8.

EVALUAREA INIŢIALĂ A COPIILOR CU DEFICIENŢE MOTORII

Sursa: Evaluarea copiilor cu cerinţe educative speciale, în perspectiva integrării

(coord. G. Boici,

1998).

Autori: (G. Stângă, D. Varga, F. Juncan, A. Răducanu).

Scop: cunoaşterea psihopedagogică a copilului preşcolar (grupa pregătitoare) cu

deficienţe motorii.

Conţinut:

I. Dezvoltarea psihomotorie

a) Cunoaşterea schemei corporale;

b) Reconstituirea părţilor componente ale corpului omenesc (forma

corpului omenesc desenat pe un carton este decupat în bucăţi);

c) Deprinderi motorii: Se cere copilului să execute anumite mişcări -

sărituri, târâre, căţărare etc;

d) Antrenament grafic: reproducerea de semne grafice orientate diferit.

II. Dezvoltarea intelectuală

1. Probe pentru abilităţi senzorio-perceptive:

a) probe pentru sensibilitate cromatică (denumiri culori)

b) probe pentru sensibilitate auditivă (discriminare sunete)

c) probe pentru sensibilitate gustativă

d) probe pentru sensibilitate olfactivă

e) probe pentru sensibilitate tactil-kinestezică

2. Abilităţi de orientare spaţio-temporală

3. Probe pentru determinarea greutăţii

4. Probe de sortare a obiectelor după anumite criterii:

a) culoare b) mărime
c) formă e) dimensiuni

d) grosime

5. Probe pentru limbaj şi comunicare

a) Fonetic - cu ce sunet începe cuvântul?

- cu ce silabă începe cuvântul?

- cu ce cuvânt începe propoziţia?

b) lexical: alcătuirea de propoziţii din cuvinte date

c) lacune în text

6. Gândire

a) analiză - sinteză: se cere copilului să formeze mulţimi de figuri

geometrice după formă, mărime

7. Atenţie: probe de barare a figurilor care nu sunt triunghiuri

8. Memorie: memorare şi reproducere de cuvinte

9. Imaginaţie: completarea unei povestiri cu început dat.

 Dezvoltarea socio-afectivă

1. stabilirea deprinderilor de autonomie (îmbrăcat, dezbrăcat, servit masa,

ordine)

2. sociabilitate: - integrare în colectiv

- relaţia cu adultul

- relaţia cu grupul de copii.

TESTU L GOODENOUG H (omuleţul)

Deşi poate fi considerat şi ca probă de investigare a personalităţii, acest test

permite şi stabilirea nivelului de inteligenţă. Aplicarea este foarte simplă. Se cere
copilului să deseneze pe o foaie de hârtie un om. Proba se poate da individual sau
colectiv, în acest caz avându-se grijă să se evite copierea. Este indicat să se evite
orice sugestie din partea examinatorului. La orice întrebare I se spune „Fă cum
vrei".

Notare:

Categoria A:

1. Omuleţul de nerecunoscut (mâzgăleală) - 0 puncte

2. Există un control şi o ordonare a liniilor (cerc, triunghi, pătrat, spirală) - 1 p

Dacă elementele sunt recunoscute ca părţi ale corpului, se integrează la Categoria

B.

Categoria B:

1. Prezenţa capului - 1 p

2. Prezenţa picioarelor (două când e în faţă, unul când e profil) - 1 p

3. Prezenţa braţelor, chiar dacă degetele nu sunt evidente - 1 p

4. a) Prezenţa trunchiului - 1 p

b) Lungimea mai mare ca lăţimea trunchiului - 1 p

c) Prezenţa umerilor - 1 p

5. a) Braţele şi picioarele tangente la corp - 1 p

b) Braţele şi picioarele ataşate, dar incorect - 1 p

6. a) Prezenţa gâtului - 1 p

b) Conturul gâtului e o linie continuă între trunchi şi cap - 1 p

7. a) Prezenţa ochilor (unul din profil) - 1 p

b) Prezenţa nasului - 1 p

c) Prezenţa gurii - 1 p

d) Nasul şi gura reprezentate corect, prezenţa buzelor -l p

e) Prezenţa nărilor - 1 p

8. a) Prezenţa părului - 1 p

b) Părul bine plasat, dar capul să nu fie văzut (transparent) - 1 p

9. a) Prezenţa hainelor (prin nasturi) - 1 p

b) Lipsa transparenţei şi prezenţa a două elemente vestimentare - 1 p

c) Desenul complet al veşmintelor - 1 p

d) Patru articole vestimentare (pălărie, vestă, cravată, pantaloni etc.) - 1 p

e) Costumul perfect, fără defecte - 1 p

10. a) Prezenţa degetelor - 1 p

b) Numărul corect al degetelor - 1 p

c) Detalii corecte ale degetelor - 1 p

d) Poziţia policelui - 1 p

e) Evidenţierea palmei între degete şi braţe - 1 p

11. a) Braţele articulate la umeri şi coate - 1 p

b) Articularea gambelor la genunchi şi coapse - 1 p

12. a) Proporţia capului (mai mic decât

lA din trunchi

şi mai mare de 1/10 din corp) - 1 p

b) Proporţia braţelor (egale în lungime cu trunchiul,

dar să nu atingă genunchiul) - 1 p

c) Proporţia gambelor (inegale în lungime cu corpul sau puţin mai scurte) - 1 p

d) Proporţia picioarelor (lungimea mai mare ca lăţimea

şi mai mică decât înălţimea corpului) - 1 p

e) Prezenţa a două gambe şi a două braţe (articularea mâinii şi a picioarelor) - 1 p

13. Prezenţa călcâiului - 1 p

14. a) Coordonarea motrică a conturului - 1 p

b) Coordonarea motrică a articulaţiilor - 1 p

c) Coordonarea motrică a articulaţiei capului -l p

d) Coordonarea motrică a braţelor şi gambelor - 1 p

e) Coordonarea motrică a fizionomiei - lp

0 Coordonarea motrică a articulaţiei trunchiului - 1 p

15. a) Prezenţa urechilor - 1 p

b) Poziţia şi proporţia corectă a urechilor - 1 p

16. a) Detalii oculare: gene, sprâncene - 1 p

b) Detalii oculare: pupile - 1 p

c) Detalii oculare: proporţia ovală a orbitei - 1 p

d) Detalii oculare: strălucirea lor - 1 p

17. a) Prezenţa bărbiei şi a frunţii - 1 p

b) Bărbia net distinctă faţa de buza inferioară - 1 p

18. a) Capul, trunchiul şi picioarele din profil - 1 p

b) Profil perfect (fără transparenţa sau poziţia greşită a membrelor) - l p

Etalonul testului:

Vârsta 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Puncte 2 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 46 50
Pentru stabilirea QI se determină vârsta reală. Se consideră de 6 ani un copil cu

vârsta între 5 ani, 6 luni şi 1 zi şi 6 ani, 5 luni şi 29 zile.

QI =

[Link].-10x100

[Link]

unde: V.M. = vârsta mintală (în luni)

V.C. = vârsta cronologică

Semnificaţia QI: 140 = excepţional

120 - 139 = inteligenţă superioară

110 - 119 = inteligenţă uşor superioară

9 0 - 118 = inteligenţă medie (normală)

8 0 - 89 = inteligenţă, submedie

7 0 - 79 = inteligenţă de limită

69 = graniţa inferioară a normalului

5 0 - 68 = dizabilitate mintală medie (debilitate mintală)

4 9 - 20 = dizabilitate mintală severă (imbecilitate)

sub 20 = = dizabilitate mintală profundă (idioţie)

 SCALEL E PENTR U DIFERENŢIERE A ABILITĂŢILO R - D.A.S.

