Curs 1.

Masuratori

Prin masurare se intelege un proces prin care se compara o marime

necunoscuta cu o marime cunoscuta denumita etalon de acelasi fel. Rezultatul
masurarii ne arata de cate ori se cuprinde marimea etalon in marimea necunoscuta.
𝑥
𝑁=
𝑥𝑒

Procesul de masura este afectat de erori. Aceste erori provin din metoda de
masura, de modul de exprimare a rezultatului sau din imprecizia aparatelor.
Erorile de pot clasifica in: -grosolane
-distematice
-aleatoare.
Erorile grosolane sunt in general erori de metoda (folosirea incorecta a
aparatelor, citirea lor incorecta). Rezultatul este neutilizabil.
Erorile sistematice sunt de regula introduse de aparatele de masina. Pot
proveni dintr-o etalonare proasta a acestora. Pot fi corectate si rezultatele pot fi
folosite.
Erorile aleatoare apar din cauze diverse. Nu pot fi corectate , iar singura
metoda consta in masurarea aceleasi marimi cu mai multe aparate.

Masuratorile pot fii directe sau indirecte.

𝑎 = 𝑎0 ± ∆𝑎
𝑏 = 𝑏0 ± ∆𝑏
𝑎 + 𝑏 = 𝑎0 + 𝑏0 ± (∆𝑎 + ∆𝑏)
𝑎 − 𝑏 = 𝑎0 − 𝑏0 ± (∆𝑎 + ∆𝑏)
𝑎 ∗ 𝑏 = 𝑎0 ∗ 𝑏0 ± (𝑎0 ∗ ∆𝑏 + 𝑏0 ∗ ∆𝑎) ± ∆𝑎 ∗ ∆𝑏

eroare
 Aparate de masura
Masurarea nu este un scop in sine ci este folosita pentru reglarea unui proces
tehnic.

Aparatele de masura sunt de doua criterii:

-pot fi utilizate de un operator uman
-pot fi utilizate de un sistem tehnic.
Sunt aparate de masura analogice si digitale.

Proprietatile aparatelor de masura

Precizia aparatelor de masura
Este inversul erorii pe care o introduce aparatul si se exprima in mai multe moduri:
 -ca precizie insemnand eroarea relativa maxima a valorilor masurate.
-clasa de precizie este abaterea maxima procentuala masurata la valoarea
maxima adomeniului de masura.
Sensibilitatea aparatului de masura reprezinta raportul dintre variatia
indicatiei si mariatia marimii de intrare.
Rezolutia reprezinta varianta minima a marimii de intrare care poate fi pusa
in evidenta la aparat.
Fidelitate este proprietatea aparatului de a reactiona doar la marimea utila de
masurat.
Fiabilitatea este proprietatea aparatului de a functiona corect un timp
indelungat.
Domeniul de masura= valoarea maxima de masurat
Gradul de protectie= solicitarile climatice si de mediu la care rezista
aparatul.

Masurarea tensiunilor si curentilor

Masuratorile curente se fac cu voltmetre si ampermetre.

u=U*sin(ω*t)
u-valoarea instantanee
U-amplitudinea semnului
ω=2*π*f=2*π/T= pulsatie
f-frecventa
T-perioada
Aparatele de masura masoara valoarea medie si sunt gradate in valoarea efectiva.
𝑈𝑒𝑓 −valoarea efectiva a tensiunii

𝑢 = 𝑈𝑒𝑓 ∗ √2 ∗ sin⁡(ωt)
Valoare efectiva este valooarea unui semnal de curent continuu care in timp de o
perioada dezvolta aceeasi caldura pe un consumator rezistiv ca semnalul variabil
masurat.

𝑇
1
𝑈𝑒𝑓 = √∫ 𝑢2 𝑑𝑡
𝑇 0
1
Pentru marimi sinusoidale valoare efectiva se afla cu amplitudinea in raport de
√2
𝑈
𝑈𝑒𝑓 =
√2

Masurarea tensiunilor se face cu voltmetrul. Acesta se conecteaza in paralel pe

componenta pe care vrem sa aflam tensiunea.
Un voltmetru bun este un voltmetru cu rezistenta de intrare cat mai mare.

Algoritmul de masura
 Se comuta dupa caz pe scalele de alternativ sau continuu. Se comuta pe
domeniul de masura corespunzator tensiunii pe care vrem sa o masuram. Daca nu
se cunoaste nici macar cu aproximatie
pe care dorim sa o masuram se porneste de la domeniul maxim si se scade treptat
pana la scala minima care permite masurarea.
Aparatele uzuale masoara tensiuni de pana in 600V. Pentru tensiuni mai mari se
folosesc voltmetre speciale.

