Făgăraș (în maghiară Fogaras, în germană Fogarasch) este un municipiu în județul

Brașov, Transilvania, România. Are o populație de 30.714 locuitori.[4]

Înainte de Unirea Transilvaniei cu România orașul a fost centrul administrativ al comitatului
Făgăraș, iar între 1920 și 1950 a fost reședința județului Făgăraș.
La ieșirea din Făgăraș spre Brașov se află centrul geografic al României. Coordonatele exacte
ale punctului respectiv sunt 45º50’ latitudine nordică și 24º59’ longitudine estică.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Localizare[modificare | modificare sursă]
Coordonatele geografice: longitudinea estică 24º58’17”, latitudinea nordică 45º50’32”.
Municipiul Făgăraș se află situat pe traseul șoselei DN1, la 66 km de orașul Brașov și 76 km de
orașul Sibiu, pe malul râului Olt, la poalele Munților Făgăraș. Din punct de vedere geografic,
orașul Făgăraș este situat în zona numită Țara Făgărașului, una dintre cele mai vechi și
importante zone geografice și etno-culturale din România. Această zonă se mai numește Țara
Oltului și se învecinează cu Țara Loviștei, Țara Bârsei și Țara Amlașului.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Râurile care trec prin municipiul Făgăraș sunt:

 Râul Făgărășel
 Râul Berivoi (care alimenta platforma chimică)
 Râul Olt
 Râul Galați

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a municipiului Făgăraș

Români (84,17%)

Maghiari (3,43%)

Romi (3,48%)
 Necunoscută (8,19%)

Altă etnie (0,71%)

Componența confesională a municipiului Făgăraș

Ortodocși (83,11%)

Romano-catolici (1,36%)

Reformați (1,84%)

Necunoscută (8,53%)

Altă religie (5,13%)

Conform recensământului efectuat în 2011 populația municipiului Făgăraș se ridica la 30.714

locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
36.121 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,17%). Principalele minorități sunt
cele de romi (3,48%) și maghiari (3,44%). Pentru 8,19% din populație nu este cunoscută
apartenența etnică.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (83,12%), dar există și minorități de reformați (1,85%) și romano-catolici (1,37%).
Pentru 8,53% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea în Ardeal a
unei conscripțiuni (recensământ), la Făgăraș au fost recenzați doi preoți: Toma (ortodox) și Petru
(greco-catolic). Funcționa o biserică românească (greco-catolică) (Sf. Nicolae), iar populația
românească a localității era formată din 183 de familii, adică un număr de circa 915 persoane.[6]
Conform datelor recensământului din 1930 populația orașului era de 11.841 locuitori, dintre care
7.094 români (54,2%), 4.246 maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ș.a.
Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%),
1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%),
779 luterani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a.
Conform recensământului din 2002 în Făgăraș locuiau 36.121 de persoane, dintre care 93,23%
de etnie română, 4,54% etnici maghiari și 1,17% romi, restul etniilor având sub 1% fiecare în
parte.
Făgăraș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Originea denumirii și istorie[modificare | modificare sursă]

Districtul Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Așezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Fogros. Etimologia acestuia poate
fi:

1. maghiară: 1.) de la numele propriu Fogor, 2.) sau din cuvântul maghiar fogor, variantă
a fogoly „potârniche”, fogros, fogoros însemnând „loc cu multe potârnichi”. Oricare
etimologie ar fi adevărată, forma românească și germană sunt adaptări ale denumirii
maghiare. [7]
2. peceneagă, de la combinația Fagar šu, „apa frasinului”.
3. română, derivat al substantivului românesc fag, moștenit din latină fagus, „fag”.
Construcția Cetății Făgărașului a început în 1310,[8]de voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor
(Opor)[necesită citare], pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din secolul al XII-lea.
„Amurg în Cetatea Făgărașului”, peisaj de Valeriu Pantazi