Sursa: N. Mitrofan - „ Testarea psihologică a copilului mic ".

Ni s-a părut util să prezentăm succint această scală (autor Elliot CD.) din următorul
motiv. Colecţia de subteste a acestui instrument de evaluare acoperă o mare gamă
de abilităţi care pot diferenţia copiii cu dificultăţi de învăţare de restul copiilor. Ele
pot constitui un support orientativ pentru structurarea unei scale autohtone de
depistare a copiilor cu astfel de probleme.

Scalele cuprind 17 subteste cognitive şi 3 subteste de achiziţii şcolare, putându-se

aplica între 2,5 şi 18 ani.

Subteste pentru preşcolari şi şcolari:

1. Construcţii din cuburi: (2,5 - 4 ani şi 11 luni): măsoară abilităţi motorii şi

perceptive; copilul trebuie să reproducă construcţii din cuburi de lemn, după
modelul examinatorului.

2. înţelegere verbală (2,5 - 6 ani şi 1 Huni): măsoară abilităţile limbajului receptiv;

copilul trebuie să arate imaginile numite de examinator sau să execute anumite
comenzi verbale.

3. Similitudini de imagini (2,5 - 7 ani şi 11 luni): măsoară abilitatea

raţionamentului nonverbal. Copilului i se arată 4 imagini sau desene şi i se cere să
aleagă o imagine (desen) care se potriveşte cel mai bine cu cele arătate anterior.

4. Vocabular (2,5 - 8 ani şi 11 luni): măsoară vocabularul expresiv, cerându-se

copilului să denumească obiecte şi imagini arătate.

5. Construcţia structurii (3 - 17 ani şi 11 luni) : măsoară abilitatea copilului de a

rezolva probleme vizual-spaţiale (structuri din cuburi de plastic).

6. Concepte numerice şi prenumerice (2,5 - 7 ani şi 11 luni): măsoară concepte şi

deprinderi numerice. Copilului i se cere să numere jetoane şi să răspundă la
întrebări.

7. Copiere (3,5 - 7 ani şi 11 luni): măsoară abilitatea de-a reproduce un model şi

abilitatea de-a identifica similitudini.

Subteste pentru şcolari

1. Memoria figurilor (5 - 17 ani şi 11 luni): măsoară memoria de scurtă durată,

abilităţile motorii şi vizualo-spaţiale. Copilului i se cere să reproducă din memorie
- după 5 secunde - o linie desenată.
2. Definiţii (5 - 17 ani şi 11 luni): măsoară înţelegerea verbală. Se cere copilului să
precizeze înţelesul unor cuvinte.

3. Construcţia structurii (3 - 17 ani şi 11 luni): identic cu cel din seria precedentă.

4. Matrici (5 - 17 ani şi 11 luni): măsoară abilitatea raţionamentului nonverbal.

Copilului i se arată mai multe matrici şi i se cere să aleagă, din mai multe variante,
desenul care completează cel mai bine matricea (similar cu Raven).

5. Similarităţi (5 - 17 ani şi 11 luni): măsoară raţionamentul verbal. Conţine

întrebări care solicită raţionamentul.

6. Raţionament secvenţial şi cantitativ (5 - 17 ani şi 11 luni): măsoară abilităţile de-

a percepe regulile secvenţiale în cadrul relaţiilor numerice.

Subteste diagnostice

1. Potrivirea formelor ce seamănă cu literele (4- 7 ani şi 11 luni): măsoară

abilitatea de discriminare vizuală între figuri asimetrice care seamănă cu literele.
Copilului i se cere să potrivească anumite semne (rotite în pagină) cu literele
alfabetului.

2. Memoria cifrelor (2,5 - 17 ani şi 11 luni): măsoară memoria de scurtă durată a

seriilor de cifre (serii formate din 2 până la 9 cifre).

3. Memoria figurilor (4 - 17 ani şi 11 luni): măsoară memoria verbală de scurtă şi

lungă durată. I se prezintă copilului o planşă cu imagini şi acesta trebuie să
reproducă verbal cât mai multe din figurile desenate.

4. Recunoaşterea imaginilor (2,5 - 17 ani şi 11 luni): măsoară recunoaşterea

vizuală de scurtă durată, ca opus al memoriei vizuale. După ce i se arată un
cartonaş cu una sau mai multe imagini, timp de 5 - 10 secunde, copilul trebuie să
arate, pe un alt set de imagini, care dintre ele au fost pe primul cartonaş.

5. Viteza procesării informaţiei (5 - 17 ani şi 11 luni): măsoară viteza şi acurateţea

operaţiilor mintale simple. Copilului i se arată o pagină cu figure şi numere şi el
trebuie să marcheze, cât mai repede posibil, cercul care conţine numărul cel mai
mare de elemente sau numărul cel mai mare dintr-o suită de numere prezentată
aleatoriu.

Teste de achiziţie şcolară

1. Deprinderi numerice bazale (6 - 17 ani şi 11 luni): măsoară deprinderile de

calcul elementar.
2. Ortografie (6 - 17 ani şi 11 luni): măsoară abilităţile ortografice. În raport de
vârsta copiilor se cere acestora să scrie, după dictare, cuvinte şi propoziţii cu
diferite grade de dificultate.

3. Citire (5 - 17 ani şi 11 luni): se cere copilului să citească cuvinte scrise pe un

cartonaş (de la simple la dificile).
PROCESE PSIHICE

PROB E PENTR U DETERMINARE A ND7ELULU I ABILITAŢILO R

PERCEPTIVE: AUDITIVE, VIZUAL E (adaptare )

Sursa: Arthur Kreindler - „Agnozii şi apraxii".

I. Percepţia auditivă şi auditiv-verbală

1. Probe neverbale. I se cere copilului să recunoască cu ochii închişi diverse

zgomote produse de obiecte sau fiinţe: aplauze

căderea unei monede sunete emise de diferite animale

sunetul sticlei voci ale unor persoane

sunetul unei legături de chei strănutul

tic-tac-ul ceasului plânsul unui copil

mototolirea unei hârtii sunetul unui instrument muzical

2. Probe verbale.

a) Examinatorul, având fixat în dreptul feţei un ecran (cartonaş),

pronunţă sunete, silabe, cuvinte, propoziţii, pe care copilul, aşezat la

distanţă de 1 m, trebuie să le reproducă. Cuvintele sunt pronunţate

fără accent, lent, monoton. Proba poate evidenţia deficienţe ale

auzului fonematic.

b) Proba „vocii şoptite" (ecranate):

- neînţelegerea vorbirii în şoaptă până la 4 - 6 m = hipoacuzie uşoară

- neînţelegerea vorbirii în şoaptă până la 1 - 4 m = hipoacuzie medie

- neînţelegerea vorbirii în şoaptă până la 1 m = hipoacuzie gravă

Examenul trebuie să fie bilateral, pentru fiecare ureche (una fiind obturată).

Desigur, în cazul evidenţierii unei acuităţi auditive scăzute se recomandă examenul

audiometric, efectuat de medicul specialist.

