MINISTERUL EDUCATIEI A REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERA INTERNATIONALA DIN MOLDOVA

REFERAT
TEMA:Protejarea datelor cu caracter personal

Profesor:Grecu Alexandru
Student:Josan Victoria
 Cuprins:

Introducere

Implementarea legislației privind protecția datelor cu caracter

personal

Evaluarea implementării mecanismelor de obținere a

consimțământului în cazul demarării activităților de prelucrare
a datelor cu caracter personal

Evaluarea activității de control și supraveghere în domeniul

protecției datelor cu caracter personal

Evaluarea realizării şi exercitării drepturilor şi atribuţiilor

Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter
Personal

Evaluarea procesului de tragere la răspundere pentru

încălcările din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal

Tendințe la nivel internațional și național

Deficiențe constatate
Dreptul la viață privată este expres prevăzut în Constituția Republicii Moldova, prin
consacrarea sa în Articolul 28, care prevede că “statul respectă și ocrotește viața
intimă, familială și privată”. La fel ca și în practica internațională, dreptul la respect
pentru viață intimă, familială și privată include în sine și dreptul la protecția datelor
cu caracter personal. Mai mult decât atât, în vederea oferirii unor garanții clare și
exercitabile, la 15 februarie 2007 a fost aprobată prima lege privind protecția datelor
cu caracter personal. Acel act legislativ definea domeniul de aplicare, noțiunile
principale și cerințele de bază în procesul de prelucrare a datelor cu caracter
personal, stabilind regimul de confi dențialitate și securitate pentru prelucrarea
datelor cu caracter personal și condițiile pentru transferul transfrontalier al datelor
cu caracter personal. Cadrul legal aprobat prevedea și instituirea Centrului Național
pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal ca autoritate de supraveghere și
control. Ulterior, în vederea perfecționării cadrului legislativ național și pentru a
asigura implementarea Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului
din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fi zice în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal, pe data de 8 iulie 2011 a fost adoptată
Legea Nr. 1332 privind protecția datelor cu caracter personal în versiune nouă, fapt
ce a permis eliminarea, în mare parte, a discrepanțelor între legislația europeană și
cea națională.Deși de la adoptarea noii legi privind protecția datelor cu caracter
personal a trecut o perioadă de 5 ani, constatăm, totuși, un șir de restanțe în ceea ce
privește implementarea ei. În aceste condiții, pentru a redresa situația, Comisia
securitate națională, apărare și ordine publică a intervenit cu un demers către PNUD
Moldova, prin care a solicitat realizarea unui raport cu privire la evaluarea gradului
de implementare a Legii nr.133 din 08.07.2011, a Strategiei naționale în domeniul
protecției datelor cu caracter personal pentru anii 2013–2018 și a Planului de acțiuni
privind implementarea acesteia, aprobat prin Legea nr.229 din 10.10.2013. Protecția
datelor cu caracter personal este un domeniu esențial al tuturor formelor de
activitate, atât publice, cât și private. Astfel, pentru a stabili gradul de implementare
a normelor privind protecția datelor cu caracter personal, în vederea formării unei
imagini de ansamblu și având în vedere caracterul de autoritate și asigurarea
reprezentativității pe domenii, au fost evaluate următoarele instituții: Centrul
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Ministerul Tehnologiei
Informației și Comunicațiilor, Ministerul Justiției, Comisia Electorală Centrală,
Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de
Informații și Securitate, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul
Economiei. Conform metodologiei propuse, au fost elaborate și prezentate spre
completare autorităților publice și private chestionare de evaluare individuală a
gradului de implementare a legii, au fost audiate în ședința Comisiei securitate
națională, apărare și ordine publică instituțiile responsabile de promovarea pe
domenii a protecției datelor cu caracter personal, au fost audiate obiecțiile Centrului
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, s-au analizat practicile
instituțiilor vizate, raportate la cerințele legale în vigoare, și s-au identifi cat
problemele.
Implementarea legislației privind protecția datelor cu caracter
personal.
Articolul 4 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal stabilește condițiile
legale de bază care urmează a fi implementate de operatori în cazul în care aceștia
intenționează să demareze sau realizează deja acțiuni de prelucrare a datelor cu
caracter personal. Astfel, înainte de a iniția o activitate de prelucrare, operatorii de
date cu caracter personal (se consideră drept operator orice persoană fi zică sau
juridică care realizează activități de prelucrare a datelor cu caracter personal în alte
scopuri decât cele personale. Calitatea de operator este dobândită din momentul
realizării activității de prelucrare, și nu din momentul notifi cării CNPDCP) sunt
obligați să se asigure că activitatea de prelucrare care urmează să o realizeze este
una corectă și conform prevederilor legii. Operatorii care realizau activități de
prelucrare a datelor cu caracter personal până la data intrării în vigoare a Legii nr.
133 sunt obligați să-și revizuiască mecanismele de prelucrare în așa fel încât acestea
să fi e corecte și în conformitate cu prevederile legii. Evaluând implementarea
criteriului de corectitudine și legalitate de către operatorii naționali de date cu
caracter personal, constatăm că, de fapt, mulți dintre ei nu percep sensul acestei
cerințe legale, considerând-o drept una exclusiv formală. Însă, implementarea
acestui principiu în activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal ar
contribui la ridicarea nivelului de asigurare a protecției datelor cu caracter personal
și la asigurarea corectă a limitei dintre cerințele legate de asigurarea accesului la
informație și protecția datelor cu caracter personal. Astfel, în sensul practicilor
internaționale, prelucrarea datelor cu caracter personal, în condiții legale, implică, de
fapt, obligația operatorilor de a prelucra datele cu caracter personal, respectând
condițiile legale prescrise, inclusiv obligația de notifi care a CNPDCP. În cazul
Republicii Moldova, constatăm că doar un număr foarte mic de operatori respectă
condițiile legale atunci când realizează activități de prelucrare a datelor cu caracter
personal. Potrivit datelor de la CNDPCP, de la intrarea în vigoare a legii și până în
prezent, doar 719 operatori au notifi cat autoritatea de control despre activitățile de
prelucrare. Acest număr de operatori este infi m, dacă e raportat la numărul total de
întreprinderi și instituții publice ce prelucrează date cu caracter personal. Cât
privește prelucrarea corectă a datelor cu caracter personal, această normă este mai
mult legată de aspectul deontologic, de responsabilitatea operatorului și de titlul de
excepție a prelucrării datelor cu caracter personal. Logica acestei norme se
datorează faptului că prelucrarea datelor cu caracter personal este o necesitate
pentru operator, acesta având nevoie de realizarea unor astfel de operațiuni pentru
efi cientizarea activități prestate. Astfel, se va considera că în realizarea activităților
de prelucrare, operatorul trebuie:
-Să fundamenteze temeiuri legale în contextul demarării activităților de colectare și
utilizare a datelor cu caracter personal;
-Să nu utilizeze datele în moduri care ar avea efecte negative și nejustifi cate asupra
subiecților vizați;
-Să fi e transparenți cu privire la modul în care intenționează să utilizeze datele și să
ofere persoanelor fi zice notifi cări de confi dențialitate corespunzătoare atunci când
colectează datele lor cu caracter personal;
-Să gestioneze datele personale într-o manieră predictibilă pentru subiecți și să nu
efectueze operațiuni ilegale asupra acestora.
În vederea impulsionării procesului de dezvoltare a unui mecanism corect de
prelucrare, practica internațională arătă că operatorii dezvoltă ghiduri de prelucrare
a datelor cu caracter personal sau cărți de bune practici dezvoltate instituțional, în
care se indică ce este permis să se realizeze în contextul activităților de prelucrare și
ce este interzis. Articolul 4 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal mai
stabilește că datele cu caracter personal, care fac obiectul prelucrării, trebuie să fi e
colectate în scopuri determinate, explicite și legitime, iar ulterior să nu fi e prelucrate
într-un mod incompatibil cu aceste scopuri. La acest capitol, activitatea operatorilor
naționali prezintă un șir de rezerve, care se datorează, în special, activității de
colectare a datelor în mod excesiv și fără existența unui scop legal predeterminat.
Exemple în acest sens pot servi colectarea datelor despre veniturile părinților în
instituțiile de învățămînt, colectarea de către instituțiile medicale a datelor despre
locul de muncă, colectarea excesivă a copiilor de pe buletinele de identitate, în
special, în sfera bancară, telecomunicații, angajări în domeniul public sau cel privat
(etapa de selecție), copia certificatelor de naștere ale copiilor în contextul angajării.
La fel, nu toți operatorii și-au reformulat chestionarele de admitere, angajare sau
accedere în funcție în concordanță cu cerințele prezentei legi: instituțiile de
învățământ și cele medicale continuă să colecteze informații despre originea etnică,
socială, fără ca să aibă prestabilit vreun scop legitim în acest sens. De asemenea,
subiecții vizați nu sunt informați despre perioada de stocare a datelor furnizate și
despre soarta ulterioară a acestora, precum și despre posibila cesionare a datelor cu
caracter personal, problemă care este identifi cată, în special, la companiile ce
colaboreză cu întreprinderi de încasare a datoriilor. Evaluând gradul de
implementare a condițiilor legale de bază în contextul activității de protecție a
datelor cu caracter personal în sectorul public, constatăm și aici un șir de restanțe.
Nu toate instituțiile publice au notifi cat CNPDCP despre activitățile de prelucrare
efectuate, iar cele care au notifi cat CNPDCP, au obținut autorizări, în special, pentru
registrele salariaților, supravegherea video a instituției și registrele cu informație
contabilă, iar registrele ce includ date despre cetățeni rămân în sfera ilegalității.
Bunăoară, dacă e să ne referim la sistemele informaționale notifi cate de instanțele
de judecată, nicio instanță nu a notifi cat vreun sistem informațional ce s-ar referi la
justițiabili, toate se referă la organizarea internă a instanței și la personal. În
domeniul medical, nicio instanță nu a înregistrat vreun sistem informațional ce s-ar
referi la pacienți. În domeniul educației, marea majoritate a instituțiilor de
învățământ au înregistrat doar sistemele informaționale interne, fără ca să obțină
autorizarea pentru sistemele informaționale cu date despre elevi.

