TESTE ASISTENTI

1. Pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare este obligatorie:

a. planul anual privind gestionarea deşeurilor
b. bugetul de venituri şi cheltuieli
c. metodologia de culegere a datelor
d. contractul de deratizare, dezinfecție și dezinsecție

2. Obligaţiile producă torilor de deşeuri sunt:

a. să separe la locul de producere deşeurile periculoase de cele
nepericuloase
b. să diminueze atribuțiile personalului implicat
c. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri care
se pretează la aceste operaţiuni

3. Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică , după cum urmează :

a. deşeuri periculoase
b. deşeuri înțepă toare
c. deşeuri infecţioase

4. Deşeurile periculoase se clasifică în:

a. deşeuri anatomo-patologice
b. deşeuri clinice şi farmaceutice
c. deşeuri menajere
d. deșeuri înțepătoare-tăietoare

5. Ce înţelegeţi prin decontaminarea materialului medico-chirurgical:

a. distrugerea germenilor patogeni în proporţie de 99,99%
b. îndepărtarea unui procent de 95-98% din germeni patogeni prezenţi
c. sterilizarea instrumentarului medical şi a echipamentelor
d. distrugerea bacteriilor și a fungilor în proporție de 90%

6. Scopul decontamină rii materialului medico-chirurgical după folosire este:

a. evitarea contaminării personalului
b. reducerea contaminării mediului de spital
c. evitarea fixării pe instrumente a materiei organice
d. respectarea normelor legislative

7. Decontaminarea materialului medico-chirurgical se mai numeşte:

a. dezinfecţie
b. predezinfecţie
c. sterilizare
d. dezinfecție de nivel înalt

8. In funcţie de tipul de microorganisme patogene distruse şi timpul necesar

substanţelor dezinfectante să distrugă aceste microorganisme, dezinfecţia se clasifică
 pe patru nivele:
a. sterilizare chimică
b. sterilizare biochimică
c. sterilizare termică
d. dezinfecţie de nivel înalt

9. Clorhexidina este recomandată a se face pentru dezinfecţia:

a. preoperatorie a pielii
b. rănilor
c. mâinilor
d. tegumentelor integre

10. Pentru a fi corespunză toare din punct de vedere igienic, metoda de dezinfecţie a apei
trebuie să îndeplinească urmă toarele condiţii:
a. să nu modifice calităţile apei
b. să fie eficientă indiferent de costuri
c. să fie uşor de manipulat pentru personalul care efectuează dezinfecţia
d. să nu producă degradarea mediului

11. Eficienţa procesului de dezinfecţie a apei potabile trebuie să fie:

a. 99%
b. 99,5%
c. 99,9%
d. 95%

12. Cantitatea minimă de apă necesară acoperirii necesarului fiziologic, igienei individuale
şi pregă tirii hranei, pentru o zi, este:
a. 100 l
b. 60 l
c. 70 l
d. 50 l
13. Soluţiile dezinfectante se folosesc:
a. în ziua preparării
b. în primele 28 de ore de la preparare
c. în termen de 48 de ore de la preparare
d. pentru 30 de cilcuri de spă lare

14. Sunt deşeuri periculoase urmă toarele categorii:

a. deşeuri anatomo – patologice, deşeuri înţepătoare – tăietoare, deşeuri
infecţioase, deșeuri chimice și farmaceutice
b. deşeuri chimice şi farmaceutice, deşeuri menajere;
c. deşeuri tehnico – medicale, deşeuri de la blocul alimentar, deşeuri
infecţioase.

15. Codul de culori al ambalajelor pentru colectarea deşeurilor în unită ţile sanitare este:
a. galben pentru deşeurile periculoase şi negru pentru deşeurile
 nepericuloase (menajere);
b. alb pentru deşeurile periculoase şi verde pentru deşeurile nepericuloase
c. (menajere);
d. roşu pentru deşeurile periculoase şi negru pentru deşeurile
nepericuloase(menajere)

16. Transportul deşeurilor periculoase în incinta unită ţii sanitare se face:

a. pe acelaşi circuit cu cel al bolnavilor şi vizitatorilor, la ore diferite
b. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor, în recipientele de
colectare
c. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor şi cu cărucioare
speciale
d. pe circuit separat, securizat și transportat în cărucioare destinat
exclusiv acestui scop

17. Metodele acceptate pentru eliminarea finală a deşeurilor rezultate din activitatea
medicală sunt:
a. incinerare, depozitare la depozitul de deşeuri după ce au fost în
prealabil neutralizate
b. depozitarea la depozitul de deşeuri fă ră tratamente speciale
c. ardere în groapa betonată , cu capac
d. reciclare

