Fişă de lucru

Numele grupului: ____________________ Componenţa: 1. _____________________

Clasa: ______________ 2. _____________________
Data: ______________ 3. ______________________
Bonusuri: ___________ 4. ______________________

PROGRESII

1. ŞIRURI
Definiţie: Fie M o mulţime nevidă. O succesiune infinită de elemente din M se numeşte şir ( de elemente din M ).
Definiţie: Fie k  N, k fixat şi M o mulţime nevidă.
O funcţie definită pe mulţimea Nk  {n  N n  k}  {k , k  1, k  2,...} cu valori în mulţimea M se numeşte
şir de elemente ale mulţimii M.
Notaţii: (an ) n k ( de obicei (an ) n1 )
Definiţie: Elementul an se numeşte termenul de rang n al şirului; pentru k  1 el este al n-lea termen al şirului.
Observaţie: Dacă M  R atunci spunem că (an ) n k este un şir de numere reale.

2. PROGRESII ARITMETICE
Definiţie: Un şir de numere în care fiecare termen, începând cu al doilea, se obţine din cel precedent prin adăugarea
aceluiaşi număr, se numeşte progresie aritmetică.
Cu alte cuvinte, un şir de numere (an ) n1 este o progresie aritmetică, dacă pentru orice n  N*, avem:
an 1  an  r , unde r este un număr constant pentru şirul dat.
Numărul r se numeşte raţia progresiei aritmetice.
Observaţie: Din definiţie rezultă că într-o progresie aritmetică diferenţa dintre orice termen şi predecesorul său este
egală cu raţia progresiei aritmetice, adică an 1  an  r , pentru orice n  N*.
Observaţie: Progresia aritmetică (an ) n1 este complet determinată dacă se cunosc primul termen a1 şi raţia r.
Definiţie: Spunem că numerele a1 , a2 , a3 , … , an sunt în progresie aritmetică dacă ele sunt termenii consecutivi ai
unei progresii aritmetice.
Observaţie: Pentru a pune în evidenţă faptul că şirul de numere (an ) n1 , formează o progresie aritmetică se
utilizează notaţia:  (an ) n1 .
Teoremă: Şirul de numere (an ) n1 este în progresie aritmetică dacă şi numai dacă oricare termen al şirului,
începând cu al doilea, este media aritmetică a termenilor vecini lui.
a  a n 1
 (an ) n1  a n = n 1 ,  n  N, n  2  2 a n = a n 1 + a n 1 ,  n  N, n  2 .
2
Observaţie: Teorema de mai sus justifică denumirea de progresie aritmetică.
Teoremă: Termenul general al unei progresii aritmetice este dat de formula: an  a1  (n  1)  r ,  n  N*.
Teoremă: Dacă numerele a1 , a2 , a3 , … , an sunt în progresie aritmetică, atunci:

ak  an  k 1  a1  an , (  ) 1  k  n ( suma oricăror două numere egal depărtate de numerele extreme este

egală cu suma numerelor extreme ). Altfel scris: a2  an 1  a3  an  2  a4  an 3  ...  a1  an .

În particular,  a, b, c  a  c  2  b , respectiv  a, b, c, d  a  d  b  c .
Fie (an ) n1 un şir de numere în progresie aritmetică de raţie r şi fie Sn suma primilor n termeni ai săi, adică:
S n  a1  a2  a3  ...  an 1  an .
Observaţie: S n  S n 1  an ,  n  N, n  2 ( S1  a1 )  an  S n  S n 1 ,  n  N, n  2 ( a1  S1 ) .
Teoremă: Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este egală cu produsul dintre numărul termenilor
n  (a1  an )
sumei şi semisuma termenilor extremi ( ai sumei ), adică: S n  ,  n  N*.
2
n  [2  a1  (n  1)  r ]
Observaţie: Deoarece an  a1  (n  1)  r ,  n  N* rezultă că S n  ,  n  N* ( adică suma
2
primilor n termeni ai unei progresii aritmetice se exprimă în funcţie de primul termen, raţie şi numărul
termenilor ).