Masurarea curentilor
Se poate face direct cu amepermetrulc are se monteaza in serie cu circuitul care
ne intereseaza.

Ampermetrul ideal are rezistenta interna nula (cat mai mica).

Algoritmul de masura:
-se stabileste tipul de scala, continuu sau alternativ, domeniul de masura si se
conecteaza ampermetrul in circuit. In caz de incercitudine se porneste pe domeniul
maxim de masura si se scade treptat.
Masurarea indirecta a curentilor: in general intreruperea circuitului trebuie evitata,
fiind o operatie distructiva. Curentul se poate afla masurand tensiunea pe o
rezistenta cunoscuta si aplicand legealui Ohm.
Masurarea rezistentelor se poate face direct cu Ohmetrul. Exista doua cazuri
speciale: masuratorile de izolatie si de continuitate.
Masuratorule de izolatie verifica faptul ca intre 2 puncte nu exista contact electric.
Rezistenta masurata este de ordinul sutelor sau zecilor de Mohmi.
Prin masuratorile de continuitate se verifica starea conductoarelor si a elementelor
de legare si comutare.
Un circuit este continuu daca rezistenta masurata este de ordinul fractiunilor de
ohmi.
Rezistentele foarte mari (cele de izolatie) se masoara cu Mohmmetre la tensiuni
mari de 500-1000V.
Rezistentele foarte mici se masoara cu miliohmmetre prin injectia unor curenti
mari si masurarea tensiunii pe circuit.
Ohmmetrele uzuale masoara cu tensiuni de 1-2V si curenti de ordinul
miliamperilor maxim.

Curs 2
Conversia-analog digitala
Marimile fizice au evolutii continue fiind reprezentate de semnale elctrice
analogice. Prelucrarea semnalelor se poate face atat in forma analogica cat si in
forma numerica. In forma analogica cat si in forma numerica. In perioada actuala
referandu-se ultima varianta.
In acest scop exista circuite integrate specializate care fac preluare de
semnal; conversie analog numeric; prelucrare digitala si daca este cazul conversia
inversa digital in analog.
1. Conversia dublarampa:

Pentru a masura tensiunea Ux, pentru aceasta se foloseste un condensator C.

La momentul initial C este descatoare:
I/T * C= ΔQ/ΔU
Iî = k*Uî , tî =timp incarcare constanta si aceeasi tensiune pe condensator :
ΔU = Uf - U0 (=0) = (Iî * tî)/ C = (k*Ux*tî)/C
 In faza a doua C este descarcat cu un curent constant Id = ct. -> td pana cand
tensiunea pe C devine 0. => Uf = (Id*td)/C
𝐼𝑑
𝑈𝑥 = ∗𝑡
𝑘 ∗ 𝑡î 𝑑

Aparatele de masura sunt practic niste cronometre care masoara timpul de

descarcare

2. Convertoarele cu urmarire
 Convertorul cu urmarire este un convertor lent si se foloseste doar pt se
foloseste doar pentru semnalele lent variabile

3. Convertorul cel mai des utilizat este convertorul cu aproximari succesive.

Foloseste un registru in care se creeaza reprezentarea numerica a tensiunii de
intrare, o logica de comanda care modifica succesiv toti bitii din registrul
incepand cu cel mai semnificativ si pastreaza sau nu modificarea bitului
respectiv in functie de rezultatul comparatiei dintre tensiunea de iesire a ΔAC-
ului si tensiunea de intrare
 Este cel mai rapid convector si este utilizat de mahoritatea echipamentelor
de masura automate.
Ultimele 2 metode de conversie creeaza un rezultat numeric reprezentat in
cadru liniar natural.
Conversia dubla rampa obt. rezultatul dupa dorinta in cadru liniar natural
sau in liniar codificat natural.
Osciloscopul

Este un aparat de laborator care permite vizualizarea grafica a semnalelor. In

general reprezinta semnalele in functie de timp, dar unele osciloscoape permit
reprezentarea unui semnal in functie de alt semnal furnizat extern.
D.p.d.v constructiv osciloscoapele se clasifica in:
- digitale sau numerice
-analogice

Cele digitale sunt compuse din conservatoare analog numerice si

microcontrolare specializate care pot memora, prelucra si afisa grafic semnalele de
regula pe un afisaj matricial.
Cel analogic este compus din urmatoarele blocuri:
 - Afisajul
- Cub catodic cu deflexia electrostatica
- Amplificatoare de deflexie (blocurile de baleaj)

Pentru deplasarea spatiului pe orizontala exista blocul bazei de timp.

Comenzile osciloscopuli se impart in:

-Comenzile ecranului: intensitate, focalizare, astigmatism, rotire trasa.

