Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul de Ecologie din Chișinău

Catedra “INGINERIA MEDIULUI”

RAPORTUL STAGIULUI DE PRACTICĂ

____________________________________________

Tipul stagiului de practică____de specialitate________

Elaborat: Suslaric Ana

Elevul(a)_____________________gr.____

Verificat:

Conducătorul stagiului de practică:/__________________/[Link]/

Chișinău 2019

1
Cuprinsul
Introducere

Conținutul activităților și sarcinilor de lucru

Activitățile desfășurate și produsele elaborate

Observații personale

Concluzii

Bibliografie

Introducere

2
Programele de studii la Colegiul de Ecologie permit, , tuturor studenţilor, acumularea de
competenţe profesionale Identificarea, descrierea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice
ştiinţei piscicultura si acvicultura ;
Dezvoltarea durabilă a pescuitului şi acvaculturii reprezintă o necesitate socio-economică pe
termen mediu şi lung, implicând:
- promovarea pescăriilor, sprijinirea organizaţiilor de producători şi a fermelor piscicole viabile
din punct de vedere economic și sustenabile din punct de vedere social și al mediului ;
- promovarea unei politici favorabile incluziunii și dezvoltării echilibrate a zonelor de pescuit
-eficientizării administrării şi exploatării durabile a resurselor acvatice vii; -
- realizarea obiectivelor privind politica comună în domeniul pescuitului pentru asigurarea
conservării resurselor acvatice şi exploatării durabile a acestora
- creşterea rolului acvaculturii tradiționale ca o activitate generatoare de valori de mediu și
economice durabile
Protecția patrimoniului acvatic implică o gestionare echilibrată a resurselor acvatice vii, a
activităților de pescuit, având în vedere caracterul socio-economic și asigurarea stabilității
proprietății asupra bunurilor ce contribuie la dezvoltarea sectorului pescăresc.

În prezent, piscicultura Moldovei este unul dintre cele mai dezvoltate domenii ale sectorului
agricol datorită activităților economice ale întreprinderilor piscicole specializate și ale fermelor
piscicole individuale. Suprafața totală a bazinelor acvatice, utilizate pentru piscicultură,
constituie 20 507 ha. Peștele de apă dulce autohton și produsele din acesta sunt oferite pe piață,
în principiu, de către obiectele pisciculturii, o parte destul de mică (0,3% – 1,7%) fiind capturile
din bazinele acvatice naturale. Începând cu anul 2002, în republică este înregistrată o dinamică
de creștere durabilă a volumului peștelui din heleșteie. Producerea peștelui în Moldova, la fel ca
în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, are ca scop satisfacerea cerințelor pieței
interne .Cantitatea de pește autohton s-a mărit de 1,7 ori în ultimii 10 ani, de 6,1 ori – în
comparație cu anul 2000 și în prezent constituie 10 668 de tone sau 25% din valoarea întregii
producţii piscicole și a produselor respective consumate în țară. Pentru obținerea acestui volum
de pește, se produc 1 000-1 200 de tone de material de populat piscicol anual. Posibilitățile
potențiale ale suprafețelor și fondului genetic existent permit a obține în următorii 10-12 ani
25 000 de tone de pește autohton, ceea ce reprezintă 50 la sută din valoarea întregii producţii de
pește consumate. Pentru acest volum sunt necesare 2 000-2 400 tone de material de populat
piscicol.
Dezvoltarea pisciculturii sistematice în Moldova a început în anul 1944, pentru
îndeplinirea obiectivelor strategice, un rol esențial revenindu-i științei de profil. 17 martie 1945
este data fondării Staţiunii Experimentale Biologice pentru Piscicultură pe lângă Institutul
Agricol „M.V. Frunze” din Chişinău, care în decurs de circa șapte decenii a trecut printr-o serie
de reorganizări:
Staţiunea Moldovenească Experimentală în Domeniul Pisciculturii a Departamentului
Piscicol pe lângă Consiliul de Miniştri a RSSM (1962);
Staţiunea Moldovenească de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Pisciculturii (MoldSCŞP,
1976);
Staţiunea de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Pisciculturii (SCŞP, 1990);

3
 Filiala din Chişinău a Întreprinderii de Stat pentru Cercetare şi Producere a Resurselor
Biologice Acvatice „Acvacultura-Moldova” (2007);
Centrul pentru Cercetare a Resurselor Genetice Acvatice „ACVAGENRESURS”, Filială
a Întreprinderii de Stat „Centrul Republican pentru Ameliorarea și Reproducția Animalelor”