Evaluarea implementării mecanismelor de obținere a

consimțământului în cazul demarării activităților de prelucrare
a datelor cu caracter personal
Conform prevederilor art. 5 al Legii nr. 133, prelucrarea datelor cu caracter
personal se efectuează cu consimțământul subiectului datelor cu caracter personal.
Consimțământul subiectului datelor cu caracter personal nu este cerut în cazurile în
care prelucrarea este necesară pentru: executarea unui contract la care subiectul
datelor cu caracter personal este parte sau pentru luarea unor măsuri înaintea
încheierii contractului, la cererea acestuia; îndeplinirea unei obligații care îi revine
operatorului conform legii; protejarea vieții, integrității fi zice sau a sănătății
subiectului datelor cu caracter personal; executarea sarcinilor de interes public sau
care rezultă din exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este investit
operatorul sau terțul căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal; realizarea
unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele cu
caracter personal, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesele sau
drepturile și libertățile fundamentale ale subiectului datelor cu caracter personal;
scopuri statistice, de cercetare istorică sau științifi că, cu condiția ca datele cu
caracter personal să rămână anonime pe toată durata prelucrării. Conceptul de
consimțământ este legat, în mod tradițional, de ideea potrivit căreia persoana vizată
trebuie să dețină controlul asupra modului în care sunt utilizate datele sale. Din
perspectiva drepturilor fundamentale, controlul exercitat prin consimțământ este un
concept important. În același timp și din aceeași perspectivă, decizia unei persoane
de a accepta o anumită operațiune de prelucrare a datelor ar trebui să facă obiectul
unor cerințe riguroase, întrucât, prin decizia sa, persoana respectivă poate renunța la
un drept [Link] a fi valabil, consimțământul trebuie să fi e informat.
Aceasta înseamnă că, în momentul solicitării consimțământului, persoana vizată
trebuie să fi e în posesia tuturor informațiilor necesare și că aceste informații trebuie
să vizeze aspectele de fond ale operațiunii de prelucrare căreia consimțământul
trebuie să-i confere caracter legal. Evaluând practica operatorilor naționali în
contextual obținerii consimțământului, constatăm că aceasta este încă una destul de
confuză, fi e că nu este implementată deloc de autoritățile publice, acestea
ascunzându-se în spatele normei ce indică excepțiile de la obținerea
consimțământului, fi e că este implementat în situații în care, de fapt, obținerea
acestuia nu este necesară, de exemplu la documentarea unui dosar de contravenție
Poliția Rutieă solicită obținerea consimțământului la prelucrarea datelor cu caracter
personal. Însă atunci când operatorii de date cu caracter personal dezvoltă
mecanisme de prelucrare a datelor cu caracter personal, acestea ar trebui să
prevadă expres și modalități de obținere a consimțământului subiectului referitor la
eventuala prelucrare de date cu caracter personal. De asemenea, conform
prevederilor art. 5 a Legii nr. 133 consimțământul privind prelucrarea datelor cu
caracter personal poate fi retras în orice moment de către subiectul datelor cu
caracter personal, însă nu toți operatorii dezvoltă mecanisme de retragere a
consimțământului și nu informează despre această posibilitate subiectul. Cu
probleme în acest sens se confruntă subiecții protecției datelor cu caracter personal,
în special în cazurile includerii informației despre sine în registrele publice, atunci
când informația este colectată de la subiectul vizat și acesta nu este informat despre
persoanele ce vor avea acces la această informație, despre posibilele consecințe și
dreptul de opoziție. O asftfel de problemă este includerea informației și acordarea
accesului către terți prin abonament la Registrul de stat al populației,
neacordându-se cetățeanului dreptul de a-și manifesta consimțământul asupra
acordării accesului terților la informația despre sine, la registrul de stat al bunurilor
imobile și la Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile
înregistrate.