-Comenzile pentru intrarile de semnal: intrarea se face pe borne notate cu Y,
semnalul aplicat deviaza sparturi pe directie verticala.

Exista 3 comenzi mari: tipul masuratorii putand avea 2 sau 3 pozitii: CC,
AC, GND
Pe pozitia CC semnalul trece impreuna cu componenta continua, pe pozitia
AC se va vedea doar componenta alternativa a semnalului. Pozitia GND
scurtcircuiteaza intrarea osciloscopului pentru a determina referinta de 0.
Deplasarea pe verticala: este un potentiometru prin care spotul poate fi dus
mai sus sau mai jos pe ecran.
Sensibilitatea pe verticala este un comutator gradat in volti pe diviziunea
care permite vizualizarea in conditii optime atat pentru semnale mari, cat si pentru
cele foarte mici.
Comenzile baleiajului pe orizontala:
Baleajul se orizontala deplaseaza spotul de la stanga catre dreapta cu viteza
constanta. Comenzile bealeiajului sunt:
- baza de timp care da viteza de deplasare a spotului in div/sec
- deplasarea pe orizontala necesara pentru potrivirea oscilogramei pe caroiajul
afisajului
- comanda de sincronizare care poate contine mai multe elemente de reglaj.
 Baleiajul osciloscopului se poate face in regim automat (baleiajul se face
permanent) sau in regim declansat( se face doar cand semnalul pe Y depaseste un
prag.
Exista osciloscoape care permit patrunderea din afara si pentru baleiajul pe
orizontala.
Masuratori facute cu osciloscopul.
Osciloscopul este in principal un aparat pentru vizualizarea semnalelor si nu
permite masuratori de precizie (exceptie fac cele digitale prevazute cu sisteme de
masura si afisaje digitale)
Masuratorile de tensiune
Trebuie urmati anumiti pasi:
1. Se stabileste referinta de 0 a osciloscopului
2. Se stabileste regimul de lucru CC sau AC
3. Se comuta butonul de sensibilitate pe Y astfel incat trasa sa fie vizibila pe
ecran
4. Se masoara nr de diviziuni intre referinta de 0 si trasa afisata si se calculeaza
tensiunea: Ux= Nr. de diviziuni x Sensibilitatea [V/div]

Masuratori de timp

Se efectueaza punctul de la 1 la 3 din masuratorile anterioare

4. Se masoara nr de div. Pe orizontala intre cele doua puncte ale semnalului

si se inmulteste cu indicatia bazei de timp.
Frecventa se calculeaza prin inversul perioadei

Masuratori de frecventa.
Se poate face indirect prin perioada sau prin metode de comparatie
folosing lissajous-ul pe osciloscoapele cu intrare de semnal si pe baleiajul
orizontal
 Pe intrarile osciloscopului se aplica semnalul de frecventa necunoscuta si un
semnal de frecventa cunoscuta data de un generator de semnal calibrat.
Figurile lissajous apar daca ambele semnale sunt de tip armonic ( sin – cos)
x = X*sin(ωt)
y = Y*sin(ωt + φ)

Se va obtine o figura stabila pe ecranul osciloscopului daca raportul

frecventelor celor 2 semnale poate fi scris ca numar rational.

Masurarea defazajelor:

Se poate face cu un osciloscop cu mai multe spoturi (sau mai multe intrari
Y). Acesta permite vizualizarea in functie de timp concomitent a mai multe
semnale.

𝑎
φ= defazaj ; φ= 2 π *
𝑇

Defazajul se mai poate masura si prin elipsa lissajous.

Masurarea impulsurilor:
 Pentru impulsuri se poate masura o amplitudine pozitiva sau negativa, o
valoare vart la varf, lungimea palierului pozitiv (durata palierului pozitiv) (Pp),
durata palierului negativ (Pn), durata franturii de crestere (Fc), durata frontului de
descrestere (Fd)
Daca scade periodic se poate masura perioada si frecventa.
Factorul de umplere pentru impulsuri dreptunghiulare si periodice

𝑃𝑝 𝑃𝑛
Fu = ; Fur =
𝑇 𝑇

Nu toate osciloscoapele permit masurarea tensiunilor mari. Pentru

extinderea gamei de masura se folosesc sonde atenuatoare. Intrecerea
osciloscopului este echivalenta cu un grup, rezistenta condesator. Sonda
atenuatoare contine o combinatie de rezistente si condensatoare si condensatoare
prin care nivelul semnalului este atenuat de 10 sau 100 ori fara a afecta forma
semnalului.
Sonda atenuatoare are un element de reglaj care se ajusteaza
introducand prin sonda un semnal dreptunghiular de calibrare si urmarind ca pe
ecranul osciloscopului sa apara tot un semnal dreptunghiular
 Curs 3
Elemente pasive de circuit