1.4 Jaloanele cercetării

Primul subiect de cercetare în domeniul pisciculturii a fost Studiul rezervelor furajere
naturale şi artificiale din Moldova. Începând cu anul 1950, au fost cercetate regimurile
hidrobiologice în râurile mici şi perspectivele utilizării acestora în piscicultură. Prin 1960, au fost
cercetate, elaborate și date către utilizare în piscicultură recomandări privind construcţiile de
heleşteie de tip cascadă în Moldova, a fost elaborată prognoza productivităţii piscicole a
heleşteielor şi iniţiate studii privind elaborarea biotehnologiei pisciculturii de heleşteu. O
contribuție deosebită în domeniul ihtiofaunei, a bazei furajere din bazinele naturale, elaborarea
măsurilor privind cultura crapului de o vară au adus savanții V. Grimalskii și M. Iaroşenco. Din
anul 1969, Staţiunea a purces la implementarea recomandărilor privind îngrăşarea heleşteielor,
fapt care sporește productivitatea piscicolă cu 2 000 kg/ha. Concomitent se studiază problema
creşterii materialului de populat calitativ utilizând larve predezvoltate, se perfecţionează
biotehnologia pisciculturii de heleşteu, se implementează noi obiecte piscicole în policultură, se
îmbunătăţesc calităţile de selecţie a peştilor, se studiază starea epizootică în heleşteiele
gospodăriilor piscicole, se elaborează activităţi profilactice şi argumentarea biologică a
prognozelor pescuitului.
Un nou jalon în istoria acvaculturii ține de aclimatizarea peştilor fitofagi cu ulterioara lor
selecție şi implementarea în practica reproducerii a metodelor ce permit controlarea structurii
genetice a speciilor în procesul domesticirii şi „puritatea” loturilor de reproducători la
reproducerea în masă . Introducerea peştilor fitofagi în policultura de heleșteu a permis de a mări
către anul 1975 productivitatea piscicolă a heleşteielor până la 1 400 kg/ha şi producerea peştelui
– de 2,2 ori.
Ca urmare a implementării tehnologiilor noi elaborate de MoldSCŞP la sfârşitul anilor 1980, a
fost obținută o cantitate record de pește – mai mult de 9 mii de tone anual. Numărul elaborărilor
ştiinţifice aplicate a crescut considerabil: de la patru în 1976 până la nouă în 1980, şi în acelaşi
an, diverse implementări ştiinţifice au cuprins 52 la sută din suprafeţele de heleşteu populate.
Au fost elaborate şi implementate procese tehnologice de creştere a somnului american (Ictalurus
punktatus Raf.) în heleşteiele din zona piscicolă cu numarul VI în regim termic natural . A fost
creată prima în Moldova generaţie de selecţie si studiată starea rezervelor de cegă

Foto 1. Crap de Telenești cu solzi Foto 2. Crap de Telenești cu solzi în ramă

4
Foto 3. Crap de Cubolta cu solzi Foto 4. Crap de Mândâc cu solzi dispersați

si format lotul de reproducători al nisetrului siberian (Acipenser baerii Br.) în condiții de

heleș[Link] asemenea au fost elaborate tehnologia de creştere a bufalo în policultura bazinelor
acvatice cu destinaţie complexă și biotehnica de reproducere artificială a sturionului siberian și a
cegei [14], speciilor de plătică (Abramis brama L.), de babuşcă (Rutilus rutilus L.) şi ştiucă
(Ezox lucius L.) Etapa următoare în dezvoltarea pisciculturii a fost implementarea în producere a
metodei de creştere în viviere a crapului şi a peştilor fitofagi cu densitate de populare supra-
înaltă în bazine acvatice termice, precum şi cu regim termic natural.
Pentru prima dată în Moldova a fost elaborat şi realizat programul de sporire a rezistenţei
crapilor la bolile infecţioase prin utilizarea metodelor genetice de profilaxie a bolilor(1982–
2000) [3; 6]. Echipa de autori formată din Galina Curcubet, V. Domanciuc, V. Lobcenco, Iu.
Iliasov, V. Epur a creat și aprobat patru rase de crap autohtone cu rezistenţă sporită la bolile
infecţioase, care depăşesc standardele existente: productivitatea piscicolă de peşte de consum– cu
15-26%, prolificitatea lucrativă a femelelor – cu 46%, supravieţuirea larvelor de trei zile per
femelă – cu 30-44%. Trei rase: Crap de Teleneşti cu solzi, Crap de Teleneşti cu solzi în ramă şi
Crap de Cubolta cu solzi au fost incluse în Catalogue of Carp Breeds (Cyprinus Carpio L.) of the
Countries of Central and Eastern Europe (Catalogul Raselor de Carp (Cyprinus Carpio L.) din
țările Europei Centrale și de Est (foto 1, 2, 3) [7; 10; 11]. Crap de Mândac cu Solzi dispersaţi cu
rezistenţă sporită la temperaturi joase a fost evaluat de experţii internaţionali din instituţiile de
profil (Belarus, Ucraina, Polonia şi Ungaria) ca realizarea selecţiei în status de rasă înalt-
productivă ce se caracterizează printr-o capacitate bună de a căuta hrană şi de a se alimenta activ
la temperaturi comparativ joase ale apei, precum și o creştere rapidă ce depăşeşte standardele
existente: productivitatea piscicolă de peşte de consum – cu14%, supravieţuirea larvelor de trei
zile per femelă – cu32-40% [8]. Este un crap cu învelişul corpului având solzi puţini, un volum
comestibil cu 4-5% mai mare decât la crapii cu solzi și recomandat pentru cultivare în bazinele
acvatice cu condiţii de creştere relativ stricte (foto 4).
Analiza comparativă a caracteristicilor reproductive ale raselor de crapi din ţările europene și din
CSI a arătat că rasele autohtone nu cedează celor mai productive rase, fapt care necesită
condiționează dezvoltarea în continuare a fondului genetic piscicol al țării (tabelul 1Anexa 1). În
prezent sunt create loturile de reproducători ai noilor generaţii ale raselor de crap cu o structură
actualizată, eterogenitate înaltă şi diversitate genetică, elaborată şi implementată tehnologia
exploatării lor. Cota parte a crapilor, obținuți de la reproducătorii de rase, constituie95 la sută din
volumul producerii crapului în republică. Pentru sporirea productivităţii heleşteielor de creştere
şi de îngrăşare a fost evaluată capacitatea combinatorică a raselor de crap create și obținuți nouă
crossuri interrasiale. Excesul după productivitatea piscicolă a hibrizilor a fost de 150-214 kg/ha .