Evaluarea activității de control și supraveghere în domeniul

protecției datelor cu caracter personal
În conformitate cu prevederile art. 1 pct. 2 din Protocolul adițional la Convenția
pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu
caracter personal, cu privire la autoritățile de control și fl uxul transfrontalier al
datelor cu caracter personal, autoritățile de control își exercită atribuțiile sale în
deplină independență. Raportând această normă la prevederile legislației naționale,
menționăm că, potrivit art. 19 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal3 ,
Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal acționează în condiții
de imparțialitate și independență. În aceeași ordine de idei, potrivit Legii nr. 182 din
10 iulie 2008 cu privire la aprobarea Regulamentului Centrului Național pentru
Protecția Datelor cu Caracter Personal, structurii, efectivului-limită și a modului de fi
nanțare a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Centrul,
este o autoritate publică autonomă, independentă și imparțială față de alte
autorități publice, persoane fi zice și juridice, care își exercită atribuțiile ce îi sunt
date în competență prin Legea privind protecția datelor cu caracter personal. În
acest sens, statutul autorității este în deplină concordanță cu prevederile tratatului
internațional menționat mai sus, Republica Moldova respectând întru totul cerințele
legislației internaționale. În partea ce ține de activitatea de control, analiza
Rapoartelor anuale ale Centrului oglindesc în deplină măsură activitățile de control și
supraveghere în domeniul protecției datelor cu caracter personal. În continuare vom
reda informațiile colectate de la prima sursă pentru a trece în revistă evoluțiile la
acest capitol. Astfel, potrivit Raportului Centrului pentru anul 2015, monitorizarea
respectării legislației cu privire la protecția datelor cu caracter personal și verifi carea
legalității prelucrării datelor cu caracter personal, în cadrul activității desfășurate în
vederea soluționării plângerilor și sesizărilor primite, în scopul asigurării aplicării
principiilor de protecție a datelor de către operatori și persoane împuternicite de
către aceștia, este unul din principalele obiective ale Autorității naționale de control
al prelucrărilor de date cu caracter personal. În acest sens, pe parcursul anului 2015
s-a atestat o creștere substanțială a numărului de controale efectuate de Centru
asupra conformității prelucrării de date cu caracter personal cu prevederile Legii
privind protecția datelor cu caracter personal. Astfel, în perioada de referință, au fost
înregistrate 618 materiale de control, dintre care 87 - inițiate din ofi ciu în baza
autosesizării, și 531 - inițiate în cadrul soluționării plângerilor și sesizărilor primite
spre examinare, în conformitate cu prevederile art. 27 al Legii privind protecția
datelor cu caracter personal. În funcție de specifi cul fi ecărui caz, Centrul a pus în
aplicare diferite metode de colectare a materialelor probante (foto, video, audio),
precum și unele măsuri de simulare a producerii unor incidente de securitate, care,
ulterior, fi ind supuse controlului judecătoresc, au fost apreciate drept legale.
Majoritatea controalelor au fost fi nalizate cu: constatarea încălcării principiilor de
protecție a datelor cu caracter personal sau constatarea lipsei unor astfel de încălcări;
autorizarea sau refuzul autorizării anumitor operațiuni de prelucrare a datelor cu
caracter personal; sancționarea operatorilor de date cu caracter personal și/sau
oferirea instrucțiunilor de rigoare în vederea aducerii operațiunilor de prelucrare a
acestor date în conformitate cu prevederile Legii. În rezultatul controalelor, în circa
80 la sută din deciziile emise au fost constatate încălcări ale prevederilor legale din
domeniul protecției datelor cu caracter personal, în 65 la sută din solicitări a fost
refuzată autorizarea prelucrărilor de date cu caracter personal. În funcție de
circumstanțe și de gravitatea încălcărilor, s-au dispus măsuri de constrângere, cum ar
fi încetarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal - 8 cazuri,
suspendarea acestor operațiuni - 4 cazuri.
De asemenea, potrivit informațiilor publicate de Centru, au fost identifi cate
următoarele domenii în care intervenția autorității a fost solicitată cel mai frecvent:
sănătate, activitatea partidelor politice, sectorul judecătoresc, domeniul fi nanciar,
sectorul tehnologiilor informaționale, activitatea organelor de drept.
Organizarea şi funcţionalitatea Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu
Caracter Personal Efectivul-limită al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal este de 21 de unități, potrivit Legii nr. 182 din 10 iulie [Link]
a fost creat ca urmare a adoptării legislației naționale în domeniul protecției datelor
cu caracter personal, constituindu-se ca parte integrantă a sistemului de control
într-o societate democratică și ca garant al apărării drepturilor și libertăților
fundamentale ale persoanelor fi zice, în special a dreptului la viața privată. Centrul a
început să-și exercite atribuțiile la finele lunii aprilie 2009, după suplinirea parțială a
statelor de personal. Dar a fost nevoit s-o înceapă de la zero, spre deosebire de alte
țări, unde autoritatea respectivă fost creată pe baza resurselor logistice și a
specialiștilor din cadrul Centrelor pentru Drepturile Omului. De exemplu, în România
Autoritatea Națională s-a creat pe baza a 19 funcționari din cadrul instituției
Avocatului Poporului, fapt ce a asigurat o continuitate a activității și o reprezentare
calitativă cu specialiști califi cați. În pofi da efectivului-limită redus al autorității, pe
parcursul anilor se constată o întărire esențială a rolului Centrului în societate, fapt
ce poate fi confi rmat prin multiplele activități desfășurate și evaluările pozitive de
care se bucură Republica Moldova din partea experților europeni în domeniu.
Menționăm, în context, semnarea Acordului de cooperare cu EUROJUST, care fost
posibilă numai după evaluarea de către experții UE a funcționării cadrului legislativ
național în domeniul protecției datelor cu caracter personal, activității de combatere
a crimei organizate și cooperării internaționale în materie penală. Un alt indiciu
important în acest sens este semnarea Acordului de Cooperare Operațională și
Strategică dintre Republica Moldova și EUROPOL. Totuși, analiza competențelor
Centrului a scos la iveală o lacună esențială: nu exisă un mecanism efi cient de
control al legalității prelucrării datelor cu caracter personal în procesul de urmărire
penală, în activitatea specială de investigație, dar și în ceea ce privește procedurile
de acoperire a secretului de stat. Și asta în pofi da faptului că prevederile Convenției
pentru protecția persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter
personal se aplică și celor trei domenii enunțate. Acest fapt a fost semnalat de
Centru în rapoartele sale de activitate pe anii 2011-2015, rapoarte care arată că
autoritatea are nevoie stringentă de o suplinire a efectivului său, iar temei pentru
asta este creșterea volumului de muncă necesar pentru implementarea legislației
privind protecția datelor cu caracter personal.
Aici trebuie de menționat pachetul legislativ elaborat de Centru, plasat pe pagina
ofi cială http:// [Link]/md/transp_consult/ și prin care se urmărește
întărirea capacităților instituționale, un fapt binevenit care urmează a fi susținut de
puterea executivă și legislativă. În altă ordine de idei, este de reținut faptul că, din
momentul adoptării de către Parlamentul Republicii Moldova a Hotărârii nr. 36 din
21 martie 2014 privind încetarea calității de director adjunct al Centrului Național
pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, nu a fost angajată o altă persoană în
această funcție-cheie. În acest sens, considerăm necesar să atragem atenția
organului abilitat cu competența de desemnare a directorului-adjunct al Centrului
asupra necesității intervenirii în această chestiune importantă pentru asigurarea
funcționalității depline a autorității