Rezistentele (R) sunt cele mai folosite elemente de circuit. Se simbolizeaza pe

schema electrica in functie de standard.

sau Apare ca raportul dintre tensiunea la

bornele dispozitivului si curentul pe care il parcurge. R=U/I
Rezistenta ideala are valoarea R=ct indiferent de tensiunea la borne, timp,
frecventa sau alti parametrii.
Rezistentele sau rezistoarele pe care le utilizam sunt de 2 feluri: fixe sau variabile.
O alta clasificare – dupa constructia lor: peliculare (pelicula putand fi de carbon
sau metalica), de volum sau bobinate.
Rezistentele peliculare cu carbon sunt rezistente de uz general, cele mai ieftine,
dar nu au performante electrice deosebite.
 Rezistenta cu pelicula metalica se utilizeaza pentru aplicatii generale in care se
cere o precizie a valorii rezistentei, stabilitate in timp, cu temperaturi si zgomot
electric reduse.
Rezistentele de volum sunt rezistoare la care tot corpul rezistentei este este
conductiv si se folosesc in radiofrecventa sau rezistoare de putere.
Rezistentele bobinate sunt formate dintr un corp izolator pe care se infasoara o
sarma rezistiva. Sunt de regula rezistoare de putere.
In functie de puteri avem (valorile sunt standardizate) :
- Rezstente de mica putere care pot disipa in conditi normale 1/8; ¼; ½ W;
- Rezistentele de medie putere 1-2 W;
- Rezistentele de mare putere 3-100 W.
Valorile standardizate ale rezistentelor depind de clasa de precizie sau de
toleranta de fabricatie. Cu cat toleranta este mai mica, cu atat sunt mai multe
valori rezistive in serie.
Marcarea rezistentelor cuprinde valoarea nominala a rezistentei, toleranta de
fabricatie si eventual puterea rezistentei.
Marcarea se poate face clar cu cifre si litere ca de exemplu 10k5%, existand si un
cod al culorilor si un cod numeric.
Pentru rezistoarele normale rezistenta creste usor cu cresterea temperaturii.
Rezistoare variabile
Se utilizeaza pentru reglaje in exploatare sau la fabricant (service). Rezistentele
variabile de compun dintr un corp rezistiv si un cursor alunecator in lungul
rezistentei.

simbolul potentiometrului variabil

simbolul potentiometrului seminar

Potentiometrele devin rezistente variabile daca se utilizeaza cursorul si un singur
terminal. Pentru potentiometre exista mai multe moduri in care variaza rezistenta la
deplasarea cursorului.
 Rezistente neliniare
Sunt acele rezistente la care raportul U/I respectiv valoarea R este variabil in
functie de parametru. In aceasta categorie intra: termistoarele, varistoarele,
fotorezistente.
Termistoarele sunt rezistente a caror valoare depinde de temperatura unui
coeficient mult mai mare decat la rezistentele normale. Se fabrica in 2 variante: cu
coeficient pozitiv de temperatura ( R creste cu temperatura) sau cu coeficient
negativ de temperatura ( R scade cu temperatura ). Constructiv termistoarele se
fabrica sub forma de disc, cilindru sau se monteaza intr un surub pentru prindere pe
radiatoare.
Se folosesc ca traductoare de temperatura, fiind ieftine si fiabile, dezavantajul
consta in neliniaritatea depententei rezistenta-temperatura.
Valoarea termistorului reprezinta rezistenta acestuia la tempeatura normala.
La termistoare se mai indica puterea pe care o pot disipa, respectiv curentul
maxim.
Un caz particular il reprezinta marcile tensiometrice.
Marca tensiometrica reprezinta un fir conductiv introdus intr un material izolator,
ansamblul urmand sa fie lipit de o piesa mecanica supusa deformarilor.
Deformarea piesei duce la intinderea sau deformarea conductorului insemnand
cresterea sau scaderea rezistentei electrice a acestuia.
Rezistentee variabile sunt prezente pe autoturisme, pe sistemele de injectie.
Tensiometrele se gasesc notate cu PTC, MTC.
Varistoarele sunt rezistoare a caror rezistenta depinde de tesiune (scade cu
tensiunea la borne).
Se folosesc pentru protectii la supratensiuni.
Fotorezistentele sunt rezistente dependente de lumina. Rezistenta lor scazand
cand sunt iluminate.
Pentru fotorezistoare se defineste o rezistenta masurata la intuneric, de intuneric.
Se folosesc la autoturismele la care luminile se aprind automat.
Condensatoarele sunt elemente de circuit capabile sa inmagazineze energie
sub forma de sarcina electrica. Sunt compuse din 2 conductoare electrice,
apropiate, izolate printr un material dielectric.