5
Crearea crossurilor care manifestă efect heterozis în prima generaţie(F1), conform indicilor
piscicoli, este o rezervă importantă de sporire a producerii de peşte de heleşteu.
Condițiile climatice permit practicarea pe scară largă în Republica Moldova a policulturii
de crap
și pești fitofagi cu repopularea uneia dintre speciile de pești răpitori: șalău, știucă sau somn
european în scopul utilizării mai raționale a potențialului de producție biologică. Actualmente
sunt create loturile de reproducători de sânger de generația a V-a; de novac și cosaș de generația
a IV-a de linie chinezească, exploatarea cărora va permite de a folosi o bună parte din producţia
primară ce se formează în bazinele acvatice şi de a crea un sistem ecologic avantajos [1].
Direcţionarea creării loturilor de reproducători a peştilor fitofagi, respectând tehnologiile de
creştere și întreținere, va permite: obţinerea reproducătorilor rezistenţi, adaptați la participarea
reproducerii multiple; sporirea calităţilor reproductive ale femelelor (fecunditatea icrelor,
prolificitatea lucrativă, supraviețuirea larvelor); îmbunătăţirea calităților materialului de populat.
O modalitate de conservare și restabilire a unor specii de pești industriali valoroși este crearea
loturilor de reproducători și a grupelor selecționate de deferite vârste, reproducerea și cultivarea
materialului de populat în condițiile controlate, cu popularea ulterioară a heleșteielor și bazinelor
acvatice naturale. Astfel, în fermele de prăsilă au fost create grupa de remont a poliodonului
(Polyodon spathula alb.) și populațiile de heleșteu de știucă
și șalău (Stizostedion lucioprca L.).
În premieră pentru Moldova, a fost format lotul de
reproducători inițial și obținute I-a și a II-a generațieale
somnului european (Silurus glanis L.) din populația de
heleșteu (foto 5).

Foto 5. În brațe cu reproducătorul somnului european de

populație din heleșteu
Loturile de reproducători ai somnului european create pot fi gestionate din punct de vedere al
pisciculturii de heleşteu, ceea ce face posibilă utilizarea lui pe scară largă în producția industrială
de pește şi în cea ecologică, precum şi în lucrările de selecţie şi prăsilă, cu scopul organizării
reproducției interliniare şi creării colecţiei genetice a populaţiilor de peşti de heleşteu [12].
Exploatarea lor în reproducere va permite elaborarea unei noi componenţe a policulturii în
piscicultura autohtonă, cu perspectiva sporirii productivităţii heleşteielor şi obţinerii producţiei
delicioase de pește cu o calitate a cărnii ce nu cedează sturionilor.

Centrul Național de Cercetare a Resurselor Genetice Acvatice „Acvagenresurs”

Centrul pentru Cercetare a Resurselor Genetice Acvatice „Acvagenresurs”.

Filială a Întreprinderii de Stat „Centrul Republican pentru Ameliorarea și Reproducerea
Animalelor”.
Profilul de acreditare: studiul și verificarea resurselor piscicole și a crustaceelor.
Fondator: Agenția Protecției Publice a Republicii Moldova
Direcția de cercetare: Acvacultura, crearea raselor, liniilor, hibrizilor, elaborarea tehnologiilor
de reproducere și creștere, conservarea fondului genetic alspeciilor valoroase de pește și raci.
Centrul de cercetare are 3 laboratoare specializate:

Laboratorul de selecție și reproducere a obiectelor acvaculturii:

6
  Completarea fondului genetic;
 Crearea noilor rase, hibrizi;
 Elaborarea noilor tehnologii de exploarare a loturilor de reproducători a noilor rase și linii
a peștilor
 Valorificarea speciilor noi și implicarea lor în producere, lărgirea asortimentului
producției piscicole.

Laboratorul de monitorizare hidrochimică și ihtologică:

 Monitorizarea situației epizootice a bazinelor acvatice;
 Profilaxia și tratamentul peștilor;
 Aprecierea calității apei și optimizarea ei în bazinele acvatice;
 Elaborarea recomandărilor privind ameliorarea condițiilor de creștere a peștilor.

Laboratorul utilizării raționale și dezvoltării resurselor naturale ale bazinelor acvatice;

 Eleborarea noilor tehnologii de creștere a peștilor;
 Păstrarea și restabilirea resurselor de pești;
 Elaborarea argumentării piscicol-biologice
 Stabilirea prejudiciului și pierderilor aduse rezervelor piscicol-biologice
 Elaborarea metodelor și normativelor meliorative piscicol-biologice și monitorizarea
stării ecologice a heleșteielor.