Evaluarea realizării şi exercitării drepturilor şi atribuţiilor

Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter
Personal
Evaluarea activității în timp a Centrului evidențiază două aspecte generice prin care
poate fi caracterizată funcționarea autorității:
1) promovarea domeniului privind protecția datelor cu caracter personal prin
informarea, instruirea activă a operatorilor de date cu caracter personal, elaborarea
și modifi carea cadrului legislativ și
2) efectuarea controalelor legalității operațiunilor de protecție a datelor cu caracter
personal, inclusiv prin aplicarea măsurilor punitive prevăzute de lege.
 Niciunul dintre aceste două aspecte nu este mai important decât celălalt. Astfel,
pentru atingerea rezultatului scontat, se conturează necesitatea aplicării ambelor
procedee simultan, adică informarea societății și a operatorilor de date cu caracter
personal despre riscurile ce le prezintă operațiunile de prelucrare a datelor cu
caracter personal pentru dreptul la viață intimă familială și privată a persoanei și
efectuarea unui control riguros asupra respectării principiilor de protecție a datelor
cu caracter [Link] parcursul anilor 2009-2015, coraportul dintre activitățile de
control și activitățile de informare și educare a societății civile a fost diferit, iar în
ultima perioadă efectuarea controalelor prevalează. Potrivit Strategiei naționale în
domeniul protecției datelor cu caracter personal pentru anii 2013–2018, aprobată
prin Legea nr. 229 din 10 octombrie 2013, elementul-cheie este informarea și
educarea populației în spiritul unei atitudini grijulii față de datele cu caracter
personal.
Menționăm, în context, spot-ul publicitar ”Protejează-ți datele cu caracter
personal”, care a fost difuzat de posturile de televiziune cu acoperire națională.
Totodată, este apreciată și activitatea de elaborare și adoptare a cadrului normativ
subordonat legii, cum ar fi :
-Regulamentul privind controlul legalității prelucrărilor de date cu caracter personal;
- Decizia privind încetarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal
prin intermediul tehnologiei Common Object Interface, în privința unor categorii de
subiecți de date cu caracter personal, efectuate de către utilizatorii autorizați ai
Registrului informației criminalistice și criminologice;
- Decizia privind încetarea de către partidele politice a operațiunilor de prelucrare a
datelor cu caracter personal care vizează subiecții ce nu sunt membri ai acestor
formațiuni, cu excepția situațiilor bazate pe existența consimțământului subiectului
datelor cu caracter personal;
-Decizia privind încetarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal
efectuate în baza contractelor de prestare a serviciilor informaționale prin
intermediul SIC ”Acces-web” către toate entitățile benefi ciare, care prelucrează date
cu caracter personal contrar prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter
personal;
-Decizia privind stabilirea cazurilor în care nu este necesară autorizarea transmiterii
transfrontaliere a datelor cu caracter personal;
-Decizia privind aprobarea formularului tipizat de informare privind efectuarea
supravegherii prin mijloace video;
-Instrucțiuni privind prelucrarea datelor cu caracter personal în procesul electoral;
-Instrucțiuni privind prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc;
-Instrucțiuni privind prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul educațional.
În acest context, realizarea atribuției Centrului de a elabora instrucțiuni și de a emite
ordine în domeniul său de competență este realizată, în opinia noastră, sufi cient,
deși necesită în continuare o dezvoltare. O carență identificată este lipsa pârghiilor
de control asupra activităților speciale de investigații, deși, recent, prin Legea nr. 87
din 28 aprilie 2016, pentru modifi carea și completarea unor acte legislative8 , au
fost incluse modifi cări în Codul de procedură penală, în Legea privind activitatea
specială de investigații, în Legea cu privire la statutul judecătorului, în Legea privind
statutul ofi țerului de urmărire penală. Eficiența acestor modifi cări urmează a fi
evaluată în timp, în funcție de gradul de implementare a acestora.
Evaluarea activităţii Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal
în contextul activităţii de transfer transfrontalier al datelor cu caracter personal În
vederea realizării competențelor prevăzute la art. 32 din Legea privind protecția
datelor cu caracter personal, pe parcursul anului 2015, Centrul a examinat 506
solicitări de autorizare a transmiterii trasfrontaliere a datelor cu caracter personal,
dintre care 469 de cereri au fost înaintate prin demersuri ofi ciale și 37 de solicitări -
prin intermediul notifi cărilor depuse la „ghișeu”. Comparativ cu perioada
precedentă de raportare, se constată o creștere de peste 8 ori a numărului de cereri
privind autorizarea transmiterii tranfrontaliere de date cu caracter personal. Acest
fapt denotă creșterea nivelului de cunoaștere a prevederilor Legii privind protecția
datelor cu caracter personal, în special de către reprezentanții autorităților publice,
precum și de executare mai amplă a prevederilor art. 32 al legii respective, care
statuează că transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal, care fac
obiectul unei prelucrări sau care urmează să fi e prelucrate după transmitere, poate
avea loc doar cu autorizarea Centrului. Din numărul total de 506 solicitări de
autorizare a transmiterii transfrontaliere de date cu caracter personal, Centrul a
autorizat 241 de astfel de operațiuni, cu oferirea concomitentă, în majoritatea
cazurilor, a instrucțiunilor de rigoare.În celelalte 265 de cazuri, Centrul a interzis
transmiterea datelor cu caracter personal peste hotarele țării, cu indicarea motivelor
care au stat la baza refuzului autorizării acestor operațiuni. În partea ce ține de
entitățile private, potrivit înscrierilor în Registrul de evidență a operatorilor de date
cu caracter personal, se atestă o creștere a numărului de notifi cări în care este
inclusă opțiunea de transmitere transfrontalieră a datelor cu caracter personal, în
temeiul consimțământului subiectului de date cu caracter personal sau al
contractului la care acesta este parte.