II. Percepţia vizuală: Se cere copilului:

1. Să recunoască obiecte:

a) să descrie obiecte d) să deseneze un obiect la cerere

b) să indice poziţia acestora unul faţă e) să identifice pe un desen în care

de altul sunt suprapuse mai multe

c) să identifice un anumit obiect din contururi de obiecte, câte sunt

mai multe (figurile Abelson).

2. Să recunoască imagini:

a) să recunoască imagini simple (cerc, d) să descrie un şir de imagini în

pătrat) ordine logică

b) să discrimineze între imagini e) să descrie, din memorie, obiecte

aproximativ similare (o lebădă şi
f) să completeze desene lacunare
c) gâscă, o pisică şi un iepure)
g) să recunoască desene schematice
3. Să recunoască culorile:

a) să numească culorile unor obiecte c) să copieze culori

b) să grupeze obiectele după culoare

 PROB A PERCEPTIV-MOTRIC A BENDE R SANTUCC I

Sursa: E. Vlad - „Evaluarea în actul educaţional-terapeutic".

Proba evaluează o aptitudine intelectuală - funcţia perceptiv-motrică, adică

abilitatea copilului de-a percepe corect configuraţii spaţiale, de a le compara între
ele şi de a le reproduce. Ea oferă informaţii asupra nivelului de dezvoltare şi de
organizare perceptiv-motorie. Ea este considerată validă în condiţiile deficienţei
mintale, pentru studiul particularităţilor vizual-motorii care condiţionează achiziţia
scris-cititului.

Din punct de vedere psihogenetic, abilitatea de a copia figuri apare după formarea
capacităţii de-a recunoaşte forme identice şi după apariţia gestului motor de-a
urmări conturul unei configuraţii. Deci funcţia perceptiv-motorie este superioară
elementelor saleconstitutive, ea intrând în structura funcţională a inteligenţei
practice, care este o formăspecifică a inteligenţei. Astfel încât constatarea unor
deviaţii de la „rangul normal" reflectă deficienţe ale capacităţii intelectuale, ale
percepţiei, ale motricitatii şi chiar ale stabilităţii emoţionale.

Proba este considerată utilă în evaluarea gradului de dezvoltare psihică la intrarea

în şcoală, pentru studierea particularităţilor maturizării şcolare.

Proba cuprinde 5 modele desenate pe câte un carton de 10/15 cm.

Se aplică individual. Aplicare: se prezintă desenele succesiv, în ordinea arătată. Se

dă subiectului o coală de hârtie şi un creion ascuţit. Nu i se dă riglă sau gumă.

Instructaj: „Am să-ţi cer să copiezi nişte desene. Te rog să te străduieşti să l copiezi
cât mai exact, chiar aşa cum le vezi". I se arată primul desen şi i se spune „în total
sunt 5 desene. Acesta este primul. începe aici (i se arată colţul de sus al foii).
Trebuie să ai loc pentru toate". Se pun în faţa lui, succesiv, celelalte 4 desene, pe
măsură ce termină.

Timpul este nelimitat.

 PROB A RE Y D E MEMORI E AUDITIV A A CUVINTELO R

Sursa: G.C. Bontilă - „Teste psihologice".

Testul cuprinde o listă de 30 cuvinte din vocabularul uzual, aranjate astfel încât să
nu permită legături prin asociere. Aplicare: se citeşte lista de cuvinte (nu se spune
câte sunt) cerându-se mai întâi subiecţilor să fie foarte atenţi şi să încerce să reţină
cât mai multe cuvinte.

După citirea listei se lasă un timp de 1 - 3 - 5 secunde şi apoi se începe proba:

„Veţi crie cât mai multe cuvinte. Nu este necesar să le scrieţi în ordinea în care vi
le-am citit. Când credeţi că nu vă mai puteţi reaminti nici un cuvânt ridicaţi
creionul în sus". Lista se va citi cu o viteză de un cuvânt la fiecare două secunde,
cu intonaţie clară, uniformă.

Lista cuvintelor:

1. carton 11. baston 21. manta 6. bătrân 16. copac [Link]

2. vagon 12. floare 22. oţet 7. albină 17. prăjitură 27. buchet

3. şervet 13. castron 23. şoarece 8. tavă 18. călimară 28. cuţit

4. clopoţel 14. plop 24. sugativă 9. vânător 19. lămâie 29. barieră

5. coş 15. cărbune 25. supă 10. pian 20. caiet 30. chibrit

Cotare: Se acordă 1 punct pentru fiecare cuvânt corect reprodus. Se iau în

considerare şi cuvintele scrise greşit. Totalul punctelor se raportează la etalon.

ETALON

virsta 13 14 15 16 17 Adult
100 21 20 21 21 21 21
90 16 14 15 15 16 16
80 15 13 14 14 15 15
75 14 12 213 13 14 14
70 13 11 12 12 13 13
60 12 10 11 11 12 12
50 11 9 10 10 11 11
40 10 9 9 10 10 10
30 9 8 8 9 10 9
25 8 8 8 9 9 9
20 7 7 7 8 8 8
10 6 6 6 7 7 7
0 0 0 0 0 0 0
 TEST D E CONCENTRAR E PENTR U PRIMU L A N ŞCOLA R

Autori: R. Mohling şi U. Raatz.

Testul a fost conceput pentru măsurarea abilităţilor şcolarului începător, în ce

priveşte atenţia, capacitatea de concentrare şi de înţelegere a sarcinii, rapiditatea,
memoria, percepţia vizual-spaţială.

Aplicarea: se dă copilului o foaie de hârtie pe care sunt desenate pe 14 rânduri

mere şi pere, de aproximativ aceeaşi mărime. Fructele sunt desenate având
orientări diferite spaţial. Se cere copilului să bareze, cât mai repede posibil, toate
perele pe care le găseşte pe fiecare rând.

Proba se desfăşoară contra cronometru.

Se notează: omisiunile, greşelile.

Se calculează cota brută, valoarea medie şi rangul procentual pentru fiecare copil.

Se poate administra individual sau colectiv.

PROBE DE LIMBAJ

SCAL A „C . PĂUNESCU "

PENTR U NIVELU L D E DEZVOLTAR E A LIMBAJULU I

Sursa: C. Păunescu - „ Tulburări de limbaj la copil".

Scala permite stabilirea corectă a diagnosticului de întârziere în apariţia şi

dezvoltarea limbajului. Scala are în vedere manifestările comportamentului verbal
între 0 şi 3 ani.