Conținutul activităților și sarcinilor de lucru

7
Stagiul de practică a fost realizat în două laboratoare a Centrului Național de Cercetare a
Resurselor Genetice Acvatice „Acvagenresurs”
Laboratorul de selecție și reproducere a obirectelor acvaculturii și Laboratorul de monitorizare
hidrochimică și ihtologică
Piscicultura reprezinta o ramura de baza a acvaculturii care se ocupa cu recoltarea si
valorificarea pestelui destinat consumului uman, dar contribuie in acelasi timp si la cresterea
pestilor in conditii controlate in care se aplica tehnologii diferentiate in functie de caracteristicile
acestora.
Piscicultura se poate practica in bazine naturale (rauri, fluvii, lacuri, mari si oceane), sau
in bazine artificiale (helesteie, iazuri, lacuri de acumulare, bazine, canale etc.).
O alta clasificare utilizata in functie de caracteristicile bazinelor acvatice imparte piscicultura in:
piscicultura in helesteie si iazuri si, respectiv, piscicultura in bazinele naturale.
a.) Piscicultura in helesteie. Se caracterizeaza prin utilizarea unor bazine artificiale create de om,
in care toate fazele proceselor de crestere si inmultire sunt dirijate de acesta. In aceste bazine,
materialul biologic este populat la densitati ce depind de cantitatea de hrana naturala si respectiv
de posibilitatile de hranire suplimentara. Obisnuit se creste un material biologic relativ omogen,
in mono - sau policultura, de aceeasi varsta sau de varste diferite. Piscicultura in helesteie are si
avantajul ca fiecare bazin se alimenteaza si se evacueaza individual, are in general aceeasi
adancime, se poate goli complet, iar vatra bazinului poate fi prelucrata asemanator terenurilor
agricole exploatate pentru culturile mari. Tinand cont de aceste caracteristici, productia pe
unitatea de suprafata ajunge al 3000-5000 kg/ha sau 0,3-0,5 kg/m2 (fig. 1).
b. )Piscicultura in iazuri se caracterizeaza prin utilizarea unor bazine acvatice amenajate pe
cursul unor rauri din zonele de deal si submontane, prin bararea apei intre cei doi versanti.
Nivelul apei este neuniform, cu adancime minima la nivelul de alimentare si o adancime maxima
la nivelul barajului. Troficitatea bazinelor este mai redusa, pescuitul nu se poate face niciodata
total si, ca atare, variabilitatea marimii pestilor este mare. Nu se executa golirea iazului decat
extrem de rar, iar hrana de baza este cea naturala. Urmare a acestor cateva caracteristici si
productia de peste pe unitatea de suprafata este mai redusa, respectiv 800-1500 kg/ha.
Sub raportul cerintelor diferitelor specii de pesti fata de temperatura apei, respectiv fata de
confortul biologic, putem avea o piscicultura in ape calde si o piscicultura in ape reci.
Dupa gradul de incarcare a apei cu saruri minerale, putem avea piscicultura in ape dulci,
piscicultura in ape salmastre, amestec de apa dulce cu sarata si piscicultura in ape sarate sau
marine.
Deoarece majoritatea speciilor de pesti de cultura apartin la doua familii, se considera ramuri
principale ale pisciculturii continentale: ciprinicultura si salmonicultura, respectiv ramuri
secundare esocicultura (cresterea stiucii), silicultura (cresterea somnului) si sandrocultura
(cresterea salaului).
Ciprinicultura este acea ramura a pisciculturii care se ocupa de cresterea crapului si a
celorlalte specii din familia Ciprinidae, specii ce valorifica resurse trofice acvatice foarte variate
si le transforma in carne valoroasa, usor asimilabila, cu continut ridicat de proteine, vitamine si
saruri minerale, foarte bine consumata si apreciata de om.

Tipurile principale de unități piscicole

8
Dupa modul de organizare al procesului de productie, dupa productia obtinuta la unitate de
suprafata si dupa destinatia productiei, unitatile piscicole cu exploatare intensiva pot fi:
1) unitati cu circuit inchis (complete);
2) unitati cu circuit deschis (incomplete);
3) unitati piscicole complexe.
Unitatile cu circuit inchis se caracterizeaza prin obtinerea pestelui de consum, pornind de la
incubatie si terminand cu valorificarea materialului biologic, peste trecut prin toate fazele
tehnologice, asigurand totodata o eficienta economica ridicata.
Unitatile cu circuit deschis se caracterizeaza prin cresterea numai a unor categorii de varsta, in
functie de care pot fi unitati destinate pestelui de consum sau unitati de tip pepiniera, in care se
produce puiet pentru populari si repopulari, care valorifica materialul biologic in stadiul de larva
sau puiet si mai rar alte categorii de varsta.
Pepinierele au o importanta deosebita in piscicultura, deoarece produc material biologic pentru
alte unitati sau pentru populari si repopulari in cursurile de apa naturale. De asemenea. in aceste
unitati se efectueaza si reproducerea natural dirijata sau artificiala, cresterea larvelor si a
puietului, categorii de varsta extrem de sensibile, care presupune o tehnologie foarte exacta.
Uneori exista posibilitatea ca materialul biologic sa si ierneze si numai primavara sa fie
valorificat.
Unitatile de ingrasare si obtinerea pestelui de consum cresc pestii de la stadiul de crap vara pana
la valorificare, care are loc la doua, trei veri, in functie de greutatea solicitata de piata.
Unitatile piscicole de tip ,,complex" se caracterizeaza prin existenta tuturor categoriilor de varsta,
in aceste ferme avand loc selectia, reproducerea, producerea de puiet, cresterea, ingrasarea si
valorificarea. Uneori pot avea loc si unele prelucrari primare sau conservari si depozitari
temporare.
In functie de numarul speciilor exploatate putem intalni unitati in care se exploateaza o singura
specie (monocultura). sau doua sau mai multe specii (policultura). De asemenea, exista unitati in
care se cresc numai specii pasnice, pesti rapitori sau combinatii intre cele doua tipuri de pesti cu
comportament alimentar diferit.
Exista si clasificari care au in vedere ciclul de exploatare, pe un an (pepiniere), doi ani, trei sau
mai multi ani.
Disponibilitatea a peste 260 milioane de euro pentru investiţii în proiecte din domeniul
acvaculturii oferă celor cu idei de afaceri şi spirit antreprenorial şansa unică de a înfiinţa ferme
cu cheltuieli minime. Studiile de piaţă apreciază că potenţialul de producţie al bazinelor piscicole
amenajate sau naturale ar putea fi dublat în condiţiile creşterii exponenţiale a cererii de carne de
peşte.

