Alchine

Def. – sunt hidrocarburi aciclice nesaturate care contin in structura lor o tripla legatura intre
doi
atomi de C (–C≡C–) si in care raportul dintre numarul atomilor de C si H este exprimat
prin formula CnH2n-2;

– au atomi de C hibridizati sp si sp3 (exceptie facând acetilena doar cu sp);

– seria începe de la n=2:

n=2 CH≡CH etina (acetilena)

n=3 CH≡C–CH3 propina

n=4 CH≡C–CH2–CH3 butina

n=5 CH≡C–CH2–CH2–CH3 pentina

Izomerie:

a) de pozitie: – prin mutarea triplei legaturi – de la C4;

CH≡C–CH2–CH3 1 butina

CH3–C≡C–CH3 2 butina

b) de catena: – prin ramificarea catenei – de la C5;

CH≡C–CH2–CH2–CH3 1 pentina

CH≡C–CH–CH3 3 metil 1 butina

CH3

c) de functiune: – cu cicloalchenele;

– cu alcadienele;

d) optica (cu C asimetric);

Metode de obtinere:

a) cracarea metanului in arc electric: – caldura necesara este obtinuta printr-o descarcare
electrica intre doi electrozi metalici alimentati in curent continuu, intre care se formeaza un
arc electric;
2CH4 1500°C CH≡CH + 3H2

– deoarece acetilena se descompune la aceeasi temperatura, amestecul este racit brusc;

sunt totusi inevitabile unele reactii secundare cu formare de C liber:

CH4 1500°C C + 2H2

b) procedeul arderii incomplete: – caldura necesara este obtinuta prin arderea unei parti de
metan in cuptoare speciale; rezulta si alti produsi, printre care si gazul de sinteza:

CH4 + ½ O2 CO + 2H2

c) obtinerea din carbura de calciu (carbid):

CaC2 + 2H–OH CH≡CH + Ca(OH)2

– carbura de calciu poate fi considerata un compus de substitutie al acetilenei, numit

acetilura; carbura de calciu se poate obtine din var nestins si carbune:

CaO + 3C CaC2 + CO

d) dehidrogenarea alchenelor:

CH2=CH2 CH≡CH + H2

e) halogenarea alchenelor urmata de o dubla eliminare de hidracid halogenat:

CH2=CH2 + Cl2 CH2–CH2 CH≡CH +2HCl

| |

Cl Cl

Proprietati fizice:

– gaz incolor cu daer=0,90

– p.f. este de –83,6°C;

– in stare pura, are miros eterat placut;

– prezinta solubilitate in apa si in solventi organici, solubilitatea crescând cu presiunea;

– prin comprimare, se descompune cu explozie; cilindrii de otel in care se introduce cu

presiune acetilena, sunt umpluti cu o masa minerala poroasa (azbest), îmbibata in acetona,
aceasta masa împiedicând propagarea exploziei;

Proprietati chimice:
1) reactii de aditie: – decurg in doua etape, in prima formându-se un compus nesaturat, cu o
dubla legatura, iar in a doua, un compus saturat;

a) hidrogenarea:

CH≡CH + H2 Pd/Pb2+ CH2=CH2

Ni CH3–CH3

b) halogenarea: – doar cu Br2, Cl2;

CH≡CH + Br2 BrHC=CHBr

1,2 dibrom etena

BrHC=CHBr + Br2 Br2HC–CHBr2

1,1,2,2 tetrabrom etan

– Cl2 reactioneaza exploziv, in faza gazoasa:

HC≡CH + Cl2 2C + 2HCl

– pentru evitarea reactiei, se folosesc solventi inerti (CCl4, C2H2Cl4);

HC≡CH + Cl2 ClHC=CHCl

1,2 dicloretena

ClHC=CHCl + Cl2 Cl2HC–CHCl2

1,1,2,2 tetracloretan

c) aditia acizilor: – aditioneaza cu usurinta acizi formând produsi cu grad de nesaturate mai
mic;

[ aditia HCl:

HC≡CH + HCl HgCl/170°C H2C=CH

| cloretena (clorura de vinil)

Cl

[ aditia CH3–COOH:

HC≡CH + CH3–COOH Zn(CH3COO)2/200°C H2C=CH

|
 O–CO–CH3

acetat de vinil

[ aditia HCN:

HC≡CH + HCN (CuCl2+NH4Cl)/80°C H2C=CH

CN

cianura de vinil (acrilonitril)

d) aditia apei: – se obtine intermediar alcoolul vinilic care, prin tautomerie, trece in
acetaldehida = reactia Kucerov;

HC≡CH +H–OH HgSO4/H2SO4 H2C=CH CH3–CH=O

| acetaldehida

HO alcool vinilic

– tautomerizarea cetona–enol este un caz particular de izomerie in care se modifica structura

unui compus prin transferarea unui atom de H si a unei perechi de electroni;

– ca mecanism de reactie, tautomeria este o transpozitie;

– toti omologii acetilenei dau, prin aditia apei in conditiile reactiei Kucerov, Cetone.