0 - 3 luni Luna când apare

) reacţii motorii generalizate la 4) producerea unor scurte manifestări

zgomote puternice 0,5 luni vocale 1 - 2

2) ţipete diferenţiate după necesităţi 1 5) răspuns prin reacţie generalizată la

vocea umană 1,15
3) manifestări vocale/sunete guturale
1 6) vocalize: ah, ub, ab, eh 1,15
7) vocalize diverse 1,25 13) gângurit în starea de bine 3- 4

8) vocalizări în poziţia culcat 2 14) gângurit în joc sonor 3- 4

9) vocalizări diferenţiate afectiv 2 15) silabe cu sunete uşor articulate 2-

3
10) vocalizări în joc sonor/melodie 2
16) vocale şi consoane labiale 2- 3
11) ascultarea spontană a vocii umane
2 17) gângureşte la o relaţie
interpersonală 3- 4
12) reacţie de înviorare la vocea
umană 2

3 - 6 luni

1) răspuns vocal la o relaţie interpersonală 4- 5

2) lalalizare 4- 5

3) mimică adecvată în timpul lalalizării 4- 5

4) lalalizare în joc spontan 4

5) muzicalitate în gângurit 5

6) gângurit, ca expresie a stării de bine 5

7) traducere vocală a nemulţumirii 5

8) silabe în joc spontan 6

9) primele silabe bine articulate: ma-ma, ta-ta 6

10) utilizează spontan câteva silabe 6,15

11) expresia vocală a nerăbdării 6,15

12) exprimarea nerăbdării la dispariţia unui obiect îndrăgit 5- 6

13) adresare vocală spre persoana cu care „vorbeşte" 5- 6

14) discriminare între o vorbire afectivă şi alta dojenitoare 6

15) imitarea de sunete şi răspuns la pronunţarea lor 6

16) repetă cu plăcere două silabe duble: ma-ma, pa-pa

17) repetă cu plăcere două silabe duble: ma-ma, pa-pa

6 - 9 luni

9-1 2

12-

1) articulează bine mai multe silabe 6 - 7

2) pronunţă distinct „da" 7

3) expresie vocală de satisfacţie în relaţiile cu jucăriile 7

4) variaţii tonale în lalalizare şi silabisire 7,3

5) reacţii vocale de surpriză 7,5

6) interjecţii vocale 8

7) reacţionează la comenzi verbale simple 7 - 8

8) leagă două silabe într-o structură sonoră: mama, tata 7 - 8

9) expresie vocală în acţiunea cu obiectele 8

10) imită pronunţia multor consoane 8

11) pronunţă singur unele consoane 8

12) reacţie de confuzie la cuvinte necunoscute 8

13) se adaptează la cuvinte cunoscute (conduită) 8,15

14) distinge cuvinte cunoscute de cele necunoscute 8 - 9

15) înţelege sensul unor cuvinte şi ce reprezintă 9

16) înţelege sensul unor gesturi 9

17) răspunde la unele gesturi uzuale 9

18) rosteşte cuvinte articulate expresiv 9

19) imită majoritatea sunetelor 9

luni

1) îşi organizează comportamentul pe bază verbală 10 -12

2) "vorbeşte" cu jucăriile, vocalizând 10

3) imită silabe 10 - 11

4) răspunde prin acte sau atitudini la cuvinte 10 - 11

5) expresie vocală la vederea linguriţei şi a paharului 10

6) expresie vocală în faţa unor culori 10

7) pronunţă 2- 3 cuvinte bisilabice 10 - 11

8) denumeşte cu o silabă obiectele 11

9) imită multe cuvinte la cerere 11 - 12

10) opune rezistenţă la un ordin 11 - 12

11) răspunde adecvat la ordine simple 12

12) înţelege şi execută sarcini simple 12

13) reacţie la cuvinte inhibitorii 12

14) expresie vocală când se priveşte în oglindă 12

15) utilizează cuvântul „mamă" în apel 12

16) utilizează silabe sau sunete speciale pentru apel 12

8 luni

1) înţelege o cerere verbală şi o execută 12 - 1 4

2) execută comenzi verbale în 2 - 3 secvenţe 13 - 14

3) înţelege sensul multor cuvinte în context 13 - 1 4

4) înţelege gesturile adultului şi le imită 13 - 14

5) numeşte jucării sau imagini prin onomatopee 14

6) utilizează în conversaţie un jargon specific 13 - 14

7) înţelege o întrebare simplă 15

8) înţelege gesturile adultului (protecţie, ameninţare) 15

9) înţelege interdicţia 17-1 8

10) pronunţă spontan 3-2 0 cuvinte 13 - 18

11) denumeşte câteva obiecte, corect 17

12) face apel prin intermediul cuvintelor 18

13) utilizează cuvinte cu sens în propoziţie 15-1 8

18 - 24 luni

1) cunoaşte şi se exprimă prin formule de politeţe 18 - 2 0

2) cunoaşte denumirea părţilor corpului şi feţei 18

3) indică la cerere aceste părţi 18 - 2 0

4) recunoaşte imagini într-o carte 18 - 19

5) denumeşte câteva imagini 19 - 2 0

6) pronunţă 20 - 50 cuvinte 18 - 2 4

7) uneşte două cuvinte (substantiv + verb) într-o propoziţie 18 - 2 4

8) face asociaţii de cuvinte căutând consonanţe 18 - 2 4

9) identifică obiecte după determinarea lor 23 - 2 4

10) poate denumi majoritatea obiectelor familiare 24

11) poate distinge, la cerere, 7 imagini din 10 24

12) apar primele propoziţii cu legătură între cuvinte 24

13) utilizează în conversaţie cu precădere propoziţii 24

14) cunoaşte sensul cuvintelor care arată poziţii spaţiale: sus, jos, pe 24

15) apar în vorbire pronumele, adjectivul (mai puţin) 24

16) vorbeşte despre sine, la persoana a IlI-a, spunându-şi numele mic 24

17) poate repeta cuvinte compuse din 2 - 5 silabe 24

18) stăpâneşte aproximativ 100 cuvinte 24

19) apar primele încercări de fraze 24

5 luni
1) se organizează structura gramaticală a limbii vorbite 24 - 3 6

2) poate repeta 2- 4 cuvinte (prin memorare) 26 - 2 8

3) foloseşte propoziţii de 3 - 4 cuvinte 26 - 2 8

4) foloseşte fraze cu relaţii de subordonare între propoziţii 28 - 3 6

5) înţelege un expozeu de 3 - 6 propoziţii 30

6) înţelege un expozeu complet într-o conversaţie 36

7) foloseşte pronumele personal în mod curent 30

8) flexionează cuvinte (caz, număr, gen etc.) 24 - 3 0

9) "citeşte" o imagine compusă 28 - 3 4

10) utilizează timpul trecut 30

Notare: Fiecare item = 1 punct

Etapa 0 - 3 luni = 18 puncte

3 - 6 luni = 17 p

6 - 9 luni = 19 p

9 - 12 luni = 16 p

1 2 - 18 luni = 13 p

1 8 - 24 luni = 19 p

2 4 - 36 luni = 10 p

Lipsa a 5 - 7 puncte pentru o etapă are semnificaţie negativă şi semnalează o

întârziere în dezvoltarea limbajului. Dar pentru că nu este bine să aştepţi 3-6 /uni
sau l an casă poţi depista o întârziere, autorul oferă şi alt sistem de calcul.

Vârsta Dezvoltare Număr de Grad de Componente

(luni) normală puncte întârziere care
trebuie
urmărite
şi simulate
3 15-18 Se
completează
Se
 completează
Se
completează
as
de examinator
6 30-35
7 38-40
8 45-47
9 50-54
10 58-60
11 62-65
12 68-71
14 74-76
16 78-80
18 82-84
21 94-96
24 100-102
30 110
36 112
 PROB E D E EVALUAR E A NIVELULU I D E DEZVOLTAR E A
LIMBAJULU I

Obiective: investigarea limbajului pe cele două coordonate, limbaj receptiv, limbaj

expresiv şi al abilităţilor de flexibilitate asociativă.

Se poate aplica între 4 şi 7/8 ani.

I. Abilităţi la nivelul cuvintelor

Materiale: 5-10 obiecte (păpuşă, maşină, cuţit, lingură, farfurie, minge, pieptene)

Cerem copilului să arate un obiect anume şi să ni-1 dea sau să-1 pună într-un
coşuleţ.