1;2;3- condensatoare polarizate

Marcarea lui de face cu C. C=Q/U, aceasta relatie reprezinta raportul dintre
sarcina inmagazinata pe armatori si sarcina de pe armaturi.

Dupa constructie sunt: condensatoare fixe, variabile si semivariabile.

Condensatoarele fixe:
-nepolarizate (condensatoare cu hartie,ceramica, polistiren metalizat)
-polarizate (electrolitice) care au drept dielectric oxizii de aluminiu, tantal,
molibden.
Cele ceramice se folosesc in frecvente medii si inate, in aplicatii in care precizia si
stabilitatea nu sunt necesare.
Condensatoarele electrolitice sunt cele de valori mari, tensiunea continua se aplica
asa cun este marcat pe condensator altfel condensatorul se defecteaza.
Condensatoarele cu oxizi de aluminiu sunt celede uz general cu variatii mari de
temperatura cu timp de viata redus.
Condensatoarele profesionale sunt cu tental care rezista in gama extinsa de
temperaturi si sunt stabile in timp.
Condensatoarele elecrolitice au o dispersie foarte mare in jurul valorii nominale.
Respecta clasele de precizie de la rezistoare, dar nu coboara sub 5-10 %.
Pe condensatoare se mai marcheaza tensiunea nominala care reprezinta valoarea
maxima de curent continuu sau valoarea maxima a unei tensiuni alternative cu
frecventa de 50 Hz.
Schema electrica: in care Rp se numeste rezistenta
de pierderi.

Referitor la gama de temperaturi pe autovehicul trebuie montate condensatoare cu

gama extinsa, insemnand: -40-85 grade C, admitandu se componente mai slabe
pentru sistemele care nu concura la siguranta autovehiculului.
Condensatoarele sunt grele si voluminoase. Circuitele montate pe autovehicul
trebuie sa fixeze corespunzator condensatoarele contra socurilor si vibratiilor,
astfel acestea se pot defecta sau desprinde de pe plan.
Inductie(L):

Peste acest simbol se figureaza tipul miezului magnetic

Bobina este formata in general dintr o carcasa peste care se bobineaza conductor de
cupru (izolat). Carcasa amplasandu se dupa caz pe un miez magnetic.
Miezul magnetic poate fi din otel silicios sau ferosiliciu care se foloseste pentru
frecventele joase, ferita pentru frecventele medii si inalte, foarte rar materiale
diamagnetice.
Bobine cu inductia mica folosite in radio frecventa se pot face pe „aer”, adica nu
au aceeasi carcasa si nici miez magnetic. Avand numar redus de spire pot fi facute
prin desen pe cablajul imprimat.
Tensiunea pe bobina este: uL= -L*di/dt
Bobina inmagazineaza energie in miezul magnetic sub forma de camp magnetic.
Bobina reala poseda o rezisenta serie cu inductia.

Reactanta bobinei este XL=ωL in care ω este pulsatia tensiunii alternative care are
frecventa f: ω=2*pi*f
Pentru bobine se defineste un factor de calitate: Q=XL/R
Bobinele se folosesc pentru actionari elecrice: electromagneti, relee, etc., pt
acumulatoare de energie, pt filtrarea semnalelor elecrice si alte aplicatii. Nu au o
constructie standardizata, desi exista bobine prefabricate.
Un caz special reprezinta bobinele cuplate
Prin intermediul campului magnetic se transfera energia dintr o bobina in cealalta
fara contact electric. Este cazul transformatoarelor de alimentare, de semnal,
circuitelor cuplate de radiofrecventa.

Curs 4
Electromagnetii
Definitie: Este un aparat electric de masura care transforma energia electrica
in energie mecanica, respective este o bobina cu miez magnetic, miezul fiind alcatuit
dintr-o armature fixa si o armature mobile. Cand infasurarea este parcursa de current
electric armature mobile este atrasa in bobina.
Cursa armaturii mobile a unui electromagnet este relative mica, cativa mm.
Forta cu care isi atrage armatura scade foarte mult la indepartarea armaturii.
Releul
Definitie:Este format dintr-un electromagnet careactioneaza un grup de
contacte. Este un aparat electric prin care la comanda electrica se pot inchide
deschide si comuta circuite avand tensiuni si curenti diferiti cu separare galvanica
intre circuitul de comanda si grupele de contacte si pentru grupele de distanta a unor
circuite de forta sau in automatizari cu ajutorul lor putandu-se realiza toate functiile
logice (si/sau negare memorie).
 Contactele releului pot fi:
-contacte de repaus (normal inchise) NC
-contacte de lucru (normal deschise) NO
-contacte comutatoare (de transfer)