Evaluarea procesului de tragere la răspundere pentru

încălcările din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal
1) Evaluarea procesului de petiţionare şi constatare a încălcărilor
În conformitate cu prevederile art. 27 alin. (1) din Legea privind protecția datelor cu
caracter personal, subiectul datelor cu caracter personal care consideră că
prelucrarea datelor sale nu este conformă cu cerințele prezentei legi poate înainta
Centrului o plângere în termen de 30 de zile din momentul depistării încălcării. În
aceste condiții, în perioada anului 2015, Centrul a primit și soluționat 420 de petiții,
ceea ce reprezintă o creștere importantă față de anul 2014. Cele mai multe dintre
plângeri au vizat prelucrarea datelor cu caracter personal în domeniul fi
nanciar-bancar, medical, al monitorizării și securității spațiilor publice sau private
prin mijloace de supraveghere video, condițiile prelucrării datelor cu caracter
personal de către destinatari, precum și cele ce vizează dezvăluirea datelor și
nerespectarea măsurilor de securitate și confi dențialitate a prelucrării acestora. În
110 cazuri petițiile și adresările înregistrate au servit ca motiv pentru inițierea de
către Centru a unor controale a legalității operațiunilor de prelucrare a datelor cu
caracter personal. În 123 de cazuri, persoanele s-au adresat la Centru, semnalând
aspecte referitoare la încălcarea dispozițiilor legale privind condițiile în care datele cu
caracter personal au fost dezvăluite către terți, fără să fi fost obținut în prealabil
consimțământul persoanelor vizate ori fără să se fi acordat sufi cientă importanță
dreptului la informare al acestora, dezvăluirea datelor cu caracter personal în lipsa
unui temei legal sau în mod disproporționat față de scopul urmărit, dezvăluirea
datelor cu caracter personal pe Internet, fie pe pagini aparținând unor agenții
mass-media sau societăți comerciale, fi e de către persoane fi zice pe bloguri
personale sau în cadrul rețelelor ce permit schimbul necontrolat de date cu caracter
personal între utilizatori. În 115 cazuri, persoanele au solicitat să li se confi rme dacă
datele ce îi vizează sunt sau nu sunt prelucrate de operator, de asemenea, au
solicitat informații referitoare la scopurile prelucrării, categoriile de date avute în
vedere și destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le-au fost dezvăluite datele.
În 20 de petiții a fost manifestat dreptul de opoziție al subiectului datelor cu caracter
personal, în 15 cazuri petițiile au fost expediate în adresa organelor competente, în
10 cazuri petițiile au fost lăsate fără examinare, iar în alte 7 cazuri obiectul petițiilor
viza probleme de alt gen. Creșterea relevantă a numărului petițiilor primite în cursul
anului 2015 demonstrează faptul că atribuțiile Centrului sunt mai bine cunoscute
persoanelor fi zice față de anii precedenți, iar cetățenii manifestă o încredere din ce
în ce mai mare în efi ciența acțiunilor derulate de către Autoritatea națională de
control al prelucrărilor de date cu caracter personal în ceea ce privește apărarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor vizate. În conformitate cu
prevederile art. 27 alin. (3) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, în
urma examinării plângerii, Centrul emite o decizie motivată care prevede fi e lipsa
încălcării prevederilor legislației, fi e suspendarea operațiunilor de prelucrare a
datelor cu caracter personal, fi e rectifi carea, blocarea sau distrugerea datelor
neveridice ori obținute ilicit. Decizia este comunicată părților interesate în termen de
30 de zile de la data primirii plângerii.În aceeași ordine de idei, potrivit prevederilor
art. 423 din Codul contravențional al Republicii Moldova, contravențiile prevăzute la
art. 741 –743 se constată de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal. Astfel, se constată că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal dispune de pârghii punitive ce țin de tragerea la răspundere
contravențională a operatorilor de date cu caracter personal ce încalcă principiile de
protecție a datelor cu caracter personal

2)Evaluarea procedurilor de tragere la răspundere contravenţională

Potrivit Raportului anual al Centrului, în 2015, angajații Direcției evidență și control a
Centrului au constatat 43 de fapte contravenționale, fiind întocmite și expediate spre
examinare în instanța de judecată 24 de procese-verbale cu privire la contravenție.
Din 24 de cauze contravenționale expediate spre examinare în instanța de judecată,
în 16 proceduri Centrul a avut câștig de cauză, o cauză a fost încetată din lipsa faptei,
iar 7 se află în examinare. Totodată, în perioada de referință agenții constatatori ai
Centrului au participat la 183 de ședințe de judecată pe cauzele contravenționale afl
ate pe rol, inclusiv pe cele intentate în anii precedenți atât în fond la Judecătoria
Buiucani, cât și în ordine de recurs la Curtea de Apel Chișinău. De asemenea, este de
menționat caracterul îndelungat al examinării de către instanțele de judecată a
cauzelor contravenționale pornite de Centru. Contrar prevederilor art. 45 din Codul
contravențional, circa 95 la sută din aceste cauze se examinează cu depășirea vădită
a termenului de 30 zile legal stabilit. Mai mult, circa 40 la sută din procesele-verbale
cu privire la contravenție, întocmite de Centru și expediate în instanța de judecată,
au fost/sunt examinate pe parcursul câtorva ani de zile. Acest fapt poate fi ușor
dedus inclusiv din numărul ședințelor de judecată la care au participat reprezentanții
Centrului pe cauzele contravenționale, raportat la numărul cauzelor efectiv afl ate în
examinare. De aceea, în majoritatea cazurilor, tărăgănarea examinării cauzelor
contravenționale pornite de Centru are ca efect expirarea termenului general de
prescripție a răspunderii contravenționale, prevăzut la art. 30 din Codul
contravențional (3 luni din momentul săvârșirii faptei). Din acest motiv, deciziile
instanței judecătorești se rezumă la constatarea vinovăției persoanelor în privința
cărora au fost pornite procese contravenționale de comiterea faptelor prejudiciabile
imputate, însă fără dispunerea sancțiunii pecuniare (amenzii). În consecință,
constatăm inefi ciența și insufi ciența măsurii coercitive prevăzute de Codul
Contravențional în partea ce vizează sancționarea celor ce încalcă prevederile legale
din domeniul protecției datelor cu caracter personal la prelucrarea neconformă a
acestor date. Nu se soluționează în esență problema care a dus la constatarea de
către Centru a încălcării comise la prelucrarea datelor cu caracter personal. În mare
parte, contravenienții se limitează la achitarea amenzilor stabilite de instanța de
judecată (care constituie o sumă neesențială în raport cu încălcarea comisă), fără a
executa efectiv obligațiile legale ce le revin. Sunt frecvente cazurile când, fi ind
recunoscută vinovăția pentru comiterea încălcării, se achită sancțiunea pecuniară
stabilită de instanța de judecată, dar nu se întreprind măsuri în vederea conformării
activității prevederilor art. 23 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal.

3)Evaluarea procedurilor de tragere la răspundere penală

Potrivit practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului și prevederilor

art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
dreptul la respectarea vieții private este un fascicul de drepturi multiple a căror
întindere nu este niciodată identică și variază în funcție de timp, de loc și de individ.
Jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului tinde
să ”individualizeze” pe fi ecare dintre cele patru drepturi garantate de art. 8 și se
întâmplă, din ce în ce mai des, să facă diferența între viața privată și cea de familie
sau între respectarea vieții private și cea a domiciliului. Astfel, s-a specifi cat că
dreptul la respectarea domiciliului, dreptul la respectarea corespondenței, fac parte
din acel fascicul din care e compus dreptul la viață privată.În Republica Moldova,
potrivit Codului Penal, sunt individualizate în principal următoarele infracțiuni ce țin
de încălcarea dreptului la viață privată:
- Încălcarea inviolabilității vieții personale;
- Violarea dreptului la secretul corespondenței;
- Violarea de domiciliu.
Săvârșirea acestor fapte penale, în funcție de circumstanțele agravente sau
atenuante, se pedepsește cu amendă în mărime de până la 400 unități convenționale
sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 100 la 240 de ore, sau cu
închisoare de până la 5 ani. Făcând o comparație între sancțiunile pecuniare
prevăzute de Codul Contravențional, se constată că ultimele sunt mai drastice, or
marja sancțiunilor prevăzute la art. 741 variază de la 150 pînă la 500 unități
convenționale. Astfel se constată o inechitate între sancțiunile statuate de Codul
Penal și Codul Contravențional, indiferent de gradul pericolului social pe care îl
reprezintă infracțiunea și contravenția.