Observăm:

dacă găseşte imediat obiectul sau ezită; cât de repede învaţă jocul; cum
manipulează obiectele.

Dacă reuşeşte, aşezăm în faţă obiecte nu tocmai uzuale. Se cere să denumească

cuvântul şi să-1 explice.

II. Abilităţi la nivelul frazei

a) să execute ordine: „Ridică-te! Vino la mine! Pune creionul în cutie!

Du-te la uşă şi închide-o!";

b) Proba de flexibilitate asociativă (U. Şchiopu, M. Gârboveanu, A.

Turcu).

Se dau succesiv copilului 4 categorii de cuvinte. Se cronometrează timpul de

realizare.

1) avion, zăpadă, turtă dulce, portocală;

2) poimâine, cel mai mic, ridică;

3) lup, veveriţă, alune, izvor;

4) stradă, ploaie, tramvai, vitrină.

Se cere copilului să alcătuiască povestiri cu aceste cuvinte. Se notează textul

compunerii, făcându-se o pauză de 5 minute între cele patru categorii.

Notarea se face cu + şi - în funcţie de:

- numărul de cuvinte folosite, asociate cu cuvintele date;

- numărul de imagini artistice;

- modul de compoziţie.

Pentru vârsta mică se pot folosi următoarele categorii:

- iarnă, fulgi, sanie;

- pisică, pasăre, colivie;

- soare, lumină, dimineaţa;

- parc, copii, soare;

- toamnă, ploaie, târziu.

 PROBE PENTR U EXAMINAREA LIMBAJULUI ORA L

Este vorba de un set de probe care evaluaeză nivelul limbajului şi evidenţiază

dizabilităţi ale [Link] probe folosite pentru depistarea logopatiilor şi se

aplică preşcolarilor şi şcolarilor mici.

Conţinut:

proba logatomi (Borel - Maisonny)

Se cere copilului să reproducă următoarele structuri verbale fără sens (logatomi):

1. mu-co 2. ri-ka-pe 3. man-dur-na-lo 4. va-fi-ta-ru-der

bar-tim nu-ron-li o-tru-di-re san-zi-bi-de-lu

fon-ve si-za-do i-pa-ben-du pu-do-nu-ri-tal

ie-roi fa-vi-ker es-art-da-li mu-ni-gna-me-so

lin-ou ji-fa-zin mo-lu-ni-vo pul-bla-go-ri-tel

şan-du co-gu-ci sin-zan-şu-jou zol-ti-du-sel-tor

gon-tra di-mon-co gon-ti-du-ran an-slin-ge-li-til

zul-sen mo-lu-ne a-ku-te-bo var-du-os-ti-var

lu-lir bi-min-dal

pon-bi to-don-kin

1. proba Alice Descoeudres pentru cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului

(proba este prezentată pe larg în lucrare);

2. proba de definiţii (adaptată după R. Zazzo)

Se cere copilului să răspundă la următoarele întrebări:

- ce este un scaun? - ce este un măr?

- ce este o păpuşă? - ce este o masă?

- ce este un cal? - ce este ploaia?

- ce este o găină? - ce este mama?

- ce este o furculiţă?
- ce este şoferul

întrebările se pun în ordinea indicată. Se insistă să se obţină răspunsul după ce

copilul repetă cuvântul.

Cotare: 1 punct pentru fiecare răspuns corect.

3) proba de flexibilitate asociativă (U. Şchiopu, M. Gârboveanu, A. Turcu) este

redată în lucrare

4) proba vorbiri independente:

a) se foloseşte un material ilustrat (alfabetul în imagini) în care sunetele

apar în cuvinte la început, la mijloc, la sfâşit. Se cere copilului să le

pronunţe.

Notare: se identifică sunetele pronunţate greşit sau omise în cuvinte.

b) i se cere copilului să spună:

- automatisme verbale/numărat până - recitare

la 10, zilele săptămânii
- povestire
- culori
5) proba vorbirii reflectate

Se pronunţă de către examinator cuvinte în care sunetele apar în diferite poziţii

(iniţial, mediu, final) şi propoziţii. Ca şi la proba vorbirii independente, lista
cuvintelor şi a propoziţiilor cuprinde toate sunetele limbii;

povestire după imagini

Se notează.

fluenţa vorbirii - sesizarea esenţialului

- amplitudinea vocii şi ritmul vorbirii - detalii reţinute etc.

- vocabularul

8) proba de ritm

Se determină tempoul spontan şi reproducerea de structuri ritmice.

Materiale:

- un metronom

- un cronometru

- un creion.

Se activează metronomul la un anumit interval de timp.

Se cere copilului să ia un creion în mână şi să lovească cu creionul în masă, în

ritmul metronomului (nici mai tare, nici mai slab, nici mai repede, nici mai încet).
începe! După 21 de lovituri, se spune: încetează!

Se notează timpul de execuţie a celor 21 lovituri, precum şi eventualele accelerări,

încetiniri, neregularităţi de interval, slăbiri, intensificări de lovituri (la a câta
lovitură).

Proba identifică tulburări de ritm în cazul copiilor bâlbâiţi, tahilalici sau

bradilalici.

9) Proba de completare a lacunelor Se cere copiilor să completeze propoziţii cu

început dat:

Exemplu: Primăvara este...

Copiii se joacă...

Se aude...

Proba se poate da oral sau scris, şi se urmăreşte:

- dacă completează corect propoziţia

- bogăţia vocabularului

- imaginaţie lingvistică

- caligrafie, ortografie

10) Proba de verificare a auzului (dacă este necesar)

Se mai pot folosi: - probe de vocabular

- probe de antonime

- probe de comparaţii

Menţionăm că ordinea probelor este la latitudinea examinatorului.

 1. FIŞA DE EXAMINARE A COPILULUI ALALIC

Sursa bibliografică: C. Stanică, E. Vrăşmaş - "Terapia tulburărilor de limbaj".

Fişa a fost concepută de prof. logoped C. Stanică şi evaluează comportamentul

copilului alalic pe 8 coordonate: limbaj, motricitate, atitudine faţă de vorbire,

atenţie, percepţii

şi reprezentări spaţiale, memorie, conduită generală şi joc.

Este o fişă de evaluare preterapeutică cu următoarele obiective:

- inventarul vocabularului

- inventarul sunetelor pronunţate: izolat şi în cuvinte, repetat şi independent

- înţelegerea limbajului

94

- indicarea obiectelor la cerere şi executarea de comenzi verbale simple şi

complexe

- identificarea obiectelor prezentate într-o serie dublă de imagini

- reconstituirea imaginilor sau a obiectelor din părţile componente

- sortarea de imagini după criterii de formă, culoare, categorie

- copiere de figuri: linie, cerc, pătrat, casă

 FIŞA D E EXAMINAR E

I. Limbaj:

1. impresiv

a) posibilităţi de receptare: auz, citire pe buze, gesturi

b) înţelegerea vorbirii celor din jur: sonoră, mimică, raportat la vârstă

2. expresiv

a) pronunţarea de sunete izolate: - d) independent

omise
e) posibilitatea de articulare - imitare
b) alterate model verbal

c) reflectat

f) vocabular - bogăţie, ce cuprinde, ce categorii gramaticale predomină

g) structuri gramaticale - sunt sau nu operaţionale

II. Motricitate:

1. generală - alergări, diverse mişcări

2. mişcări mici: - precizie

- îndemânare - mişcări supraadăugate

Exemple: - încheiat nasturi

- legat şireturi - tăiat cu foarfecă

- înşirat mărgele

3. aparat fonator: limbă, buze, maxilare

III. Atitudine faţă de vorbire: - fuga de efort

- încredere în forţele proprii - sentiment de superioritate

- indiferenţă, inconştienţă

IV. Atenţie: - concentrare-joc mozaic: "ce lipseşte"

- stabilitate - capacitatea de a asculta poveşti,

propoziţii, cuvinte
- atenţia faţă de vorbire
V. Percepţii şi reprezentări spaţiale :