Marcajele NO NC se refera la pozitia releului, respectiv contactului

nealimentat, respective neactionat. In schemele de automatizare circuitele electrice
sunt reprezentate in stare nealimentata.
Date principale ale unui releu
-numarul de contacte si tipul acestora
-curentul maxim care poate fi rupt de contacte
-tesiunea maxima admisa pe contactele deschise
-tensiunea respective curentul nominale pentru infasurarea de comanda
Circuite rezonante LC
In practica se intalnesc 2 tipuri de astfel de circuite: serie si parallel
 Legand in serie o bobina si un condensator obtinem un circuit care se
comporta diferit alimentat in current alternative sinusoidal in functie de frecventa.
Impedanta sa Z definita ca raportul dintre U si I are o valoare minima in
modul la frecventa de rezonanta.

Impedanta va avea un modul mai mare ca Zr

La rezonanta se obtine maximul modulului impedanta.

Circuitele rezonante sunt folosite pentru obtinerea filtrelor electrice. Prin
filtrare se separa semnalele dintr-un anume domeniu de frecventa de celelalte. Exista
4 categorii de filtre: trece sus, trece jos, trece banda, opreste banda.
 Transformatoare
Definitie: Este un aparatelectric care transfera energie electrica intre 2
circuite prin camp magnetic. Indeplineste 2 functii, poate modifica tensiunile si
curentii alternative si poate separa galvanic circuitul de intrare de cel de iesire.
Este compus dintr-un miez magnetic inchis pe care se amplaseaza 2 sau
mai multe infasurari. Infasurarea care primeste alimentarea se numeste alimentare
primara, celelalte numindu-se secundare.

Daca tensiunea din secundar este mai mica decat cea din primar, avem un
transformator coborator, daca Us>Up, transformator reparator.
Randamentul tranformatorului este foarte mare 0,95 sau chiar mai bun,
ceea cel face foarte utilizat in obtinerea altor tensiuni si curenti fata de tensiunea
disponibila sau retea.
 Transformatoarele separatoare sunt de protective. Ele echipeaza cam toata
aparatura de masura si control alimentata la retea.

In dimensionarea TR se calculeaza puterea care trebuie transferata sip e

baza ei se afla sectiunea necesara cu miezul magnetic. Se calculeaza curentii din
infasurari si se dimensioneaza sarma de bobinaj incat densitatea de current prin
conductoare sa fie sub 4 A/mm2.
Sigurante
Definitie:Sunt elemente de circuit destinate sa intrerupa circuitul cand
curentul prin acesta depaseste o valoare mare prestabilita.
Pot fi:- cu ciclu unic de functionare (sigurantele fuzibile) si sigurante
reamabile (sigurantele automate)
Cele fuzibile sunt compuse din:

Fuzibilul este un fir conductor cu sectiunea strict controlata care se

incalzeste prin effect Joule.
La aparitia unui supercurent temperature fuzibilului creste, acesta se
topeste si se vaporizeaza intrerupand astfel circuitul dintre cele 2 terminale. Timpul
de intrerupere al sigurantei t este proportional cu 1/j2 in care j este densitatea de
current prin fuzibil.
La unele sigurante dimensiunile terminalelor codifica valoarea sigurantei.
Corpul sigurantei poate fi confectionat din plastic, sticla sau ceramica. Pe el se
inscriptioneaza valoarea sigurantei. Culoarea corpului poate codifica valoarea
sigurantei.
Unele sigurante sunt umplute cu nisip curators. Acesta raceste fuzibilul in
conditii normale, iar la vaporizarea acestuia formeaza cu vaporii de metal un compus
chimic de mare rezistivitate impiedicandu-se astefl si mentinerea arcului electric.
Sigurantele se clasifica in functie de tipul de intrerupere:
Isc= intensitatea de supercurent
-sigurante lente (L) se ard greu, folosite pentru electroalimentare
-sigurantele normale (N) de uz general
-sigurantele rapide (R)
-sigurante ultrarapide (UR) trebuie sa protejeze semiconductorii
 Curs 5- Sigurantele cu bimetal

Bimetalul- se confectioneaza prin sudura, lipirea sau nituirea a doua table

metalice cu coeficientul de dilatare cat mai diferiti. Lamela bimetal are un capat
incastrat celalalt fiid liber. La bar de temp. apar deplasari ale capatului liber.

Lamelele bimetal pot fi cu incalzire directa atunci cand curentul controlat

trece chiar prin lamela bimetal sau cu incalzire indirecta cand trece peste lamella
bimetal si infasoara un conductor rezistiv parcurs de curentul controlat.