3. PROGRESII GEOMETRICE

Definiţie: Un şir de numere al cărui prim termen este nenul, iar fiecare termen al său, începând cu al doilea, se
obţine din cel precedent prin înmulţirea cu un acelaşi număr nenul, se numeşte progresie geometrică.
Cu alte cuvinte, un şir de numere (bn ) n1 cu b1  0 , este o progresie geometrică, dacă pentru orice
n  N*, avem: bn 1  bn  q , unde q  0 este un număr constant pentru şirul dat.
Numărul q se numeşte raţia progresiei geometrice.
Observaţie: Din definiţie rezultă că într-o progresie geometrică câtul dintre orice termen şi predecesorul său este
bn 1
egal cu raţia progresiei geometrice, adică  q , pentru orice n  N*.
bn

Observaţie: Progresia geometrica (bn ) n1 este complet determinată dacă se cunosc primul termen b1 şi raţia q.

Definiţie: Spunem că numerele b1 , b2 , b3 , … , bn sunt în progresie geometrică dacă ele sunt termenii consecutivi ai
unei progresii geometrice.
Observaţie: Pentru a pune în evidenţă faptul că şirul de numere (bn ) n1 , formează o progresie geometrică se

utilizează notaţia: ..
(bn ) n1 .
Observaţie: Dacă raţia q a unei progresii geometrice este pozitivă ( q  0 ), atunci toţi termenii progresiei au
acelaşi semn şi anume:
i) dacă b1  0 , atunci toţi termenii sunt pozitivi.
ii) dacă b1  0 , atunci toţi termenii sunt negativi.
În cazul în care q  0 , termenii de rang impar ai progresiei au acelaşi semn ca şi primul termen, iar
termenii de rang par ai progresiei au semn contrar semnului primului termen al progresiei. Deci, în
acest caz, semnele termenilor progresiei alternează.
Teoremă: Şirul de numere strict pozitive (bn ) n1 este în progresie geometrică dacă şi numai dacă oricare termen al
şirului, începând cu al doilea, este media geometrică a termenilor vecini lui.
..
(bn ) n1  bn = bn 1  bn 1 ,  n  N, n  2  bn2 = bn 1  bn 1 ,  n  N, n  2 .
Observaţie: Teorema de mai sus justifică denumirea de progresie geometrică.
Teoremă: Termenul general al unei progresii geometrice este dat de formula: bn  b1  q n 1 ,  n  N*.
Teoremă: Dacă numerele b1 , b2 , b3 , … , bn sunt în progresie geometrică, atunci:

bk  bn  k 1  b1  bn , (  ) 1  k  n ( produsul oricăror două numere egal depărtate de numerele extreme

este egal cu produsul numerelor extreme ). Altfel scris: b2  bn 1  b3  bn  2  b4  bn 3  ...  b1  bn .

În particular, ..
a, b, c  a  c  b 2 , respectiv ..
a , b, c , d  a  d  b  c .
Fie (bn ) n1 un şir de numere în progresie geometrică de raţie q şi fie Sn suma primilor n termeni ai săi, adică:
S n  b1  b2  b3  ...  bn 1  bn .

Observaţie: S n  S n 1  bn ,  n  N, n  2 ( S1  b1 )  bn  S n  S n 1 ,  n  N, n  2 ( b1  S1 ) .
Teoremă: Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice este:

 Sn  n  b1 dacă q  1 ,  n  N* ( adică suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice
 b  (q n  1)
 Sn  1 dacă q  1 se exprimă în funcţie de primul termen, raţie şi numărul termenilor ).
 q 1

4. EXEMPLE
V3 S.I.1. Să se determine al zecelea termen al şirului 1, 7, 13, 19, ... .
a1  1 , a2  7 , a3  13 , a4  19 , ...
a2  a1  7  1  6 
a3  a2  13  7  6 
  (an ) n1 este un şir în progresie aritmetică de raţie r  6 .
a4  a3  19  13  6 
... 
an  a1  (n  1)  r ,  n  N*  a10  a1  9  r  a10  1  9  6  a10  55 .