- reconstruirea întregului din părţi - orientarea corpului faţă de obiectele

disparate din jur

- jocuri cu cuburi

VI. Memorie:

- numărul de repetiţii necesar pentru - numărul de repetiţii necesar pentru

fixarea mnezică a schemei motorii fixarea semnificaţiei cuvântului

cuvântului - păstrarea celor însuşite

VII. Conduita generală: - agerime

- apatie

VIII. Jocul: - stereotip

- organizat - raportat la vârsta copilului

- independent
 PROBE D E CONŞTIENTIZARE FONOLOGIC A

Este vorba de un set de probe pentru evaluarea competenţelor fonologice ale

copilului preşcolar şi şcolar mic.

Conştientizarea fonologică este un concept nou în literatura logopedică şi ea se

referă la capacitatea copilului de-a manipula, în mod explicit, unităţile discrete ale
limbii şi de-a efectua operaţii cu ele (foneme, silabe).

Se consideră că existenţa sau non-existenţa acestor abilităţi explică progresul sau,

dimpotrivă, accesul dificil în învăţarea lexiei.

Probele pot fi folosite şi în diagnosticarea retardului de limbaj şi în afazie.

Pe baza lor se pot întocmi programe de intervenţie personalizate, întrucât

detectează clar segmentele deficitare.

Sursa bibliografică: Reeducaîion orthophonique nr. 197/1999 (număr tematic).

Structura probelor:

1) recunoaşterea rimelor (8 itemi)

Se cere copilului să găsească, din 3 cuvinte date, cuvântul care rimează cu un

cuvânt "ţintă". Ex.: se dă cuvântul ţintă avion şi alte 3 cuvinte: palton, baston,
cartof (se

dau imagini).

2) numărarea silabelor (8 itemi)

Copilul trebuie să spună sau să arate cu degetele numărul de silabe al unor cuvinte.

3) eliminarea silabică (12 itemi)

Se cere copilului să îndepărteze, mintal, prima silabă a cuvântului, ultima silabă

sau

cea din mijloc şi să spună ce-a rămas din cuvânt.

4) identificarea consoanelor (8 itemi)

Se cere copilului să găsească pe o fişă în care sunt 3 cuvinte (imagini), cuvântul

care
nu începe cu aceeaşi consoană ca şi cuvântul "ţintă". Ex.: se dau cuvintele: pară,
pâine, coş,

iar cuvântul ţintă este "pat".

5) numirea consoanei iniţiale (8 itemi)

Se cere copilului să identifice consoana iniţială a unui cuvânt şi să pronunţe

fonemul respectiv.

6) eliminarea fonemelor (8 itemi)

Se cere copilului să suprime primul sunet din cuvânt şi să spună ce-a rămas. Ex.:
braţe->raţe.

Pornind de la aceste probe, şcoala logopedică franceză a alcătuit un Program de

antrenament al conştientizării fonologice intitulat "Phonorama", utilizat în
depistarea precoce a dislexiilor şi în intervenţia terapeutică.

Se aplică începând de la vârsta de 5 ani.

 PROBA BOREL - MAISONNY PENTRU SCRIS/CITIT

Aplicarea lor trebuie să ţină cont de câteva reguli:

- literele să fie scrise cu caractere cu care copilul e obişnuit

- să nu se întrerupă examinarea chiar dacă se fac erori

- să se noteze la fiecare exerciţiu timpul necesar execuţiei şi toate erorile.

Structura probei:

1) Denumirea literelor alfabetului (prezentate aleatoriu) şi a semnelor de

punctuaţie;

2) Silaba - se dau silabe directe şi inverse, inclusiv silabe predispuse confuziilor

auditive sau vizuale (consoane surde/sonore, litere predispuse confuziilor cinetice:

p, d, b, d; u, n);

3) Citirea structurilor consonantice: logatomi tip: arc, pla, era, ast, apl, ble, glo,

psi etc ;

Se notează dacă lectura este silabică, globală, "pe ghicite", precipitată, dacă se
respectă semnele de punctuaţie, dacă înţelege mesajul textului.

Citire de cifre şi numere; Controlul continuităţii în deplasarea stânga/dreapta a

citirii (respectarea rândurilor);

Lectura cuvintelor, propoziţiilor, textelor de dificultate crescândă, cu povestire13.

 FIŞA D E EVALUAR E A DIFICULTĂŢILOR GRAFICE

Sursa: C. Stanică, E. Vrăşmaş, "Terapia tulburărilor de limbaj".

Este un instrument util în construcţia programului de intervenţie personalizată, pe

aria scriere, întrucât identifică dificultăţile, tipurile de erori întâmpinate de copil în
actul grafic. Cele mai frecvente deformări ale scrisului sunt redate în 6 categorii (în
total 22 itemi) cu grade de dificultate diferite (U=uşor; M-mediu; G=grav).

Itemurile 5, 9, 10, 11, 21 sunt cea mai puternică abatere, evidenţiind în mod clar o
disgrafie.

Itemurile 3, 4, 7, 11, 12, 15 evidenţiază nerespectarea regulilor, iar 20 (combinat cu

1) poate semnala o disgrafie motorie.

Notare: itemurile G = 3 p

itemurile M = 2 p

itemurile U = 1 p

între 0-14 p tulburări uşoare

14-28 p semnal de alarmă

28-44 p necesită intervenţie complexă şi terapie adecvată

44 p disgrafie certă

Categoria I: deformări la nivelul literei (formă, proporţie, dimensiuni)

Item: lizibilitate:

- formă

- mărime T T

- proporţie ^

- distanţă

- contopiri ale literelor

Categoria II: deformări în scrierea cuvintelor

Item: 2. omisiuni de litere - U

3. omisiuni de silabe - M

4. confuzii de litere:

- tipice: f/v; c/g; t/d; p/b etc. - M

- atipice - M

5. inversiuni de silabe - G

6. adăugiri de litere - M

7. substituiri de litere - M

Categoria III: deformări în scrierea propoziţiei şi frazei

8. lipsa majusculei - U

9. omisiuni de cuvinte - U

10. contopiri de cuvinte - G

11. agramatisme atipice - G

12. semne de punctuaţie - U

13. scrierea diftongilor, triftongilor, a grupurilor consonantice - M

14. grupurile de litere: ce/ci, che/chi, ge/gi, ghe/ghi - U

15. articulări - M

16. conjugări - M

17. erori socio-lingvistice (de context cultural) - U

18. vocabular deficitar în scris (calitate şi cantitate) - M

19. inversiuni de cuvinte - M

Categoria IV: pagina

20. proasta organizare a paginii, rânduri coborâtoare, suitoare, frânte,

alineat, îngrămădiri, titlu, aşezarea în pagină etc. - M

Categoria V: alte criterii

21. scrisul în oglindă - G

Categoria VI: cifre şi numere

22. scrierea cifrelor şi numerelor – M

PROBE DE EXAMINAR E A LEXIEI (N. GHEORGHIŢĂ , A. FRADIS)

Sursa: C. Păunescu - "Tulburări de limbaj la copil".

