Unitatea de învățământ:
Profesor:
Data:
Clasa: a V-a
Obiectul: LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ
Unitatea de învăţare:
Tema lecției : INTERJECȚIA
Tipul lecţiei: COMUNICARE / ÎNSUȘIRE DE CUNOȘTINȚE
Timp : 50 minute
DEMERSUL DIDACTIC
COMPETENŢE SPECIFICE
1.1 Identificarea informațiilor esențiale dintr-un mesaj oral;
2.1 înlănțuirea clară a ideilor într-un mesaj oral;
2.3 alcătuirea unor propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical;
3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învățate;
4.3 alcătuirea unor propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele de
ortografie și de punctuație.
COMPETENȚE DERIVATE
La sfârșitul lecției toți elevii vor fi capabili :
1. să definească interjecția;
2. să identifice interjecția;
3. să clasifice după sens și structură interjecțiile;
4. să aplice regulile privind punctuația interjecției;
5. să precizeze rolul interjecției în comunicare.
STRATEGII DIDACTICE:
a) Metode si procedee: conversaţia euristică, metoda cadranelor,explicaţia, expunerea, descoperirea inductivă,
exerciţiul; slide show;
b) Mijloace: fişe de lucru, laptop, videoproiector, tabla;
c) Resurse:capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă;
d) Forme de organizare: activitatea frontală, activitate independentă.
Bibliografie:
M. Rusu, G. Cotoi, C. Hăilă, M. Timigeriu, Exerciții practice de limba română (Competență și performanță în
comunicare ), Editura PARALELA 45, Pitești, 2009;
F. Mitu, Limba și literatura română, Editura Caba Educațional, București, 2008;
H. Soare, G. Soare, Gramatica didactică a limbii române, Editura Carminis, Pitești, 2010;
N. Eftenie, Introducere în metodica studierii limbii și literaturii române, Editura PARALELA 45, Pitești, 2008
SCENARIU DIDACTIC
Etapele Timp Activitatea profesorului Activitatea Metode si Forme de Evaluare
lecției alocat elevilor procedee organizare
1 Moment 1 min. Profesorul face prezența si asigură un Se pregătesc Conversația Frontală
oraganizatoric climat favorabil desfășurării lecției. pentru lecție.
2 Verificarea temei și a 3 min Se verifică tema, facându-se aprecieri Răspund la
cunoștințelor asupra rezolvării cerințelor. intrebări. Conversatia
dobândite anterior Frontal Întărirea
Se verifică lecțiile anterioare prin Explicaţia Individual răspun-
Observă.
surilor
completarea unui text lacunar. (Anexa
Spargerea
1) Completează. ghetii
3 Captarea atentiei 4 min Elevii sunt rugați să urmărească Urmăresc
imaginile și să noteze pe fișă animalul imaginile și
(ființa, obiectul) și sunetul produs de notează Chestio-
Conversatia Individual narea
acesta (acestea). răspunsurile.
elevilor
4 Anunțarea temei și a 2 min Profesorul scrie pe tablă titlul lecției Notează în Expunerea Frontal
obiectivelor noi și enunță obiectivele urmărite. caiete.
30 min Solicit elevilor să scrie definiția
5 Dirijarea învățării interjecției.
Elevii sunt rugați să observe structura
Aprecieri
interjecțiilor : simple și compuse.
verbale
Se face precizarea următoare : Elevii scriu în
Expunerea Individual Obs
interjecțiile ce reproduc sunete din caiete.
natura se numesc onomatopee.
Prezint imagini sugestive pentru a
observa ceea ce exprimă interjecțiile :
stări sufletești, senzații, dorința sau
voința, reproduc sunete sau zgomote Răspund și Explicaţia
din natură . notează
Se precizează punctuația specifică observațiile.
interjecției : după interjecții se poate
pune virgulă sau semnul exclamării. Conversatia Încuraja-
Semnul exclamării pus după virgulă rea
nu este considerat semn final de
Frontal
punctuație, de aceea se poate
continua cu literă mica.Când
interjectia care exprima o chemare
(adresare)insoteste un substantiv in
vocativ, intregul grup de cuvinte
format se desparte prin virgula de
restul comunicarii. . Interjectia ia,
urmată de un verb la modurile
imperativ sau conjunctiv, nu se
desparte prin virgula de verb.
