Subiectul 5.
Analiza performanțelor financiare și rentabilității
Obiective didactice
Înțelegerea conceptului de performanță financiară, rentabilitate;
Însușirea metodologiei de calcul a indicatorilor de eficiență în dinamică și pe factori de
influență;
Cunoașterea factorilor ce influențează performanța financiară și eficiența activității
economico-financiare a întreprinderii.
Suportul informațional
5.1. Conceptul de performanță și tipologia rezultatelor financiare.
5.2. Indicatorii rentabilității activității economico-financiare a întreprinderii și analiza lor.
5.3. Reperele analizei repartizării profitului net a întreprinderii.
5.1. Conceptul de performanță și tipologia rezultatelor financiare.
Prin performanță financiară se are în vedere relația dintre veniturile și cheltuielile entității
prezentate în situația de profit și pierdere pentru perioada de gestiune.
Veniturile- creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub
forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora sau a diminuării datoriilor care au drept
rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția celor legate de contribuțiile proprietarilor;
Cheltuielile – diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă
de ieșiri sau reduceri ale valorii activelor sau de creșteri ale datoriilor care contribuie la
diminuări ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestuia
proprietarilor;
Rezultatele financiare – profitul (pierderea) calculat ca diferență dintre veniturile și cheltuielile
perioadei de gestiune.
În situația de profit și pierdere (Anexa 2 din ,, Situațiile financiare”) se reflectă următoarele
categorii de rezultate financiare și se prezintă formarea rezultatelor financiare.
Profit brut (pierdere brută) – Pb și reflectă diferența dintre veniturile din vânzări (VV) și costul
vânzărilor (CV).
Rezultatul din activitatea operațională ( R AO ): profit (pierdere) reflectă diferența dintre veniturile
și cheltuielile din activitatea operațională din perioada de gestiune:
Rezultatul din alte activități ( R AA ): profit (pierdere) reflectă diferența dintre veniturile și
cheltuielile din alte activități din perioada de gestiune:
Veniturile din alte activități cuprind:
Veniturile aferente activelor imobilizate, cu excepția plusurilor de active constatate la
inventariere;
Dividende și/sau participații în alte entități (cu excepția celor indicate în rândul 010);
Dobânzi (cu excepția celor indicate în rândul 010);
Diferențe favorabile de curs valutar;
Intrarea activelor cu titlu gratuiut;
Reluarea pierderilor din depreciere;
Compensații pentru acoperirea pierderilor excepționale;
Alte fapte economice care nu se referă la activitatea operațională.
Cheltuielile altor activități cuprind cheltuielile aferente activelor imbilizate, cheltuielile
financiare și excepționale.
Profit (pierdere) până la impozitare ( P PI) indică rezultatul financiar după impozitare, determinat
prin suma rezultatului din activitatea operațională și rezultatul din alte activități.
Profit net (pierdere netă) – (PN) al perioadei de gestiune indică rezultatul financiar după
impozitare, care rămâne la dispoziția entității și este determinat ca diferența dintre profitul
(pierderea) până la impozitare și cheltuielile privind impozitul pe venit. Acest indicator trebuie
să coincidă cu indicatorul respectiv rândului 360 din bilanț.
Se poate vorbi de profit atunci când veniturile totale ale activității unei firme depășesc
cheltuielile totale, profitul reprezentând execedentul de venit peste cheltuielile efectuate de
întreprindere.
Rezultatele financiare se formează progresiv, pe baza unui mecanism de “succesiune în cascadă”
datorită înlănțuirii continue de operațiuni (achiziții, vânzări, plăți) care caracterizează activitatea
firmei.
5.2. Indicatorii rentabilității activității economico-financiare a întreprinderii și analiza lor.
Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienței, care exprimă capacitatea entității de a obține
profit prin utilizarea factorilor de producție și a capitalurilor indiferent de proviniența acestora.
Mărimea absolută a profitabilității este reflectată de profit, iar gradul în care capitalul sau
utilizarea resurselor întreprinderii aduce profit, este reflectat în rata rentabilității (indicator al
mărimii relative al rentabilității).
Efect
Formula de bază în determinarea rentabilității este: rentabilitatea= ×100 %
Efort
În activitatea economico-financiară, rentabilitatea ia diferite forme. În calitate de efect poate
servi: profitul, dividendele ș.a., în calitate de efort – costul vânzărilor, vânzări nete, activele
totale, activele medii, capitalul propriu, capitalul permanent etc.
În literatura de specialitate, indicatorii rentabilității sunt grupați în 3 categorii:
1. indicatori ai rentabilității producției și vânzărilor;
2. indicatori ai rentabilității activelor;
3. indicatori ai rentabilității capitalului.
Tabelul 6
Indicatori de rentabilitate și modul de calcul a acestora
Indicatori Modul de calcul Specificare
1. Rentabilitatea producției
1.1. Rentabilitatea resurselor Pb Exprimă eficiența efortului
R RC = × 100
CV
consumate materializat în costuri, adică
profitul brut la un leu costul
vânzărilor.
1.2. Rentabilitatea vânzărilor Pb Reflectă profitul brut obținut la un
RVV = × 100
VV
leu venituri din vânzări
1.3. Rentabilitatea pe produs Pp Reflectă aceleași elemente la nivel
Ri= ×100 sau
pi
de produs.
Pp
Ri= × 100
C unit
2. Rentabilitatea activelor
2.1. Rentabilitatea economică P Reflectă profitul până la
Recon = PI ×100
Á impozitare câștigat în medie la un
leu active medii anuale.
2.2. Rentabilitate activelor cu PPI Exprimă eficiența cu care sunt
R ADP= ×100
destinație de producție MF
´ + AC
´ utilizate activele cu destinație de
producție pentru obținerea
profitului până la impozitare .
3. Rentabilitatea capitalului
3.1. Rentabilitatea capitalului PN Exprimă eficiența cu care este
R fin= ×100
´
CP
propriu (financiară) utilizat capitalul propriu pentru
obținerea profitului net.
3.2. Rentabilitatea capitalului PN Exprimă eficiența cu care este
RCPerm = ×100
´
CPerm
permanent utilizat capitalul permanent pentru
obținerea profitului net sau
profitului până la impozitare.
În practica economico-financiară a entităților economice cei mai reprezentativi în sensul
activității firmei în ansamblu sunt indicatorii rentabilității vânzărilor, activelor și capitalului
propriu.