3) Evaluarea procedurilor de tragere la răspundere civilă

În conformitate cu prevederile art. 18 al Legii privind protecția datelor cu caracter
personal, orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date
cu caracter personal efectuată ilegal sau căreia i-au fost încălcate drepturile și
interesele garantate de prezenta lege are dreptul de a sesiza instanța de judecată
pentru repararea prejudiciilor materiale și morale. Pentru a fi aplicate, aceste
prevederi urmează a fi încadrate corect în prevederile art. 11, art. 139/8 Cod Civil și
ale Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova cu privire la
examinarea litigiilor privind repararea prejudiciului moral și material cauzat
persoanelor deținute prin violarea art.3, 5, 8 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nr. 8 din 24 decembrie
2012. Examinând practica judiciară națională în domeniul încălcării principiilor de
protecție a datelor cu caracter personal, se constată că există câteva decizii care au
fost mediatizate pe larg de mass-media și există unele hotărîri irevocabile la acest
subiect, prin care a fost dispusă încasarea de la unele instituții de stat a unor
prejudicii morale importante (192 000 lei).Într-o altă cauză civilă, pentru
neactualizarea datelor cu caracter personal prelucrate în Registrul criminalistic și
criminologic de stat, în temeiul art. 18 al Legii privind protecția datelor cu caracter
personal și deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,
Judecătoria raionului Dondușeni a dispus încasarea din contul Judecătoriei raionului
Edineț a sumei de 5000 lei.

Tendințe la nivel internațional și național

Ca urmare a deciziei de modernizare a Convenției 10820, o consultare publică
desfășurată în 2011 a făcut posibilă confi rmarea celor două obiective principale ale
acestei lucrări: sporirea protecției vieții private în domeniul digital și consolidarea
mecanismului de urmărire al convenției. Convenția 108 este deschisă pentru aderare
statelor non-membre ale UE, inclusiv țărilor din afara Europei. Potențialul convenției
ca standard universal și caracterul său deschis pot servi drept bază pentru
promovarea protecției datelor la nivel mondial. Până în prezent, 45 dintre cele 46 de
părți contractante ale Convenției 108 sunt state membre ale UE. Uruguay, prima țară
din afara Europei, a aderat în luna august a anului 2013, iar Maroc, care a fost invitat
de Comitetul de Miniștri să adere la Convenția 108, se afl ă în proces de oficializare a
aderării. Urmărind la nivelul Consiliului Europei lucrările ce țin de modernizarea
Convenției nr. 108, se constată că acest proces este la etapa de finalizare, urmărind
scopul de a avea un instrument puternic și rigid, la nivel mondial, care să asigure o
contrabalanță între activitățile tot mai intruzive ale domeniului privat, în legătură cu
dezvoltarea societății informaționale și ale autorităților statale, în legătură cu
scopurile de securitate națională, securitate fi nanciară, asigurare a ordinii publice,
etc și dreptul la viață privată, în special, ținând cont de tendința de globalizare a
fenomenului terorismului.În ianuarie 2012, Comisia Europeană a propus un pachet
de reforme privind protecția datelor, declarând că normele actuale privind protecția
datelor trebuie modernizate prin prisma evoluțiilor tehnologice rapide și a
globalizării. Pachetul de reforme consta într-o propunere de Regulament general
privind protecția datelor, destinat să înlocuiască Directiva privind protecția datelor,
precum și într-o nouă Directivă privind protecția datelor, care să prevadă protecția
datelor în domeniile cooperării polițienești și judiciare în materie penală. În context,
trebuie remarcat faptul că, în aprilie 2016, Parlamentul European a aprobat noile
reguli UE de protecție a datelor, destinate să restabilească controlul cetățenilor
asupra datelor lor personale și să creeze un nivel înalt și uniform de protecție a
datelor în UE, adaptat erei digitale. Reforma stabilește și standarde minime pentru
utilizarea datelor în scopuri judiciare sau polițienești. Votul Parlamentului European
a încheiat procesul de peste patru ani de reformă a regulilor UE pentru protecția
datelor. Reforma va înlocui actuala Directivă privind protecția datelor, care datează
din 1995, când internetul era încă incipient, cu un regulament care va conferi
cetățenilor mai mult control asupra informațiilor lor private în lumea digitalizată a
telefoanelor inteligente, mediilor sociale, băncilor online și transferurilor globale.
Astfel, noul pachet conține două documente separate:
Directiva privind transferul de date în scopuri judiciare și polițienești și
Regulamentul general, la nivelul Uniunii Europene, de protecție a datelor cu caracter
[Link] reguli includ prevederi privind:
-dreptul de a fi uitat;
-”consimțământ clar și afi rmativ” privind procesarea datelor personale de către
persoana respectivă;
-dreptul de a transfera datele personale către un alt furnizor de servicii;
 -dreptul de a ști dacă datele au fost furate;
-siguranța că politicile privind viața personală sunt explicate clar și în limbaj simplu;
Mai bună aplicare a legii și amenzi de pînă la 4% din cifra de afaceri totală a
companiei pentru a preîntâmpina încălcarea legii. Prevederile pachetului de reformă
se vor aplica direct în toate statele membre la doi ani după data publicării în Jurnalul
Ofi cial al Uniunii Europene. Statele membre vor avea doi ani la dispoziție pentru a
transpune prevederile Directivei în legislațiile naționale. Pe plan intern, Centrul
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a lansat o inițiativă legislativă,
supusă dezbaterilor publice prin intermediul paginii ofi ciale web a autorității, prin
care, aparent, se dorește răspunderea la tendințele dezvoltării la nivel global a
domeniului protecției datelor cu caracter personal. Pachetul de reformă prevede o
nouă Lege privind Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,
precum și modifi carea unui număr de acte legislative, principalele modifi cări fi ind
efectuate în actuala Lege privind protecția datelor cu caracter [Link]
modifi cărilor propuse scoate în evidență că, în principal, pachetul este menit să
instituie o autoritate de control al prelucrărilor de date cu caracter personal, care să
dispună de sufi ciente pârghii legale de a interveni, un stat de personal majorat,
ridicarea semnifi cativă a cuantumului amenzilor pentru încălcarea legislației privind
protecția datelor cu caracter personal. Cu titlu separat, menționăm că se
intenționează foarte clar ca principiile de protecție a datelor cu caracter personal să
fi e aplicabile inclusiv activităților ce țin de securitatea statului, asigurarea ordinii
publice, activităților speciale de investigație, etc, ceea ce, în linii generale, este în
conformitate cu reforma promovată la nivelul Uniunii Europene și la nivelul
Consiliului Europei. Pentru a fortifi ca domeniul de protecție a datelor cu caracter
personal, considerăm că proiectele enunțate trebuie să fi e susținute de Parlamentul
Republicii Moldova.