9
De ce ar fi piscicultura potrivită pentru mine?

În esenţă, administrarea unei ferme piscicole nu se diferenţiază ca principii manageriale de

fermele în care se exploatează bovine, spre exemplu.
De fapt, în ferma piscicolă activitatea e mai complexă, pentru că, spre deosebire de bovine, peştii
nu se văd, iar prevenirea problemelor este esenţială.
Cineva spunea:„Plonjaţi” în noua afacere cu entuziasm, dar şi cu precauţie, pentru că dacă un
plan de afaceri nu are sens pe „hârtie”, e puţin probabil să aibă sorţi de izbândă în realitate.
Cât de importantă este amplasarea fermei?Alt factor forte important este amplasarea fermei,
ea trebuie sa fie legată direct de sursa de apă disponibilă, de debitul şi calitatea acesteia. Tot de
importanţă majoră este tipul de sol şi panta terenului, în cazul în care se intenţionează
amenajarea prin îndiguiri şi excavaţii.

Un sol nisipos sau pietros determină pierderi de apă în acumulări şi, de aceea, proporţia argilelor
în sol ar trebui să depăşească 20%. În cazul bazinelor excavate şi îndiguite pe un teren în pantă,
unghiul acesteia nu ar trebui să depăşească valoarea de 5%, în condiţiile în care 0,5% este panta
ideală.La fel de importantă este şi disponibilitatea drumurilor de acces, fără de care furajarea şi
ulterior, livrarea peştilor, este impracticabilă.

10
 Ce specie de peşti ar fi potrivită?Pentru un success bun este necesar ca ferma piscicolă să fie o
exploataţie care să genereze profit prin livrarea către piaţă a unui produs vandabil.

În condiţiile noastre, speciile cele mai răspândite sunt crapul indigen şi fitofag, păstrăvul, somnul
african, fiecare specie având pretenţii şi necesităţi diferite în exploatare.

De unde procuram materia prima?Sursa peştilor destinaţi populării – fie că e vorba de puiet
sau de reproducători – este vitală pentru reuşita afacerii.

Popularea cu reproducători presupune întotdeauna investiţii mai mari la început, riscul fiind, de
asemenea, pe măsură, în lipsa unei experienţe consistente, in seriozitarea şi profesionalismul
furnizorului; distanţa şi condiţiile de transport; starea de sănătate a peştilor în ferma sursă; preţul
şi condiţiile de plată.

Mai multe despre avantajele pentru mediu ale pescuitului și pescuitului durabil
Care sunt avantajele pescuitului şi acvaculturii durabile?
 Luarea în considerare a cotei de capturi pentru a permite stocurilor de peşte să se
reproducă – astfel, este permisă capturarea unei cantităţi limitate, astfel încât stocul să se poată
reface în mod natural
 Gestionarea activă a pescuitului şi observarea regulată a stocurilor de peşte au un rol
important
 Interzicerea capturării peştelui prea tânăr pentru a se reproduce, prin impunerea obligației
de a respecta, în momentul pescuitului, cerinţele referitoare la dimensiunea minimă
 Luarea în considerare a efectului pescuitului asupra habitatelor de peşte şi alte vietăți
marine
 Reducerea capturilor neintenţionate de peşte şi alte vietăți marine care se prind accidental
în plasele de pescuit şi cârlige
 Protejarea mediului natural şi conservarea biodiversităţii
 Monitorizarea şi prevenirea ulterioară a pescuitului ilegal care parţial se bazează în
continuare pe metode extrem de dăunătoare şi are efecte devastatoare asupra mediului
 Conservarea habitatului marin şi a stocurilor stabile are ca rezultat condiţii de viaţă
stabile şi asigurarea sursei de hrană pentru milioane de pescari şi locuitori ale căror mijloace de
subzistenţă depind de prelucrarea şi vânzarea de peşte şi fructe de mare
 În piscicultură: introducerea unui control sporit asupra utilizării substanţelor chimice,
antibioticele şi hormonilor

11
Întreprinderea piscicolă Costești S. A. activează în baza licenței și efectuiază în următoarele
genuri de activitate:
 Servicii turistic, hoteliere
 Piscicultură,
 Prelucrarea peștelui
 Incubarea peștelui
 Comerț.
Ce este heleșteu și tipurile lui:
Helesteu –bazin piscicol artificial amenajat special pentru cresterea pestilor,construit prin
sapatura si indiguire,prevazut cu canale de alimentare si calugar – deversor pentru asigurarea
mentinerii nivelului necesar de apa precum si evacuarea apei.
Helesteu izolator - helesteu pentru pastrarea pestilor bolnavi si aplicarea tratamentelor cu
adincimea stratului de apa neinghetata de 1,5m si conditii pentru iernatul pestelui. (Tabele
Anex2)
Helesteu pentru carantina - helestiu special amenajat pentru pastrarea pestelui adus din alte
gospodarii (ferme) piscicole in scopul prevenirii bolilor cu suprafete si adincimi similar cu
helestiele pntru crestere,cu fundul cuvetei netede comod pentru dezinfectie