Cetatea Făgărașului, împreună cu Amlașul, au fost acordate în Evul Mediu de regii Ungariei ca
feude domnilor munteni care se puneau sub protecția lor. Între aceștia s-au numărat Vladislav
Vlaicu (1364-1377), intitulat «Vajvoda Transalpinus et banus Zeverino necnon dux de Fogaras»,
și Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, (1386-1394 și 1397-1418), care a purtat și
titulatura de «Amlașului și Făgărașului herțeg».[9]
Cetatea Făgărașului a trecut, în decursul timpului, pe rând în posesia unor boierii făgărășeni și
voievoizi.
În timp orașul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca
reședință princiară, precum și pentru faptul că în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, a fost scaun
superior de judecată.
În 1721 Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică),
reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a cetății. Însă episcopul Ioan Giurgiu
Patachi a preferat să stea la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos. La Făgăraș, episcopul
Giurgiu a ridicat la rang de catedrală episcopală Biserica „Sf. Nicolae”, ctitorită de Constantin
Brâncoveanu. De atunci titulatura episcopiei a fost schimbată în „Episcopia de Făgăraș și Alba
Iulia”. La Făgăraș, episcopul Inocențiu Micu-Klein a locuit într-o casă construită în 1727, iar
în 1737 și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de proprietăți, la Blaj, pentru a se afla
în centrul teritoriului episcopiei.
Arhitectura istorică a orașului trimite cu gândul la meșteșugarii care s-au așezat în Târgul
Făgărașului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole și ale
micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat
începând cu secolul al XVIII-lea, cu barocul austriac.

Biserica Sfântul Nicolae din Făgăraș

În Țara Făgărașului se regăsesc numeroase vestigii istorice, culturale și edificii religioase care
atestă vechimea acestor meleaguri, cum ar fi:

 Cetatea Făgărașului
 Biserica fortificată din Cincu - (secolul al XII-lea);
 Mănăstirea Cârța, care aparținea ordinului monastic catolic cistercian, din satul Cârța (1202);
 Bazilica, din satul Hălmeag (secolul al XIII-lea);
 Biserica fortificată din Cincșor - (secolul al XIV-lea);
 Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din satul Sâmbăta de Sus, construită în 1657;
 Castelul Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, din secolul al XVIII-lea
 Biserica „Sf. Nicolae”, construită în 1697 de Constantin Brâncoveanu;
 Biserica reformată, construită în 1712; este situată pe Bd. Unirii la numărul 17.
 Biserica Franciscană, cunoscută de localnici sub numele de Biserica Paterilor (1737), situată
pe strada Vasile Alecsandri la numărul 1;
 Biserica „Sf. Treime”, construită în 1783, cu picturi murale din 1791;
 Biserica Unitariană (construită în 1912), str. Mihai Eminescu la numărul 1, în Făgăraș;
 Casa Memorială „Badea Cârțan”, din satul Cârțișoara;
 Sinagoga (construită în 1870), str. Aron Pumnul, Făgăraș;
 Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos.

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Municipiul Făgăraș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri.
Primarul, Gheorghe Sucaciu[*], politician independent, a fost ales în 2016. Începând cu alegerile
locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Social Democrat 7

Partidul Național Liberal 5

Forumul Democrat al Germanilor din România 3

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2

Partidul Ecologist Român 1

Asociația Partida Romilor “Pro-Europa” 1

La alegerile din 2012, Constantin Mănduc a fost ales primar al Făgărașului, pentru a doua oară
consecutiv, din partea PNL. În urma alegerilor locale din 2012, din totalul de 17 de consilieri, 10
au fost aleși din partea PNL, 5 din partea PSD și doi din partea PC.

Partid Consilieri Componența Consiliului

 Partidul Național Liberal 5

Partidul Social Democrat 7

ALDE 2

FDGR 3

Romi 1

PER 1

În urma alegerilor locale din 2016, în funcția de primar al municipiului Făgăraș a fost
ales Gheorghe Sucaciu (independent).

Calamități abătute asupra Făgărașului[modificare | modificare

sursă]

 Cutremure: în anii 1473, 1590, 1662, 1738, 1802, 1916, 1919, 1940, 1977, 1986, 1990
 Furtuni:
 Incendii:
 Inundații:
 Invazii:
 Ciumă și alte boli mortale:

Unități de învățământ[modificare | modificare sursă]

 Colegiul Național „Radu Negru”, școală-pilot a învățământului făgărășan;
 Colegiul Național „Doamna Stanca”, instituție ce oferă predare atât în limba germană cât și
în cea română. Este singurul colegiu din județul Brașov care oferă bursă guvernamentală
elevilor, dându-le șansa de a studia în străinătate;
 Colegiul Tehnic „Aurel Vijoli”;
 Liceul Agro-industrial „Dr. Ioan Șenchea”;
 Liceul Teologic Ortodox „Constantin Brâncoveanu” (din septembrie 2010, prin transferarea
claselor Seminarului teologic ortodox, existente la Colegiul Național „Doamna Stanca”, și
fuzionare cu o școală generală);
 Școala Gimnazială Ovid Densusianu Făgăraș, instituție de elită la nivelul jud. Brașov
 Grădinițe.