Conjunctiva reprezintă țesutul care tapetează la exterior partea albă a ochiului, precum și pleoapele pe interior.

Cel puțin o dată în viață ne-am confruntat cu o conjunctivită, mai mult sau mai puțin gravă. În special copiii sunt cei mai
afectați de această afecțiune a ochilor, deoarece ei tind să pună mânuțele la ochi nespălate și interacționează zi de zi cu alți
copilași care pot fi afectați de conjunctivită.

Am dedicat blogul de astăzi acestei afecțiuni pentru că este una dintre cele mai des întânite în rândul pacienților de toate
vârstele. În rândurile care urmează vom vorbi atât despre ce presupune conjunctivita, cauze, simptome și tratament, cât și
despre măsurile de prevenție recomandate pentru a ține la distanță conjunctivita.

Cum se manifestă conjunctivita?

De principiu, conjunctivita nu doare și nici nu produce o scădere a acuității vizuale. În schimb pot fi resimțite simptome
precum:

 mâncărime (prurit) – în conjunctivitele alergice poate fi foarte intensă

 senzație de corp străin (de nisip în ochi)
 usturime
 senzație de arsură
 uneori, ușoară fotofobie (sensibilitate la lumină)
Care sunt cauzele conjunctivitei?

În funcție de tipul conjunctivitei, avem diferite căi prin care o putem contacta. Există trei tipuri mari de conjunctivită: alergică,
infecțioasă și chimică.

Conjunctivita alergică

1. Conjunctivita alergică apare mai frecvent la persoanele care suferă deja de alergii sezoniere. Aceștia o dezvoltă
atunci când intră în contact cu o substanță ce declanșează o reacție alergică la nivel ocular.
2. Conjunctivita papilară gigantă este tipul de conjunctivită alergică ce va fi determinată de prezența cronică a unui
obicet străin care a pătruns în ochi.
Conjunctivita infecțioasă

1. Conjunctivita bacteriană este reprezentată de o infecție determinată frecvent de o bacterie stafilococică sau
streptococică de la nivelul pielii sau al aparatului respirator.
2. Conjunctivita virală este adesea cauzată de virusuri contagioase asociate cu răceala comună. Ea se poate
dezvolta în urma expunerii la strănutul sau tusea cuiva care are o infecție de tract respirator superior.
3. Conjunctivita neonatală (oftalmia neonatorum) reprezintă o formă severă de conjunctivită bacteriană care se
produce la nou-născuți. Fiind o afecțiune severă ce poate să determine alterarea permanentă a ochiului doar dacă
nu este tratată imediat. Boala apare la sugarii expuși la chlamydia sau gonoree în timpul nașterii pe cale naturală.
4. Conjunctivita chimică poate fi cauzată de poluanții din aer, clorul din piscine, expunerea la noxe.
5. Conjunctivita produsa de factorii fizici (UV)
Ce va observa medicul oftalmolog la consult?

Examenul clinic va urmări cele de mai jos:

 înroșirea ochiului prin dilatarea vaselor de sânge ale conjunctivei (de la ușoară până la accentuată)
  secreție conjunctivală modificată (mucoasă, muco-purulentă sau chiar purulentă) – nu este obligatorie (în cele
alergice nu apare)
 edeme palpebrale sau conjunctivale (umflarea pleoapelor)
 prezența de membrane conjunctivale
 lăcrimare accentuată (uneori)
 hemoragii subconjunctivale (mai ales în formele virale)
 leziuni corneene, keratita punctată (complicație a conjunctivitei virale ce determină scăderea vederii)
 ganglioni preauriculari măriți de volum (în conjunctivitele virale)
 febră (în conjunctivitele virale)
 dureri de cap (în conjunctivitele virale)
 semne de rinită (curge nasul – în formele virale sau alergice)
 leziuni alergice la nivelul pielii
Diagnosticul conjunctivitei

Conjunctivita este diagnosticată în urma unui examen ocular complet efectuat de către medicul oftalmolog. Testarea, cu
accent pe conjunctivă și pe țesutul înconjurător, poate include:

1. Istoricul pacientului pentru a stabili cu exactitate simptomele, când au debutat și dacă există probleme de
sănătate sau condiții de mediu care favorizează afecțiunea
2. Măsurători de acuitate vizuala pentru a stabili dacă a fost afectată vederea (în caz de complicații)
3. Evaluarea conjunctivei și a țesutului extern al ochiului prin folosirea luminii și a instrumentului măritor.
4. Evaluarea structurii interne a ochiului – medicul se va asigura că nu există un alt țesut afectat de conjunctivită.
5. Testarea suplimentară, care poate include și recoltarea unor mostre de țesut conjunctival. Este îndeosebi
important în cazul conjunctivitei cronice sau daca nu există răspuns la tratament.
Cum se tratează?

Tratamentul conjunctivitelor este diferit, de la caz la caz, în funcție de tipul acestora: în cele bacteriene tratamentul
presupune antibiotic; în formele virale, tratamentul este simptomatic; cele alergice necesită antihistaminice sau
corticosteroizi, precum și depistarea și eliminarea alergenului în cauză.

La recomandarea medicului oftalmolog, se poate realiza examenul secreției conjunctivale, iar alegerea antibioticului se va
face în funcție de rezultatul antibiogramei.

Igiena personală

O bună igienă este cea mai bună metodă pentru a controla răspândirea conjunctivitei. După ce infecția a fost diagnosticată,
urmează pașii de mai jos:

1. Nu îți atinge ochii cu mâinile.

2. Spală-te pe mâini corect și frecvent.
3. Schimbă prosopul de față zilnic și nu folosi la comun prosopul personal.
4. Aruncă acele cosmetic destinate ochilor, în special mascara (rimelul), dacă au fost contaminate.
5. Nu folosi produsele cosmetice sau cele pentru îngrijirea ochilor care aparțin altor persoane.
6. Urmează sfatul medicului privind îngrijirea lentilelor de contact.
Din momentul în care recunoști câteva simptome ale conjunctivitei, nu le neglija și mergi la medicul oftalmolog pentru un
consult de specialitate și pentru a primi stratamentul corespunzător. Sănătatea ochilor este foarte importantă pentru că
depindem de ei în orice moment și pentru orice activitate pe care o desfășurăm.