V26 S.I.1 Se consideră progresia aritmetică (an ) n1 în care a3  5 şi a6  11 . Să se calculeze a9 .

an  a1  (n  1)  r ,  n  N*
Pentru n  3  a3  a1  2  r  a1  2  r  5
Pentru n  6  a6  a1  5  r  a1  5  r  11
Rezolvând sistemul format din cele două ecuaţii rezultă a1  1 şi r  2 .
Pentru n  9  a9  a1  8  r  a9  1  8  2  a9  17 .

V22 S.I.1. Să se determine numărul real x, ştiind că x  3, 4, x  3 sunt trei termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
 x  3, 4, x  3  ( x  3)  ( x  3)  2  4  2 x  8  x  4  R.

V41 S.I.4. Să se determine numărul real x, ştiind că şirul 1, 2  x  1,9,13,... este progresie aritmetică.
1, 2  x  1,9,13  1  13  2  x  1  9  2  x  10  14  2  x  4  x  2  R.

V24 S.I.1. Să se calculeze suma 1  3  5  ...  19 .

Soluţia 1: a1  1 , a2  3 , a3  5 , ... , an  19
a2  a1  3  1  2 

a3  a2  5  3  2   (an ) n1 este un şir în progresie aritmetică de raţie r  2 .

... 
an  a1  (n  1)  r ,  n  N*  19  1  2  (n  1)  2  (n  1)  18  n  1  9  n  10 .
n  (a1  an ) 10  (a1  a10 )
Sn  ,  n  N*  S10   S10  5  (1  19)  S10  100 .
2 2
Soluţia 2: a1  1 , a2  3 , a3  5 , ... , an  19
a2  a1  3  1  2 

a3  a2  5  3  2   (an ) n1 este un şir în progresie aritmetică de raţie r  2 .

... 
 S  1  3  5  7  9  11  13  15  17  19  S  100 .

1
V10 S.I.1. Să se determine al patrulea termen al unei progresii geometrice, ştiind că raţia este egală cu şi primul
3
termen este 27.
1
b1  27 , q 
3
3
n 1 1 1
bn  b1  q ,  n N *
 b4  b1  q  b4  27     b4  27 
3
 b4  1 .
3 27

V59 S.I.1. Să se determine valorile reale ale numărului x ştiind că numerele 5  x; x  7 şi 3 x  11 sunt termeni
consecutivi ai unei progresii geometrice.
..
5  x, x  7,3 x  11  (5  x)  (3x  11)  ( x  7) 2  3x 2  4 x  55  x 2  14 x  49 

 4 x 2  10 x  6  0  2 x 2  5 x  3  0
1
  49  x1  3  R şi x2   R.
2

V30 S.I.1. Să se calculeze suma 1  2  22  23  ...  27 .

Soluţia 1: b1  1 , b2  2 , b3  22 , b4  23 , ... , bn  27
b2 2 
 2 
b1 1

b3 2 2

  2   (bn ) n1 este un şir în progresie geometrică de raţie q  2 .
b2 2 
... 


n 1
bn  b1  q ,  n  N*  27  1  2n1  2n1  27  n  1  7  n  8 .
b1  (q n  1) b  (q8  1) 1  (28  1)
Sn  ,  n  N*  S8  1  S8   S8  28  1 
q 1 q 1 2 1
 S8  255 .
Soluţia 2: b1  1 , b2  2 , b3  22 , b4  23 , ... , bn  27
b2 2 
 2 
b1 1

b3 22 
  2   (bn ) n1 este un şir în progresie geometrică de raţie q  2 .
b2 2 
... 


S  1  2  22  23  24  25  26  27  S  1  2  4  8  16  32  64  128  S  255 .

Scrieţi ordinea implicării în rezolvarea exerciţiilor grupului vostru a elevilor ce-l compun:

1) ________________________________

2) ________________________________

3) ________________________________

4) ________________________________