie de temperatura mediului de racire din
condensator (te)
tc=te+(5 )
temperatura se adopta pentru conditiile cele mai dezavantajoase, respectiv pe timp de
vara.
Fig 140
La intersectia curbei vaporilor saturati cu dreapta corespunzatoare temp de vaporizare tv rezulta
punctul 1 , iar la intersectia cu dreapta corespunzatoare temp de condensare tc rezulta pct 2 si 3.
Considerind S-ct , intersectia izoentropiei trasata prin 1, (1’ cu supraincalzire) cu dreapta tc ,
defineste pct 2’ . Pressupunind ca inst functioneaza cu sistem de subracire (valoarea temp de
subracire fiind : ts=tc-2..3 se determina pct 3’, si implicit pct 4.
Pozitia pct 1’ este determinata de temperatura de supraincalzire a vaporilor t1’=t1+(3 4 ) .
Instalatia de conditionare
Inst de conditionare reprezinta o combinatie de procese HVAC (umidificare, ventilatie, aer
conditionat).
Fig 141
Baza o constituie inst de ventilatie de inalta presiune .
Aerul este aspirat de ventilatorul 7 prin camera de amestec 1 (cu aer recirculat sau din exterior).
Din exterior aerul patrunde in 1 prin orificiile 3 si este filtrat in filtrul 2 .
Aerul recirculat intra in incinta prin clapetii 5.
Aerul refulat de ventilator este:
- umidificat in segmentul A (cu abur sau apa), la entalpie constanta ,respectiv la temp
constanta
- racirea se face in schimbatorul de caldura B . Racirea se face cu agent direct sau
intermediar. Agentul intra pe partea superioara si iese (vaporii) pe partea superioara.
Scurgerea condensului se face printr-o tubulatura. Racirea se poate face si cu apa in
circuit deschis sau recirculare.
- Preincalzirea se face in sectiunea C. Agentul de incalzire intra prin valvula
electromagnetica superioara si iese prin oala de condens 12. Comanda valvulei este
realizata de releu de temperatura 8 montat pe receiver-ul 8, camera E. Tot pe receiver se
afla montata releul de umiditate 9 care comanda valvula electromagnetica de pe
tubulatura de alimentare cu agent de lucru A.
- Separatorul de picaturi in segmentul D .
- Receiverul E si incalzitoarele finale sunt plasate la iesirea din agregatul de conditionat
sunt dispuse 11. Acestea incalzesc diferentiat agentul de conditionat, functie de
necesitati.
a) Calculul in regim de iarna
Se impune temperatura si umiditatea in compartiment (ti , φi), reprezentate de un punct
I in diagrama Mollier. Cunoscind zona de navigatie se pot preciza φe si te, deci punctul E.
In compartiment se iau in calcul degajari de caldura si umiditate(143).
In aceste conditii se poate calcula coef de transformari umedotermice :
ε= : ε=Δi/Δd
cu valoarea determinata mai sus se traseaza pe diagrama pozitia dreptei (curbei ) lui ε.
Cunoscind degajarea totala de umiditate D, din relatia :
D=Qv ρ(di-dc)
Se determina dc .
La intersectia dreptei de abscisa dc cu ε se afla punctul C. Acestuia ii corespunde
izoterma tc .
Conform schemei inst din fig 141 ,debitul de aer introdus este compus din debitul Qe si
luat din exterior si din debitul Qr de aer recirculat:
Q=Qe+Qr
Cantitatile sunt combinate in camera de amestec 1 . Parametrii aerului din amestec sunt
precizati pe diagrama de punctul A.
Acesta se va afla pe segmentul EI. Starea punctului A imparte segmentul EI in parti
proportionale.
=
Fig 142
Cunoscind valorile umiditatii di si din relatia de mai sus se precizeaza pozitia pct A
,urmind prelucrarile care sa conduca la pct C.
Din A se face o incalzire pina in punctul B , urmata de o umidificare pina in punctul C.
Umidificarea din B in C se face la temp constanta (dupa izoterma tc) cu abur.
Se poate proceda si altfel astfel, din A se face o incalzire pina in B’ dupa care se face
umidificarea cu apa la entalpie constanta dupa dreapta B’C.
In practica s-ar putea ca pozitia pct A sa fie in zona vaporilor saturati aparind ceata (cu
depunere de umiditate).
Pentru a evita acest fenomen aerul exterior se supraincalzeste intr-un preincalzitor
montat la intrare incit astfel incit punctul E de pe diagrama sa se mute in E’.
Fig 144
In aceste conditii punctul ce defineste amestecul este A’ (situat pe dreapta IE’). Din A’ amestecul
de aer se incalzeste pina in B dupa care se umidifica pina in C.
b)Calculul instalatiei in regim de vara
Sensul fluxurilor conf .
fig 145,
fig. 146
t i (temp din interior)-t cv (temp cond vara) 8
Se traseaza pct I,E,A.
Avind valorile degajarilor de caldura si umiditate sa calc coef tranf umedotermice ε, cu relatia 1.
Se traseaza dreapta ε, care se intersectaza cu izoterma t cv in pct C, care da parametrii aerului la
introducerea in incapere.
Aerul la temp ta se raceste in racitorul B , pina cind ajunge la temp ta’, si cind incepe
condensarea vaporilor din aer se separa o cantitate Δd de umiditate , procesul decurgind din
punctul A’ in A’’. Temperatura coresp pct A’’ este mica astfel incit aerul se va incalzi fie folosind
agent de incalzire in incalzitor C , fie in tubulatura.
Incalzirea se face pina la temp tc respectiv din pct A’’ in C.