Sigurantele cu electromagnet
Curentul controlat trece prin bobina unui electromagnet urmand ca la
depasirea valorii prescrise electromagnetul sa atraga o armatura care sa intrerupa
circuitul parcurs de current. In general se folosesc combinatii de electromagenti cu
bimetal, electromagnetii intrerupand la supracurenti mari si bimetalul la
supracurenti mici.
Sigurantele polimar
Pentru aparatura electronica, inclusive cea de la bordul vehiculului au fost folosite
sigurante searmalile capabile sa lucreze la tensiuni de ordinul zecilor de volti si
curenti de ordinul amperilor, avand dimensiuni reduse si coturi mici.
Siguranta polimar consta din 2 contacte metalice intre care se afla o
substanta cu structura semicristalina la temperatura ambianta. Aceasta substanta
formeaza niste cai de curent datorita unor particule conductive. Prin incalzire
polimerul isi creste mult volumul, trecand intr o stare amorfa si rupand caile de
[Link] sigurantei creste de aproximativ 1000 de ori prin incalzire.
 Depasirea curentului prescris incalzeste siguranta polimar si declanseaza un
fenomen de avalansa prin care, pe masura incalzirii rezistenta acestuia creste si
degajeaza caldura in siguranta.
Prin cresterea rezistentei polimerul preia practice toata tensiunea sursei de
alimentare limitand curentul la o valoare nepericuloasa.
Rearmarea sigurantei se face prin racirea acestuia care se poate produce
ori prin revenirea consumatorului la nivelul normal sau mai sigur prin intreruperea
alimentarii pentru cateva minute.

Diodele semiconductoare
Dioda este formata pe un cristal semiconductor mai exact
[Link] este impurificat controlat a.i se formeaza o jonctiune intre

2 zone impurificate diferit. Simbolul diodei:

Este un element de circuit cu conductie unidirectionala. Curentul prin
dioda trece doar in sensul de la anod la catod.
Caracteristica tensiune curent a unei diode, unde pot pune in evidenta 3
zone principale:

1. Zona de conductie in polarizare directa (+ pe anod , - pe catod), pe aceasta

zona dioda conduce curenti mari avand la borne o cadere de tensiune mica
2. Zona de blocare in polarizare inversa, in aceasta zona dioda suporta tensiuni
mari de polarizare, prin ea trecand un curent extrem de mic,
3. Zona de conducere sau strapungere in polarizare inversa in care diode
supusa unei tensiuni inverse sufficient de mare incepe sa conduca niste
curenti importanti. Diodele obisnuite se distrug lucrand in aceasta zona( dat.
Puterii mari care apare la dispozitiv)

Caracteristica reala a diodei se modeleaza printr o exponentiala

a.i nu poate fi folosita in calc. uzuale. Din acest motiv se folosesc modele
simplificate ale diodei.

Dioda ideala arata faptul ca curentul poate sa circule doar de la

stanga la dreapta. Rd=modeleaza rezistenta dinamica a diodei
Ed= tensiunea de deschidere a jonctiunii
Principala utilizare a diodelor este in redresoare(procesul prin care
energia de curent alternatic este transformat in energie de curent continuu)
Redresoarele se impart dupa numarul de faze de intrare:
Redresoare monofazate si trifazate si dupa nr de pulsuri redusate pe perioada
si faza ( monoalternanta si dublaalternanta )

[Link] monofazat monoalternanta:

Pentru circuitul alimentat in curent alternant, pe semialternantele poz, dioda

intra in conductie si apar pulsuri de curent poz prin circuit. Pe
semialternantele neg, dioda este blocata si preia toata tensiunea sursei,
consumatorul nu este parcurs de curent.
 Curentul prin sarcina, dar si tensiunea pe sarcina, prezinta o
component continua, dar si nu sunt in fapt. Semnale continue.
Jcc=E0/(pi*Rs) Uscc=E0/pi

Tensionea si curentul au cate o semiperioada in care sunt nule,

Multi consumatori nu pot fi alimentati in acest mod, pt a obtine semnale care
sa se apropie de forma curentului continuu, dupa redresor se folosesc filter
de netezire. Acestea sunt filtre cu caracteristica “ trece jos “ formate din
bobine si/sau condensatori. Filtrele simple sunt pur capacitive.