HC≡C–CH3 + HOH H3C–C–CH3

||

HC≡C–CH2–CH3 + HOH H3C–C–CH2–CH3

H3C–C≡C–CH3 ||

metil etil cetona (MEC) sau butanona

C6H5–C≡CH +HOH C6H5–C=CH2 T C6H5–C–CH3

| ||
 OH O

fenil metil cetona (acetofenona)

HOOC–C≡C–COOH + HOH HOOC–C–CH2–COOH

||

acid butindioic acid cetosuccinic

2) reactia de dimerizare:

HC≡CH + HC≡CH Cu2Cl2+NH4Cl/100°C H2C=CH–C≡CH +HCl

1buten 3-ina (vinilacetilena)

H2C=CH–C≡CH + H2 Pd/Pb H2C=CH–CH=CH2

1,3 butadiena

+ HCl H2C=CH–C=CH2

Cl

2 Cl 1,3 butadiena (cloropren)

+ 3H2 Ni H3C–CH2–CH2–CH3

n-butan

+ HOH HgSO4/H+ H2C=CH–C=CH2 T

H2C=CH–C–CH3

| ||

OH O

metil vinil cetona

+5[O] KMnO4/HO¯ H2C–CH–C–COOH

| | ||

HO OH O

KMnO4 + HOH KOH +MnO2↓ + [O]

H2C–CH–C–COOH + KOH H2C–CH–C–COO–Na+

| | || | | ||

HO OH O HO OH O

3,4 dihidroxi – butirat de K

3) reactia de trimerizare:

CH CH

/// // \

HC CH HC CH

||| 600–800°C | ||

HC CH HC CH

\\\ \\ /

CH CH

benzen

CH3

// \

HC CH

3CH≡C–CH3 600–800°C | || 1,3,5 trimetil benzen

(mezitilen)

C C f.m.= C9H12; NE=4

/ \\ / \

H3C CH CH3
4) reactia de oxidare:

a) blânda: – cu solutie de KMnO4;

HC≡CH + 4[O] KMnO4/HO¯ HOOC–COOH

– se oxideaza pâna la CO2 si H2O in prezenta de KMnO4/H+ sau K2Cr2O7/H+ si

este
un compus toxic;

CH≡C–CH3 + 3[O] KMnO4/HO¯ HOOC–C–CH3

||

acid α ceto propionic (acid piruvic)

CH≡C–CH2–CH3 + 3[O] KMnO4/HO¯ HOOC–C–CH2–CH3

|| acid α ceto butiric

CH3–C≡C–CH3 + 2[O] KMnO4/HO¯ CH3–C–C–CH3

|| ||

O O

2,3 butadiona (diacetil sau dimetil glioxal)

HOOC–C≡C–COOH + 2[O] KMnO4/HO¯ HOOC–C–C–COOH

|| ||

O O

acid diceto succinic

b) energica: – arde cu degajarea unei mari cantitati de caldura; se realizeaza in suflatorul

oxiacetilenic, flacara amestecului de oxigen si acetilena atingând
temperaturi de 3000°C;

HC≡CH + O2 2CO2 + H2O + energie

5) reactia de substitutie: – substitutia hidrogenului cu metale => acetiluri;

a) acetiluri ale metalelor din grupele I si II:

 HC≡CH + Na 150°C HC≡CNa + ½ H

acetilura monosodica

HC≡CNa + Na 200°C NaC≡CNa + ½ H

acetilura disodica

b) acetiluri ale metalelor tranzitionale:

HC≡CH + 2[Cu(NH3)2]Cl CuC≡CCu + 2NH4Cl + 2NH3

clorura diamino cuprica (I) acetilura de cupru (I)

HC≡CH + 2[Ag(NH3)2]OH AgC≡Cag + 2NH3 + 2H2O

hidroxid diamino argentic (I) acetilura de argint (I)

(reactiv Tollens)

HC≡C–Na+ + CH3–Cl HC≡C–CH3 + NaCl

– este reactie cu lungire de catena deoarece se formeaza o noua legatura C–C

HC≡C–Na+ + CH3–COOH Zn(CH3–COO)2 H2C=C–O–CO–CH3

– NU este reactie cu lungire de catena deoarece se formeaza o legatura C–O

– acetilurile metalelor alcaline se deosebesc de cele ale metalelor tranzitionale prin:

a) solubilitatea in apa: – acetilurile metalelor alcaline sunt solubile in apa si refac acetilena
prin hidroliza, iar acetilurile metalelor tranzitionale nu sunt solubile si nu refac acetilena;

b) prin comportarea la lovire: – acetilurile metalelor alcaline sunt stabile la temperatura

obisnuita, iar acetilurile metalelor tranzitionale, la lovire si la temperatura obisnuita, se
descompun cu explozie;

[ reactia cu Na este folosita pentru separarea 1 butinei din amestec cu 2 butina;

[ reactia cu [Cu(NH3)2]Cl este folosita pentru identificarea urmelor de acetilena din

amestecul de gaze;

6) alte reactii la care pot participa alchinele:

a) aditia etanolului la acetilena:

CH≡CH + HO–CH2–CH3 CH2=CH–O–CH2–CH3

etil vinil eter

b) reactia alchinelor cu compusi carbonilici (aldehide sau cetone):

CH3 CH3 CH3 CH3

| | | |

H3C–C + HC≡CH + C–CH3 H3C–C–C≡C–C–CH3

|| || | |

O O OH OH

2,5 dimetil 2,5 dihidroxi 3 hexina