Deficiențe constatate
După cum s-a menționat mai sus, la nivelul Consiliului Europei și Uniunii Europene
domeniul protecției datelor cu caracter personal și asigurării dreptului la viață
privată este unul prioritar. Pe de altă parte, trebuie să menționăm că, deși de la
momentul adoptării Legii nr. 133 au trecut 5 ani, nivelul de implementare a acestui
act legislativ lasă de dorit. Acest fapt nu poate fi imputat în exclusivitate Centrului
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, pentru că, după cum arată
Rapoartele anuale ale acestei autorități, activitățile executate de angajații acesteia
sunt în progresie geometrică permanentă. Urmează a fi abordată, drept
problematică și capacitatea funcțională a autorității de control, aceasta având un
număr limitat de angajați (21 de angajați) și, logic, nu poate exercita atribuțiile de
control și supravegere în totalitate, fi ind pusă, de fapt, în situația să reacționeze în
mare măsură doar la petiții și incidente de securitate de anvergură. Activitatea
Centrului se pare că se axează în mare parte doar la nivelul capitalei, nu și la nivelul
întregului teritoriu al Republicii Moldova. Deși această atitudine ar putea fi
determinată, în special, de probleme financiare, în perioada imediat următoare ar
trebui căutată o soluție în acest sens, mai ales pentru activitățile de conștientizare a
societății în general.O problemă foarte sensibilă este schimbul de informații, inclusiv
de date cu caracter personal între cele două maluri ale Nistrului. În acest sens,
Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului Republicii
Moldova, făcând uz de mandatul și competențele funcționale pe care le deține, ar
trebui să atragă mai multă atenție acestui fapt. În context, trebuie să fi e menționat
și cazul Eriomenco contra Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în
rezultatul căruia instanțele judecătorești naționale au recunoscut ca fiind ilegală
orice dezvăluire prin transmitere a datelor cu caracter personal către instituțiile
neconstituționale amplasate geografic în stînga Nistrului. De aceea, ar trebui ca orice
dezvăluire către entitățile necontrolate de regimul constituțional al Republicii
Moldova să fie interzise, ori, în aceste eventuale cazuri persistă riscul condamnării
Republicii Moldova de către CEDO. Multe entități, inclusiv Parlamentul Republicii
Moldova, nu au dezvoltat mecanisme de implementare a asigurării dreptului
persoanei la protecția datelor cu caracter personal și nu au dezvoltat politici de
securitate adecvate, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1), art. 29 și art. 30
ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal, precum și cu Cerințele față de
asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul
sistemelor informaționale de date cu caracter personal, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 11 din 14 decembrie [Link], în prezent, conform Registrului
operatorilor întocmit de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal, sunt înregistrate drept sisteme informaționale conforme cadrului legal
doar 719 sisteme de evidență a datelor cu caracter personal publice și private. În
partea ce ține de Parlamentul Republicii Moldova, menționăm că, potrivit înscrierilor
în Registul de evidență a operatorilor de date cu caracter personal, Secretariatul
Parlamentului Republicii Moldova a fost înregistrat abia în luna februarie 2016 și
doar cu un sistem de evidență a datelor cu caracter personal, fapt care arată insufi
ciența măsurilor luate la nivel de legislativ, pentru executarea prevederilor legislației
în domeniul protecției datelor cu caracter personal, deși forul legislativ ar trebui să fi
e unul dintre cei mai disciplinați operatori de date cu caracter personal.
O altă problemă identifi cată în cadrul efectuării studiului a fost lipsa reglementării
clare a activităților de prelucrare a datelor cu caracter personal, efectuate de
Secretariatul Parlamentului, dar și de deputați nemijlocit. Cu titlu de exemplifi care,
menționăm prevederile Legii nr. 39 din 07 aprilie 1994 despre statutul deputatului în
Parlament și ale Regulamentului Parlamentului, aprobat prin Legea nr. 797 din 02
aprilie 1996, prin care deputatul este în drept să solicite orice informație necesară
pentru desfășurarea activității sale, iar instituțiile de la care se solicită informațiile
sunt obligate să le comunice. În opinia noastră, prevederile actelor legislative
menționate trebuie să fi e corelate cu normele Convenției pentru protecția
persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal și cu
prevederile art. 8 alin. (2) din Convenția Europenă a Drepturilor Omu-lui. Aici este
foarte relevant și util Regulamentul (CE) nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fi
- zice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și
organele comunitare și privind libera circulație a acestor date. Având în vedere
experiența și activitatea sectorului non-guvernamental pentru protecția datelor
personale referitoare la starea de sănătate și viața sexuală, credem că ar fi de dorit o
conlucrare mai strânsă cu aceste instituții și, în special, o atitudine pro-activă a
Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și a Comisiei
securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova.
Dat fi ind caracterul special al acestor date personale și efectul major prin
nerespectarea prelucrării în mod legal, cu încălcări flagrante ale dreptului la viață
privată, considerăm că acest domeniu ar trebui să fi e o prioritate pentru anii
următori, inclusiv prin preluarea expertizei deja existente în sectorul
non-guvernamental, în special pe problemele specifice sectorului medical (de ex.
sistemul de raportare al HIV în RM). Este îngrijorătoare ignoranța sau lipsa de reacție
a unor instituții publice față de acțiunile sau recomandările Centrului. Aceasta pune
un semn de întrebare serios cu privire la capacitatea instituțiilor publice de a
contribui la realizarea unei implementări eficiente a datelor cu caracter personal, în
special în contextul aspirațiilor de integrare europeană a Republicii Moldova. Astfel,
este necesară o conștientizare a importanței datelor personale la nivelul fiecărei
instituții publice care procesează astfel de date, fără să lase acest domeniu de
protecție doar în responsabilitatea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal.
În acest sens, Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a
Parlamentului Republicii Moldova îi revine un rol important în calitate de catalizator
al implementării efective a cadrului legislativ și al controlului parlamentar asupra
acestei implementări. În contextul creșterii nivelului de acces la internet în Republica
Moldova, un rol din ce în ce mai pregnant din punct de vedere practic, dar și al
situațiilor mai complicate din punct de vedere al legii aplicabile, îl are protecția
datelor personale pe Internet, în special în contextul rețelelor sociale și ale altor
site-uri cu conținut generat de utilizatori. Astfel, mai multe campanii de informare în
acest sens sunt necesare pentru populația Moldovei, inclusiv pentru tineri, care sunt
tot mai dependenți de utilizarea tehnologiilor inteligente.
O evaluare a interacțiunii și a eventualelor discrepanțe dintre drepturile
fundamentale consfi nțite de Constituția Republicii Moldova, cum ar fi dreptul la
viața intimă, familială și private (art. 28), dreptul la libertatea opiniei și a exprimării
(art. 32), dreptul la informație (art. 34), care nu sunt drepturi absolute și sunt