Au fost concepute de autori pentru examinarea lexiei la afazici.

Probele au următoarea structură:

1. Examen la nivelul literelor

a) Se prezintă copilului 20 de litere mari de tipar şi se cere să găsească

litera de tipar mică. Literele de tipar mari sunt aşezate în ordine

alfabetică, iar cele mici în ordine aleatorie.

b) Se cere copilului să găsească litera de tipar mare după litera auzită

(pronunţia literelor e aleatorie).

c) Lectură expresivă. Se cere copilului să citească cu voce tare cele 20 de

litere (de tipar mare).

2. Examen la nivelul cuvintelor

a) Se cere copilului să găsească imaginea corespunzătoare unui cuvânt scris,

pentru a aprecia capacitatea de a înţelege cele citite (lexie receptivă).

Se prezintă 15 imagini: greblă, cui, cheie, ciocan, găleată, cană, stropitoare,

gheaţă, foarfece, geantă, furcă, mănuşă, baie, sapă, pieptene.

Se arată cuvântul scris şi se cere imaginea corespunzătoare.

b) Pentru aprecierea capacităţii de înţelegere auditivă a ceea ce citeşte se

prezintă copilului în ordine aleatorie un cuvânt şi se cere să arate cuvântul

scris pe cartonaş.

c) Lectura expresivă. Se cere copilului să citească cu voce cuvintele

scrise pe cartonaşe reprezentând imaginile amintite.

3. Examen la nivel propoziţional

a) Lectura receptivă. Din 10 serii de 3 propoziţii scrise pe cartonaşe şi 10

imagini trebuie să stabilească corespondenţa dintre propoziţia corectă

(una din trei) şi imaginea corespunzătoare.

Exemplu de 3 propoziţii:

Cizmarul repară ghete (corectă).

Cizmarul repară un scaun (asemănătoare la început).

Cizmarul porneşte maşina (complet diferită).

b) Lectură expresivă. Se cere copilului să citescă un text în care apar şi

cuvinte cu un anumit grad de dificultate.

 PROBA D E CITIRE - BOVE T

Sursa: C. Stanică, E. Vrăşmaş - "Terapia tulburărilor de limbaj".

Se utilizează pentru înregistrarea tipurilor de erori în actul lexic. Se poate aplica de

la vârsta de 7 ani.

Se citeşte un text, de către copil, timp de 1 minut. Examinatorul notează, în acest

timp, numărul de cuvinte citite şi numărul de erori:

Număr cuvinte citite

Număr cuvinte gresite
Tipuri de greşeli:
- omisiuni
- confuzii litere
- confuzii cuvinte
- deformări
- reluări
- repetări
- greşeli punctuaţie
- greşeli de orientare(rânduri sărite)
Se împarte numărul de cuvinte citite la numărul erorilor şi se obţine un coeficient de
corecţie, care este cu atât mai mare cu cât citirea este mai corectă.
 PROBA DE EVALUAR E A CAPACITĂŢII LEXICE - LQBRO T

Sursa: M. Lobrot - "Lire avec épreuves pour évaluer la capacité de lecture", Paris,
1980.

Este o probă de tip predictiv care permite depistarea predispoziţiilor în lectură şi

evaluează capacităţile lexice.

Proba are 3 serii:

1) Seria "predispoziţii" (prelexie) este folosită pentru preşcolari şi are 2 subprobe (Dl
şi D2).

D l: are 20 itemi şi 4 serii de iniţiere şi cere copilului să identifice termenii

complementari celor daţi (antonime).

D2: are 20 itemi şi 4 serii de iniţiere şi cere copilului să precizeze elemente comune în
anumite cuvinte (exemplu: balon, baston, bilet sau pat, pod, par).

2) Seria lectură: are 4 subprobe (LI, L2, L3, L4)

LI: text cu dificultăţi progresive în care apar 5 propoziţii, cuvinte monosilabice

dificile, cuvinte bi şi polisilabice cu grupuri consonantice, diftongi, triftongi

L2: evaluează capacitatea de citire "în gând" a cuvintelor uzuale. Se cere

bararea anumitor cuvinte dintr-o serie de 120 (numele de animale, de băieţi etc.)

L3: este o subprobă de completare de propoziţii cu un cuvânt corespunzător ce

trebuie ales din mai multe cuvinte

L4: evaluează capacitatea de citire şi înţelegere a mesajului unui text (răspunsla

întrebări)

3) Seria ortografie: are 4 subprobe (Ol, 02 , 03 , 04 )

O l: probă de dictare foneme

0 2 : probă de dictare cuvinte uzuale

0 3 : probă de ortografie lexicală pe bază de imagini

0 4 : probă de ortografie sintag

 PROBE DE MOTRICITATE

1. PROBA OZERETSKI - GUILLMAIN

Sursa bibliografică: Elena Vlad - "Evaluarea în actul educaţional terapeutic".

Obiectivele probei:

evaluarea comportamentului motor:

- viteză - coordonare dinamică generală

- forţă - echilibru

- îndemânare - rapiditate

- rezistenţă: - coordonare dinamică a - orientare spaţială

mâinilor
Indicatori:

 gradul de întârziere psihomotorie

 dificultăţi motorii
 precizarea gradului deficienţei

Mod de administrare: individual

vârsta 4-11 ani

Spre exemplificare, redăm proba de rapiditate.

Materiale: - o coală de hârtie pe care sunt desenate pătrăţele cu latura de 1 cm: 10

pătrăţele în înălţime, 25 în lungime; 1 creion; 1 cronometru.

Administrare: Se dă copilului coala de hârtie şi i se spune că în fiecare pătrăţel va

trebui să traseze o liniuţă (orizontală sau verticală), dar cât mai repede cu putinţă. Nu
trebuie să sară peste nici un pătrăţel şi nu are voie să revină asupra celor sărite. I se va
repeta insistent că trebuie să execute foarte rapid.

Durata probei este de 1 minut. Se repetă proba cu cealaltă mână, tot un minut. Pe
parcurs, copilul va fi încurajat să lucreze cât mai repede. Dacă nu respectă indicaţia,
se întrerupe proba şi se reia de la capăt.
In timpul probei se va nota: slaba coordonare motorie, instabilitatea, impulsivitatea,
conştiinciozitatea, neliniştea.

Tabel cu c orespondentul vârstei controlate:

Vârsta Număr de liniuţe

(cel mai bun la ambele mâini)
6 57
7 74
8 91
9 100
10 107
11 115
 PROBE PENTR U EXAMINAREA PRAXIILOR (adaptare)

Sursa: A. Kreindler - "Agnozii şi apraxii".

Scop: evidenţierea abilităţilor de a efectua anumite gesturi, mişcări, de a aprecia şi

analiza relaţiile spaţiale şi de a executa construcţii simple sau complicate.

Probele pot identifica caracteristicile funcţiei vizual-motorii care condiţionează

reuşita în lexie şi grafie.