Elevii primesc sarcina de a rezolva de Rezolvă
pe fișa de lucru aplicația 2 , apoi sarcinile ce le
aplicația 3 (anexa 2). După terminarea revin de pe Grupe
timpului de lucru, sunt discutate fișă. Elevii
răspunsurile și se fac eventualele disting valorile
observații și corecturi. morfologice
diferite ale lui
„i”, „ei”, „ia”,
„O”. Aplică
regulile de
punctuație ale
interjecției.
7 Asigurarea Se realizează pe parcursul învățării, Elevii ascultă. Frontal
feedbackului întărirea făcându-se treptat, prin
aprecieri verbale.
8 Asigurarea retenției Ofer elevilor tema(anexa 3) : un text Primesc fișa ce Conversația Frontal
și transferului în care trebuie sa identifice conține tema.
interjectiile si să completeze un rebus.
ANEXA 1
ANEXA 2 FIȘĂ DE LUCRU
1. Scrie pe spațiile punctate ce reprezintă imaginea, iar în dreapta ce sunet crezi că i se poate asocia:
IMAGINEA REPREZINTĂ SUNETUL SUGERAT
10
2. Răspunde cerințelor în funcție de numărul echipei tale:
[Link]ă pe două coloane interjecţiile de mai jos în
funcţie de structura lor: [Link] fiecarei imagini interjectii potrivite:
ah!, cri-cri!, hodoronc-tronc!, pleosc!, hei-rup!,
marş!, miau!, ham-ham!
3. Scrie ce reproduc interjecțiile următoare: 4. Realizeazã corespondenţele între cele douã coloane:
cotcodac!, trosc! Poc! Aoleu! Măi! A B
[Link]ţie a) Striga fericit: Ura!
[Link] sufleteascã b) Pupãza zbrrr, pe-o dugheanã!
[Link] de voinţã c)Brrr! Ce frig este!
[Link] d)Hai cu mine!
3. Pune semnele de punctuație potrivite și indică ce parte de vorbire sunt cuvintele scrise cursiv:
1 2.
Ei ce mai zici Ia pune mâna şi citeşte
Ei o să meargă la pădure El ia o carte din raftul bibliotecii
Ia pune mâna şi citeşte Ia spune-mi nea Mihai Vasile ce mai face
3.
4.
Mama nu-i acasă
O Ce frumos este afarã
I -am văzut în parc
O fatã stã în clasã
De alături se auzea: i
Am vazut-o pe stradã.
ANEXA 3
Tema:
Citește cu atenție textul și răspunde cerințelor:
„— Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat?
— U! hu!... este badea Muşat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea Bran, Coman şi
alţii.
— Ho! mă, destul! Dar cine este mai mare decât toţi la voi în sat?
— Cine-i mai mare? Badea Chiţu; el este mai nalt decât toţi; e atât de lung, încât mai n-ajungi
cu mâna la umărul său.
— Bre!... proastă lighioaie mai eşti! Nu te-ntreb aşa.”
(Ion Creangă, Păcală)
[Link]ţi interjecţiile din textul de mai sus.
2. Transcrieţi primele trei propoziţii din text fără interjecţii. Ce observaţi?
3. Rezolvă rebusul trecând răspunsurile corecte :
1. Partea de vorbire flexibilã care denumeşte
fiinţe, obiecte, lucruri, fenomene ale naturii.
2. Partea de vorbire flexibilã care ţine locul
unui substantiv.
3. Funcţia sintacticã îndeplinitã de verb.
4. Modul de expunere prin care sunt prezentate
particularitãţile unor obiecte.
5. Partea de vorbire neflexibilã care determinã
un verb.
6. Partea de vorbire flexibilã care exprimã
însuşirile obiectelor.
7. Funcţia sintacticã a substantivului (rãspunde
la întrebãrile: ce?, pe cine?, de ce?, cu ce?etc.)
8. Funcţia sintacticã a substantivului (rãspunde
la întrebarea cine?)
9. Mod de expunere prin care se relateazã fapte
şi întâmplãri.
10. Parte de vorbire care însoţeşte
substantivul şi arată în ce măsură obiectul
denumit este cunoscut de vorbitor.
11. Parte de vorbire care exprimă un
număr sau ordinea obiectelor prin numărare.