drepturi concurente. În acest sens, este oportună examinarea comparativă a actelor
legislative ce transpun aceste drepturi, cum ar fi Legea privind protecția datelor cu
caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011, Legea privind accesul la informație nr.
982 din 11 mai 200 și Legea cu privire la libertatea de expimare nr. 64 din 23 aprilie
2010, prin prisma art. 54 al Constituției Republicii Moldova (Restrîngerea exercițiului
unor drepturi sau al unor libertăți). Din punct de vedere al unei legislații sectoriale,
sunt încă destul de puține acte normative ce au referințe directe la datele cu
caracter personal. Pornind de la faptul că instituțiile statale, în cazul în care
intenționeează să creeze registre de stat, sunt reglementate de Legea cu privire la
registre nr 71 din 22 martie 2007, acest act legislativ urmează a fi revăzut prin prisma
ulti-melor modifi cări, inclusiv a domeniului privind protecția datelor cu caracter
personal. Aici ar trebui să fi e menționată o lacună legislativă în ceea ce privește
efectuarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal cu utilizarea
mijloacelor de supraveghere video. Această problemă a fost subiect de interes major,
fi ind mediatizată pe larg hotărârea Judecătoriei Centru33 care a recunoscut drept
ilegală prelucrarea datelor cu caracter personal cu utilizarea mijloacelor de
supraveghere video. Trebuie de menționat că, potrivit art. 54 al Constituției
Republicii Moldova, exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor
restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim
recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității
naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în
scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor,
libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confi
dențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. Principala pretenție a
reclamanților în acest caz a constat în faptul că în Republica Moldova nu există o lege
care să reglementeze supravegherea video în corespundere cu prevederile art. 54 al
Constituției Republicii Moldova și art. 8 alin. (2) al CEDO.
De menționat că a existat un proiect de lege privind supravegherea video, înaintat
cu titlu de inițiativă legislativă de un grup de deputați, și care a fost examinat de
Guvernul Republicii Moldova34 și prezentat Parlamentului Republicii Moldova
pentru adoptare. Acest fapt va permite și acoperirea din punct de vedere legal a
supravegherii video efectuate în cadrul examenelor de bacalaureat, dar și
suprevegherea video efectuată de persoanele fi zice și juridice de drept privat pentru
asigurarea securității bunurilor sale Un alt subiect neacoperit din punct de vedere
legal, dar care nu este mai puțin important sau intruziv din punct de vedere al
dreptului la viață intimă, familială și privată, este activitatea de recuperare a
datoriilor. De menționat că în Republica Moldova acest domeniu este în continuă
dezvoltare, serviciile de recuperare a datoriilor nefi ind reglementate. Aceste
activități presupun în unele cazuri cesionarea creanțelor, care este acoperită parțial
de legislație, dar și prelucrarea datelor cu caracter personal fără cesionarea
creanțelor, atunci când agențiile de recuperare a datoriilor activează în calitate de
persoană împuternicită de creditor. În acest sens, dat fi ind că pentru recuperarea
datoriilor aceste entități prelucrează date cu caracter personal, în opinia noastră, ar
fi necesară o intervenție la nivel legislativ pentru a reglementa aceste activități, iar
prelucrarea datelor cu caracter personal în aceste scopuri ar fi în conformitate cu
prevederile art. 4 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal
.Situația este critică și în domeniul privat. Agenții economici naționali nu atrag
atenție sufi cientă acestui domeniu și admit frecvent încălcări la capitolul asigurarea
protecției datelor cu caracter personal. Excepție fac firmele, sucursale ale unor
întreprinderi multinaționale sau cu acționariat din străinătate, care au deja niște
reguli corporatiste mai stricte sau au adoptat coduri de conduită interne sau
internaționale. Acestea pot conține, în funcție și de domeniul de activitate al firmelor,
și dispoziții practice referitoare la protecția datelor cu caracter personal. În ultima
perioadă, se atestă o creștere vertiginoasă a încălcărilor în domeniul protecției
datelor cu caracter personal, această creștere fi ind datorată, în mare măsură,
sporirii nivelului de percepere a riscurilor de către cetățeni, nu și reacției autorităților
publice. O problemă importantă care s-a reliefat pe parcursul timpului, constă în
absența unor rezultate palpabile la capitolul promovării conceptului de „date cu
caracter personal” și „viață privată”; la capitolul cointeresării societății dar și a
mass-mediei în reflectarea subiectului de protecție a datelor cu caracter personal.
Republica Moldova se află, deocamdată, la etapa de promovare a semnificației
dreptului de viață privată. Acest drept nu este perceput încă în suficientă măsură ca
un drept inerent ființei umane, care solicită statului nu numai datoria de neimixtiune,
dar și obligațiuni pozitive care cer în mod concret de la autorități să întreprindă
măsuri rezonabile și adecvate pentru a proteja drepturile individului. Din punct de
vedere al investițiilor străine din statele membre ale UE care includ și transferul
transfrontalier a datelor personale, un interes deosebit ar putea suscita obținerea de
către RM a unui nivel de protecție adecvat a datelor cu caracter personal, în
conformitate cu normele europene. Un asemenea statut ar însemna schimbul liber
de date cu caracter personal între firme din interiorul UE cu cele din RM sau chiar
activități colaterale, cum ar fi stocarea ori prelucrarea datelor în centre de date din
RM, ultima pornind de la dezvoltarea domeniului Tehnologiilor Informaționale la
nivel de țară, fapt recunoscut de toți partenerii externi, ar putea deveni un centru
regional de succes. Un alt subiect important discutat la nivel european, dar care pare
că nu se afl ă pe agenda conducerii Republicii Moldova, este dezvoltarea unui cadru
solid de interoperabilitate, ținând cont de cele mai înalte standarde de confi
dențialitate și securitate a datelor cu caracter [Link] în ultimul rând, trebuie de
reglementat foarte clar regimul și modalitatea de prelucrare a datelor cu caracter
personal în scopuri de arhivare, cercectare istorică, științifi că, precum și cele
colectate în scopuri de statistică. Însă acestor prelucrări de date cu caracter aparent
nu li se aplică un nivel sufi cient de atenție, deși la nivelul Consiliului Europei și
Uniunii Europene aceste subiecte sunt de interes major, fi ind direct legate de
dezvoltarea normală a societății, tehnologiilor, dar și a asigurării cu informații pentru
istoria contemporană. În virtutea celor expuse mai sus,, constatăm mai multe
realizări, dar și defi ciențe la capitolul protecția datelor cu caracter personal. Totuși,
având în vedere faptul că asigurarea protecției datelor cu caracter personal este unul
din criteriile de evaluare a îndeplinirii planului de acțiuni în contextul integrării
europene, Republica Moldova și instituțiile responsabile urmează să urgenteze
implementarea cadrului legal aprobat și, respectiv, conformarea cu cerințele actelor
internaționale ratificate.
Bibliografie:

Nr. 133 din 08.07.2011

LEGE privind protecţia datelor cu caracter personal

[Link]

[Link]

Codul Penal al R.M.

Codul Civil al R.M.

Codul Contraventional al R.M.