1. Mişcări

a) se cere copilului să execute, prin a aplauda

imitaţie, gesturile examinatorului a
a face cercuri, zig-zag-uri cu mâna în
pune mâna sub bărbie
aer
a atinge urechea cu degetul arătător
a cânta la pian
a saluta
a reproduce un ritm
a trimite bezele

a se pieptăna
b) se cere copilului să ia în mână o serie
a chema pe cineva cu un gest de 8 obiecte (ciocan, perie de dinţi,

a bate cu ciocanul foarfecă, pistol, gumă, lacăt, cheie,

lumânare) şi, prin cuvinte şi gesturi, să
a merge în jurul unui obiect
arate cum le întrebuinţează
a se ruga
b) se cere copilului să ia în mână o serie de 8 obiecte (ciocan, perie de dinţi,

foarfecă, pistol, gumă, lacăt, cheie, lumânare) şi, prin cuvinte şi gesturi, să

arate cum le întrebuinţează.

2. Desen

a) desen din memorie: se cere copilului să deseneze un arc, o cruce, un om,

un copac, figuri geometrice.

b) desen copiat: se foloseşte seria de figuri Bender-Santucci. în plus, se cere

copilului:

- marcarea centrului unui cerc

- marcarea arătătoarelor pe un ceas desenat

3. Construcţii

Se cere copilului:

- să construiască din chibrituri un - să aleagă dintr-un număr de beţe pe

pătrat, un dreptunghi cele cu dimensiuni egale

- să construiască din cuburi un gard, - să modeleze din plastilină

un turn etc.
- să reproducă construcţii de cuburi
- să recompună un om din părţile lui
- să urmărească cu creioane diferit
componente tăiate din carton
colorate conturul figurilor suprapuse
(Abelson)

Exemplu: sunt desenate suprapus conturul unei căni de apă, al unui

pahar cu picior, acoperit cu un dreptunghi pe care sunt

aşezaţi ochelari.
 MATURIZAREA PSIHOSOCIALĂ

O versiune adaptată a acestei scări a fost realizată pentru preşcolari de Centrul de

ştiinţe sociale al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Ea are 37 de itemi, fiecare apreciindu-se cu semnul + sau -.

Astfel: - dacă copilul răspunde integral întrebării nota este +;

- dacă corespunde numai parţial sau deloc, se notează cu -.

Numele şi prenumele Data examinării: anul luna ziua

Data naşterii: anul luna ziua Adresa grădiniţei

COTARE

DA NU

1. Se spală şi se şterge singur pe mâini

2. Denumeşte obiectele din anturajul său imediat

3. Mănâncă singur, utilizând corespunzător tacâmurile

4. Este precaut (evită pericolul)

5. Se îmbracă singur

6. încheie, descheie şi agaţă veşmintele singur

7. Contribuie la rezolvarea unor sarcini simple în gospodărie

8. Ţine corect creionul sau creioanele colorate în timp ce desenează

9. Taie cu foarfecă

10. Foloseşte adecvat pieptenele şi periuţa de dinţi

11. Circulă în incinta grădiniţei fără însoţitor

12. Se culcă în pat fără ajutor

13. Povesteşte trăirile

14. Se dă cu săniuţa, trotineta

15. îndeplineşte independent (singur) sarcini ocazionale de gospodărie

16. Este impresionat de cărţile, revistele şi jurnalele cu imagini

17. Comunică cunoştinţele dobândite şi altora

18. Are deprinderi de mânuire a uneltelor (cleştele, ciocanul etc.)

19. Imită roluri cu diferite jucării

20. Participă la mici jocuri de concurs

21. Participă la jocuri colective şi respectă regulile jocului

22. Face baie singur (cu mic ajutor)

23. Merge la grădiniţă fară însoţitor

24. Ştie să facă cumpărături cu o sumă mică

25. Concepe şi confecţionează o jucărie sau o unealtă simplă

26. Execută munci, comisioane de dragul recompensei

27. Redă prin mimică şi gesturi personaje imaginare din poveşti

28. Poate fi lăsat singur pentru ore întregi, şi în acest timp este în stare să aibă grijă
de sine însuşi şi de alţii

29. Deosebeşte realitatea de poveste

30. Recepţionează şi transmite corect mesaje verbale sau obiectuale

31. Se joacă în mod adecvat cu jucării de construcţie

32. Se orientează singur şi circulă, conform regulilor de circulaţie, în jurul

domiciliului

33. Redă independent un fragment dintr-un basm şi formulează morala

34. Este capabil să redea unele semne (elemente) grafice

35. Scrie cuvinte simple (utilizează rechizite de scris)

36. Citeşte din proprie iniţiativă

Totalul cotelor şcolarului:

EXAMINATOR:
 LISTA D E CONTRO L PENTR U DEPISTARE A

TULBURĂRILO R D E COMPORTAMEN T - WERRY , QUA Y (adaptare )

Sursa: Ghid de predare - învăţare pentru copiii cu cerinţe educative speciale,

UNICEF &

RENINCO, 2002).

Numele elevului:

Data evaluării: -

Examinator:

Nr.
crt COPILUL Niciodată Uneori Frecvent Foarte
des
1 se comportă straniu sau inadecvat
2 se agită, nu poate sta liniştit
3 solicită atenţie, vrea să fie
remarcat
4 nu ştie să se distreze, se comportă
ca un adult
5 este timid
6 are privirea fixă, fară expresie, fară
reacţii
emotive
7 deranjează pe ceilalţi
8 fură
9 este turbulent
10 plânge uşor
11 este preocupat de propria viaţă
interioară
12 este retras, preferă să se joace
singur
13 este gelos pe alţi copii
14 est e neatent, nu s e poat e
concentra
15 nu are încredere în sine, îi e frică
 să încerc e activităţi noi
16 nu est e atent când i s e vorbeşte
17 se tulbură uşor
18 foloseşt e un limbaj incoerent,
dificil de inţeles; debit verbal rapid
19 se bate cu colegii
20 are acces e colerice, explodează
fără motiv
21 est e ascuns, are secrete, nu-şi
arată sentimentele
22 este hipersensibil, uşo r de rănit
23 este lene ş la şcoal ă şi în oric e
activitate
24 îi e frică de orice
25 est e cu capul în nori
26 este încordat, incapabil să se
destindă
27 este impulsiv
28 este neascultător, dificil de stăpânit

29 est e deprimat, mereu trist

30 refuză s ă colaboreze , s ă împartă,
lucrează greu în echipă
31 est e inhibat
32 este distant, evită prezenţa
celorlalţi
33 este pasiv, uşor de influenţat, imită
pe alţii
34 este stângaci, îşi coordonează greu
miscarile
35 se agită continuu, nu stă într-un loc
36 est e distrat
37 distruge bunuril e sal e sau al e
altora, sparge obiecte
38 este negativist,face pe dos ceea ce i
se spune
39 est e impertinent, nepoliticos
40 nu termină c e a început
41 e lipsit de energie
42 nu ţine seam a de instrucţiuni
43 este nervos
44 este grosolan
45 este irascibil
46 are raporturi dificile cu colegii, est
 e izolat de ei
47 se plânge adesea de dureri de cap,
de stomac etc.
48 îşi schimbă des activitatea
49 fac e p e el ziua sau noaptea
50 e somnolent, lent în mişcăr i
( ) ( ) ( ) ( )

X0 X1 X2 X3

Total partial _________________________________

Total ______________________________________

Atenţie: Un rezultat de 60 puncte sau mai mult indică o dificultate de

învăţare,

asociată cu o gravă tulburare de atenţie şi hiperactivitate.