Helesteu pentru cresterea pestelui de o vara – categorie de helesteie pentru cresterea puietului
de o vara cu suprafata de la 1-2 ha pina la 25-30 ha si cu adincimi de 1,5-1,75
Helesteu pentru iernatul pestelui (iernator) – helesteu cu suprafata de la 0,5 pina la 1,5
ha,adincimea peste 2,5 metri si alimentat cu apa (2-3 litri/secunda pentru o tona de peste sau cu
schimbul apei pe parcursul a 10-12 zile)folosit pentru pesti in timpul [Link] cazul cind ferma
piscicola nu dispune d astfel de helesteie iernatul pestelui se poate desfasura si in bazinele in
care a fost crescut cu conditiile:- prezenta zonelor cu adincimi nu mai putin de 3 m
-prezenta constructiilor hidrotehnice pentru asigurarea mentinrii nivelului constant de apa in
helesteu,schimbarea permanenta a apei,deversarea surplusului de apa
-controlul sistematic a regimului gazos
-colmatarea nesemnificativa a bazinului
-organizarea in caz de neesitate,a aerarii apei din bazin-(metode biologice,chimice si mecanice)
-calitatea apei sa corespunda cerintelor pentru iernare
Helestei pentru predezvoltarea larvelor –are suprafata de 2.0-2.8 ha si adincimea de 0,5-0,8
[Link] favorizarea dezvoltarii planctonului alimentarea cu apa se face cu 6-8 zile de lansarea
larvelor
Helesteu pentru reproducerea pestilor – helesteu pentru reproducere
crapului,salaului,stiucii,somnului,carasului si [Link] sa fie cu suprafata de 0,1-0,3 ha si
adincimea de la 0,3 pina la 0,8 m

12
Helesteu pentru ingrasarea pestelui – helesteu cu suprafata de la 1-2 ha pina la 100 ha cu
adincimea medie a heesteului 1,5 -2,5 [Link] conditia ca zonele cu adincimi mai mari de 2m sa
ocupe cel mult 10% din suprafata helesteului folosit pentru cresterea si ingrasarea pestelui de
douasi trei veri.
Furajele granulate se distribuie pestelui fara o pregatire prealabila iar cel neregulat inainte de
distribuire se amesteca bine cu apa pina la obtinerea unei paste cu structura omogena care prin
greutatea ei specifica sa cada repede pe locurile de [Link] la inceput pestele trebuie obisnuit
treptat cu hrana artifciala,distribuind initial ratii mai mici,controlind sisematic folosirea hranei
de catre pesti si locurile de aglomerare a lor pentru stabilirea punctelor fixe de [Link];
incepe a consuma hrana la temperature apei de 10-22 [Link] mai efectiv o foloseste la
temperatura apei de la 20 grade pina la 29 [Link] temperature apei mai jos de 20 grade norma
de furaje trebuie redusa cu 10% la fiecare grad de micsorare a temperaturii(19 grade -19%:18
grade-18% etc.)
Crapul se mai poate hrani cu sroturi si cereal initial umflate in apa (16-18 ore).Pentru hranirea
puietului de o vara cerealele se zdrobesc in forma de crupe [Link] de furaje
programata pentru toata perioada de hranire a crapului se distribuie pe luni:

- Mai 5-10%
- Iunie 20-25%
- Iulie 30-35%
- August 25-30%
- Septembrie 5-10%

- Pescuit cu navodul
- Navodul este format din doua “aripi” in oglinda, cu exact aceleasi dimensiuni, iar acestea
se unesc la mijloc. In acest loc, intre cele doua “aripi” se monteaza matita. Matita este o
plasa croita si cusuta in forma de punga in care pestele se inghesuie cand navodul este
tras la mal. De obicei, matita se confectioneaza dintr-o plasa cu ochiul mai mic si cu firul
mai gros decat aripile, aceasta regula sa aplica in special la navoadele de mari
dimensiuni.
In partea superioara se monteaza sfoara cu plutele, iar in cea inferioara o sfoara mai
groasa si eventual putin plumb.

13
Cum se trage cu navodul?
In cazul nostru am avut o pepiniera pentru puiet din care s-a dorit scoaterea pestelui.
1. Am pornit cu intinsul navodului intr-un punct de pe malul lacului.
2. Un punct fix si unul in miscare ce tragea plasa chiar pe langa malul apei, astfel incat sa nu
scape niciun peste.

3. Se parcurge la pas cu navodul intreaga balta pe margine, pana se ajunge din nou in punctul de
plecare.

4. Cand s-a ajuns in punctul de plecare, se trage usor navodul la mal. Daca navodul este
prevazut cu matia, pestele se va strage tot in aceasta. In cazul nostru nu am avut matita pentru ca
navodul este destul de mic.

5. Pestele recoltat din navod se poate pastra viu intr-un asa numit “obor”, un fel de viviera.

Activitățile desfășurate și produsele elaborate

14
 Proprietățile fizice ale apei
Temperatura apei – constituie un factor essential pentru fiziologia si cresterea [Link]
temperature apei depinde intensitatea schimbului de substante a pestilor:-intensitatea
alimentatiei,schimbule de gaze si alte [Link] bazinele piscicole incalzirea apei incepe de al
suprafata fiind urmata de fenomene de stratificare termica care se caracterizeaza prin diferente de
valori intre suprafata si [Link] temperature la suprafata depasste 30 Grade pestii se refugiaza
in zonele mai [Link] tempratura ape de 17-20 Grade pestii se reproduce,la 22-29 Grade in
conditiile unui regim gazos normal se alimenteaza mai intens,folosesc mai bine furajele si cresc
mai [Link] perioada de iarna cea mai prielnica temperature este de 1grad ,temperature mai
ridicata 2-3 Grade provoaca consumul energiei substantelor de rezerva si slabirea substantelor de
rezerva si slabirea.
-Culoarea apei naturale – in majoritatea cazurilor depinde de cantitatea de substante organice
de provinienta vegetala dizolvate in apa (culoarea bruna-cenusie inchisa indica ca apa este de
provenienta mlastinoasa si nu poate fi folosita pentru reproducerea si cresterea puietului si
iernatul piestelui)
-Transparenta –capacitatea apei de a lasa sa treaca prin ea energia luminoasa
-Mirosul si gustul apei –in conditiile normale gustul si mirosul apei sunt obisnuite, mirosul de
fenol indica la poluarea cu ape industriale [Link] oualor clocite indica prezenta
hidrogenului sulfurat –gaz daunator pntru viata hidribiontilor