Redresarea monofazata monoalternanta si foloseste numai pt puteri

mici si este dezavantajoasa si ca eficienta si performante electrice la puteri
mari.
2. Redresoarea monofazata dublaalternanta :
-se poate realiza in 2 moduri: redresor cu prize mediana pe secundar de
transformator si redresarea in puncte.
Redresorul in puncta are pe fiecare semialternanta doua diode blocate si
doua in conductie. Lucreaza simultan diodele din brate simulte ale puntii.
D2-D3,D1-D4. Tensounea obtinuta prin redresarea dublaalternanta are o
component continua de doua ori mai mare decat la redresarea
monoalternanta.
Tensiunea este mai apropiata de forma continua existand doar
pct. In care se anuleaza. Filtrajul se poate face cu condensatoare mai mici pt
aceleasi performante.
[Link] trifazata monoalternanta:
Sistemul trifazat contine 3 surse de tensiune alternative egale ca
amplitudine si defazate in timp cu cate o treime de perioada. Aceste 3 surse
pot fi secundarele unui transformator trifazic sau bobinele induse ale unui
masini electrice tip generator trifazic.
Pt redresarea trifazata monoalternanta este necesar ca cele 3 surse
alte sist. Sa aiba un pct comun sa fie legate in stea.
 Va fi in conductie care are in anod tens. Maxima. Fiind diodele ideale, tens.
Pe sarcina va fi egala cu tens pe anodul diodei in conductie. In orice moment
o diode este in conductie si 2 sunt blocate. Pe o perioada apar 3 pulsuri ale
tensiunii pe sarcina. Tens, pe sarcina nu se anuleaza in nici un pct si este mai
buna decat cea obtinuta prin redresarea monofazata totusi ca orice alternanta
monoalternanta foloseste inefficient sursele de alimentare.

Acumulatoarele electrice

-Sunt surse reversibile in sistem inchis sau deschis, ele pot fi incarcare sau
descarcate la utilizare.
-Principalii paramatrii:
 tensiunea nominala
 tenisunea maxima de incarcare
 tensiunea minima de descarcare
 capacitatea de sarcina
 curentii maximi de incarcare si descarcare
 rezistenta interna
 domeniul de temperature
 nr. Garantat de cicluri inc-desc
Acumulatoarele cu Plumb:
-Sunt utilizate pe autovehicule ca acumulatoare de pornire si pentru transport
electric de scurta distanta
-Tens nominala:2V
-Au rezistenta interna mica si pot functiona si la temp negative
-Incarcarea se poate face in current constant, in tensiune constanta si in regim mixt
-Descarcarea se face conform producatorului, dar fara a cobori sub tensiunea
minima
-Regimul de exploatare: poate lucra in cicluri inc-desc, in tampon sau o combinatie
intre cele doua.
-De evitat: a se pastra acumulatorul pe perioade mari subincarcat, deoarece acest
lucru scade capacitatea reala a acumulatorului
-Exista atat acumulatoare cu eletrolit lichid, cat si cu eletrolit gel

Acumulatoarele cu Nichel:
-Doua variante: NiCd(Nichel-Cadniu) si NiMH(Nichel-Metal HYDRIDE)
-Cele NiCd prezinta fenomenul de memorie, au caoacitate mai mica si rezitenta
mai mare fata de NiMH
-Elemntele cu Ni au rezistenta mai mare decat cele cu Pb
-Tens nominala:1.2V
-Incarcarea acm. cu Ni se face prin 2 metode:
 incarcare lenta-curent constant, dureaza circa 14h
 incarcare rapida-curnet constant de val mare, dureaza mai putin,
se incarca balano pana la 80%, dupa care intra in incarcare lenta

-Sunt utilizate in echipamente de telecomunicatii si automatizari

-Dezavantaj: plaja mare de variatie a tensiunii in procesul de descarcare

Acumulatoarele cu Litiu(Li):
-Varainte: Li+dioxid de Cobalt, Li+dioxid de Mangan, Li+Ferofosfat. Dpdv
constructiv exista: Litiu-Ion(eletrolit lichid) si Litiu-Polimer(electrolit solid)
-Incarcarea se face intr-un regim mixt(current constant pana la atingerea tens
maxime de incarcare, dupa care se continua cu tens constanta)
-Descarcarea se face conform producatorului
-Elementele cu Cobalt sau Mangan necesita o atentie sporita, deoarece au tendinta
de a se ambala termic si pot exploda(vezi Note 7 ntz…ntz, Samsung )
-Se uitilizeaza la telecomunicatii, automatizari, masini de calcul, vehicule eletrice
si hibride
-Au rezistenta interna mica si durata mare de viata

Supercondesatoare(ultracapacitoare):
-Sunt elemente hibride intre condensatoare si acumulatoare, avand capacitate mare,
tens mica , numar foarte mare de cicluri inc-desc si valori mari pentru curentii de
incarcare si descarcare
-Se folosesc pe troleibuze si pe autovehiculele hibride