18. În funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practică în acel

loc în zona 1 dintr-un spital, intră :
a. serviciul administrativ
b. secţia pediatrie
c. holul de la intrarea principală
d. ascensor

19. In funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale, care se practică în acel loc în zona 2
dintr-o unitate sanitară cu paturi, intră :
a. holuri
b. ascensoare
c. scări
d. holul birou recepție

20. Funcţie gradul de asepsie al actelor medicale care se practică în acel loc,
zona 3 dintr-o unitate unitate sanitară cu paturi, intră :
a. secţia medicală
b. secţia psihiatrie
c. secţia pediatrie
d. ascensor

21. Funcţie de gradul se asepsie, în zona 4 dintr-o unitate sanitară cu paturi,

intră :
 a. neonatologie
b. radiologie
c. terapie intensivă
d. psihiatrie

22. Funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practică într-un

spaţiu al spitalului, distingem:
a. 3 zone
b. 4 zone
c. 5 zone
d. 2 zone

23. După scoaterea mă nuşilor, mâ na:

a. se usucă
b. se spală
c. se dezinfectează
d. se verifică vizual rezultatul

24. In secţiile cu risc scă zut de apariţie a infecţiei nosocomiale, materialul

moale reciclabil utilizat:
a. se imersează în apă +detergent, se spală , se clă teşte, se usucă
b. se imersează în detergent+dezinfectant, se spală, se clăteşte, se usucă
c. se spală , se clă teşte, se usucă
d. respectă procedura deșeurilor periculoase

25. Tehnica operaţiunii de dezinfecţie este:

a. pulverizare
b. stropire
c. vaporizare
d. imersie

26. Dezinfecţia se clasifică pe 4 nivele:

a. dezinfecţie de nivel scă zut, intermediar, înalt, foarte înalt
b. dezinfecţie superficială de nivel scă zut, înalt, foarte înalt
c. dezinfecţie de nivel scă zut, intermediar, înalt, sterilizare chimică
d. dezinfecția de nivel scăzut, intermediar, înalt

27. Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel înalt sunt:

a. acidul peracetic
b. acidul clorhidric
c. hipocloritul de sodiu
d. glutaraldehida

28. Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel intermediar nu sunt:

a. acidul peracetic
b. alcooli
 c. compuşi pe bază de clor

29. Dezinfecţia igienică a mâ inilor nu se face:

a. pe mâ na spă lată şi uscată
b. pe mâna umedă
c. după fiecare procedură medicală, înainte de spălare

30. Antisepticul nu este:

a. produs care îndepărtează murdăria
b. produs care previne multiplicarea microorganismelor
c. produs care inhibă activarea microorganismelor

31. Bactericidul nu este un produs:

a. capabil să înlăture murdăria
b. capabil să distrugă boala
c. capabil să distrugă formele vegetative ale bacteriilor

32. Prin contaminare se înţelege:

a. contactul cu murdă ria
b. contactul cu pacienţii
c. contactul cu microorganisme patogene

33. Prin produs de dezinfecţie de nivel scă zut înţelegem:

a. agent chimic care distruge bacteriile vegetative
b. agent chimic care distruge bacteriile vegetative, unii fungi şi
virusurile capsulate
c. agent chimic care distruge bacteriile vegetative, unii fungi, virusurile
capsulate şi virusurile mari necapsulate

34. Virucidul nu este un produs care:

a. distruge virusurile test
b. distruge sporii bacterieni
c. distruge germenii saprofiți

35. Mâ inile se spală :

a. după scoaterea măştii de protecţie
b. după folosirea batistei
c. după folosirea toaletei
d. după fiecare procedură

36. Echipamentul personal de protecţie nu este:

a. punte între personalul medico-sanitar şi bolnavi
b. barieră între personalul medico-sanitar şi sursa de infecţie
c. mijloc de recunoaştere a meritelor personalului medico-sanitar

37. Mă nuşile se schimbă :

 a. între 2 îngrijiri
b. în caz de rupere
c. între 2 pacienţi
d. ntre proceduri invazive

38. Niciodată mă nuşile de examinare:

a. nu se păstrează
b. nu se spală
c. nu se poartă aceeaşi pereche de mai multe ori
d. nu se reciclează
39. Se poartă două perechi de mă nuşi pentru:
a. a scade frecvenţe AES
b. a divide cu 3 riscul de contact cu sângele
c. în caz de alergie
d. aplicarea procedurilor de îngrijire
40. Din cadrul echipamentelor de protecţie fac parte:
a. halatul
b. şorţuri impermeabile
c. cizme de cauciuc
d. capeline