Proprietățile chimice ale apei

Apele naturale contin diverse solutii de elemente si compusi de provenienta mineral sau organic
precum si substante in [Link] cantitativa si calitativa a acestor substante au o
insemnatate importanta pentru evaluarea calitatii apei folosita in piscicultura.
-Oxigenul solvit in apa – constituie unul din factorii limitative cei mai important atit pentru
viata pestilor cit si pentru viata celorlalti hidrobioniti care contribuie la realizarea productiei
[Link] dinapa partial provine prin difiziune di aerul atmosferic.

15
Oxigenul din apa partial provine din aerul atmosferic si partial de la plantle verzi,indeosebi de la
[Link] (algele si macrofitele)descompun bioxidul de carbon CO2 dizolvat in apa asimilind
carbonul si eleminind oxigenul (procesul de fotosinteza care se desfasoara numai ziua)Noaptea
procesu de fotosinteza se intrerupe iar oxigenul solvit in apa se consuma la oxidarea substantelor
[Link] de oxygen solvit in bazinele piscicole trebiue sa fie in limitele 5-9 mg/l
continutul mai mic de oxygen este suportata greu de pesti iar cind continutul oxigenului solvit
coboara sub 1mg/l la crap se incepe procesul de asfixiere.
-Dioxidul de carbon –gaz care se formeaza in rezultatul oxidarii substantelor organice si
rspiratiei hidrobionitilor. Acumularea in cantitati mari a dioxidului de carbon in apa este
daunatoare pentru pesti si alte organisme acvtice,el se acumuleaza in singe si inrautateste
respiratia [Link] lui in apa nu trebuie sa depasasca 10-20mh/l
-Hidrogenul sulfurat –gaz cu miros intepator daunator vietii hidrobionitilor,se formeaza in
rezultatul activitatii vitale a unei bacteria special si consuma mult oxygen pentru [Link]
foarte periculoasa aparitia hidrogenului sulfurat in helesteiele pentru iernat.
Am vizitat incubatoarele pentru colectarea icrelor de pești ce erau recoltate pentru fiecare specie
aparte. Am asistat la tragerea năvodulul.

Nr/o Indicii Optimali Admisibili

1 Culoarea (grade) 30 50
2 Transparenta ,cm 50 nu mai putin de 40
3 Oxigenul solvit in apa,mgO2/1 nu mai putin de 5 nu mai putin de 4
4 Temperatura apei C 22-28 38
5 CBO5(consumul biologic de 1-5 15
oxygen)mg/1
6 AcIditatea pH 6,8-8,0 nu mai putin de
6,5 si nu mai mult
de 8,5
7 Oxidibilitate mgO2/1 10 pina la 30

16
 -permanganata 35-70 pina la 100
-bicromata
8 Duritatea(grade)* 10-20 pina la 50
9 Bioxid de carbon mg/1 10-20 pina la 25
10 Hirogen sulfurat mg/1 absent absent
11 Amoniac mg/1 absent 0,05
12 Nitriti mg/1 0,05 0,1
13 Nitrati mg/1 1,0-1,05 Pina la 2,0
14 Fier mg/1 1,0-1,05 Pina la 2,0
15 Azot de amoniu mg/1 Pina la 1,0 Pina la 2,5

Studierea pestetilor , organelle , desecarea pestelui .

Hrana naturala a pestilor din helesteie si iazuri

Hrana

17
 Specia de Zona de De baza Substituienta(cin
pesti hranire d cea de baza este
insuficienta)
Pestii bentofagi
Crap Pe fundul apei Larve de Zooplancton
chironomide,viermi(oligo
chete),
moluste
Lin Zonele adinci,pe Moluste,pesti mici,viermi Fitoplancton,zoopl
suprafata fundului si larve de chironomide ancton si resturi
si in namol pina la de pante
6 cm adincime
Sturionii si Pe suprafata Larve de chironomide, Crustacee
hibrizii lor fundului in deosebi viermi(oligochete),
zonele de nisip Moluste,crustacee
Pesti planctonofagi
Caras In grosul apei Zooplancton,alge verzi Larve de
chironomide si
alte
insect(prepondere
nt formele mici)
Novac In grosul apei Formele mici de Fitoplancton
zooplancton si
fitoplancton
Pesti fitofagi
Cosas Sectoare cu plante Vegetatia submersa Tinere de
submerse generatie
emersa,iarba de pe
diguri si maluri.
Singer In grosul apei Alge unicelulare Alge unicelulare
inferioare,alge verzi
Pesti rapitori
Stiuca Zonele de mal si Pesti(caras,oblet,lin,guviz Formele mature
acoperite cu i,broaste) de
vegetatie gindaci,libelule,mo
rmoloci,plosnite
Salau Zonele Pesti mici Crustacee
deschise(fara oblet,caras,scobar ,gindaci,moluste,li
vegetatie) belule
Somn Zonele adinci Pesti,broaste Insecte

Observații personale

18
 Acest stagiu de tractică a fost o inedită experiență și un bun prilej de a-mi testa
cunotințele acumulate pe parcursul anilor de studii. În această perioadă am reușit să îmbin
cunoșttințele teoretice cu sarcinile practice și lucrul individual. Cunoștințele și experiența
împărtășite nouă de coordonatorii de practică în diferite activități ce erau menite să ne testeze
cunoștințele acumulate pănă în present și să ne arate primii pași în profesia ce o studiem și să
putem lucre în laboratoare au fost foarte interesante.
Experiențele efectuate în laboratorul de Selecție și reproducere a obiectelor acvaculturii
au deschis pentru mine „.cortina” acestei profesii. Ni s-a explicat cum se efectuiază analiza
peștelui în detalii. Am aflat cum putem determina dacă peștele este sănătos sau bolnav. Am
studiat la microscop compoziția sângelui, bacteriilor, parazițior. Am determinat vârsta peștelui
numărând inelele de pe solzi.
O altă experiență care afost menită să facă din noi specialiști au fost măsurările fizice ale
peștelui cu aparataj specializat și am completat tabele de bonitate în registre specializate. Lucrul
individual la microscop unde am văzut boli, paraziți, bacterii.
O deplasare foarte intesantă a fost la Complexul Turistic Costești am asistat la tragerea
năvodului, am vizitat incubatoare în care are loc reproducerea icrelor de pește. Peștele bolnav a
fost aruncat din mreje direct pe mal, iar peștele sănătos destinat consumului era căntărit și mutat
în rezervoare specializate ca mai apoi să fie repartizat pentru diverse necesități.
În alt laborator am determina practic conținutul de oxigen dizolvat în apă. Ni s-a
demonstrate și explicat diverse metode de determinarea factorilor chimici din compoziția apei.
Toate sarcinile experimentale au fost explicate și demonstrate cu deamănuntul ce domnul
Vasile Domanciuc și doamna Galina Curcubet ca mai apoi fiecare din noi să efectueze aceleași
experimente pentru a vedea cât de bine am însușit cele demonstrate de profesori.
Am vizionat o prezentare PowerPoint a efectuării măsurărilor fizice a peștelui în
deplasare pe malul râului de către colaboratorii Institutului de cercetare „Acvagenresurs” cu
comentariiile, explicațiile de rigoare a coordonatorului de practică.
Lucrul independent realizat în cadrul stagiului a constituit în studierea partial a cadrului
legislatinv ce corespunde domeniului nostru de activitate, completarea agendei zilnice de stagiu,
sistematizarea și memorarea informației obținute pe parcursul fiecărei zile.

Concluzii

19
Importanţa pisciculturii poate fi redată atât din punct de vedere economico-social dar şi din punct
de vedere al importanţei ecobiologice. Dezvoltarea pisciculturii în ţara noastră este reprezentata
prin construcţia/amenajarea de ferme piscicole ce crează un impact social: consumul de peşte,
ponderea cantitativă şi calitativă prin care contribuie la producţia alimentară din acest sector si
asupra ocuparii forţei de muncă,.
Obiectivele urmărite în strategia de dezvoltare a acvaculturii in tara noastra dezvolta şi
modernizeaza activităţi prin implementarea de tehnologii noi de creştere a peştelui, introducerea
de specii cu valoare economică ridicată, creşterea producţiei pentru acoperirea necesităţilor
pieţei, promovarea formării profesionale a personalului.
Indicatorii de evaluare a calităţii produsului din sectorul piscicol, se referă la: aspect fizic,
valoare nutritivă, caracteristici organoleptice, prospeţime şi siguranţă în alimentaţie. Indicatorii
privind ferma piscicolă, reprezintă indicatorii dimensionali ai producţiei (realizate)
Indiferent că este vorba despre un bazin mic, care găzduiește doar câțiva pești decorativi sau
despre un iaz în toată puterea cuvântului, calitatea apei rămâne principala problemă.

Apa în care se cresc peștii trebuie să corespundă celor mai înalte standarde de potabilitatePe de
altă parte, conținutul în oxigen dizolvat trebuie să fie cât mai mare. Dacă este posibil, trebuie să
ajungă la 9 – 10 mg/l, la fel ca în apele limpezi de munte. În orice caz, nici un pește nu poate
supraviețui în condițiile unei concentrații a oxigenului sub 1 mg/l, iar dezvoltarea se face la peste
3 mg/[Link]ă este și limpezimea apei. Dacă pentru crapi este suficientă o vizibilitate de 25 –
40 cm, spun specialiștii, păstrăvul are nevoie de minim 60 [Link]ți acești parametri pot fi
menținuți cu ajutorul a diferite dispozitive, mai simple sau mai complexe.

Cea mai mare problemă, însă, o reprezintă temperaturile crescute. În asemenea condiții este
stimulată în mod excesiv înmulțirea algelor din apă.

Hrănirea pestilor este un alt factor important asupra rezultatelor în fermele piscicole, deoarece
cantitatea şi calitatea efectivului piscicol este direct proporţională cu dieta acestuia.
Sporirea profitului din creşterea crapului depinde de gradul de intensificare a producţiei, care
este imposibilă prin furajarea tradiţională. În ciuda preţului relativ mare, furajul extrudat aduce
un profit mult mai mare fermierilor decât hrana şi hrănirea tradiţională.

Peştii cresc mult mai rapid cu furaje combinate extrudate, la vârsta de 2 veri, crapul atingând
masa corporală de 1,5-3 kg.

În concluzie, piscicultura, mai mult sau mai puțin comercială, este o cale de a îmbunătăți
calitatea apei în ferme!

Bibliografii

20
 1. [Link]

2. [Link]

3. [Link]
S/practica/practica/Practica%20Portofoliu/103_108_Acvacultura
%20Moldovei_evolutie%20si%[Link]

4. [Link]
oportunitati

2. [Link]

3. [Link]
sustainable-seafood/

4. [Link]

5. [Link]
[Link]

21