Curs 1.

Concepte de bază ale statisticii

Bibliografie

Acu, D., Acu, M., Dicu, P., Acu, A.M, Matematici aplicate in economie
Volumul III -Elemente de teoria probabilitilor si de statistica matematica,
Editura Universittii ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2003.
Blaga P. Teoria prob şi statistica matematică Ed. Presa Clujană 2002.

J.P. Marques de Sá, Applied Statistics:Using SPSS, Statistica, Matlab and

R, Second Ed. Springer, 2007
Statistica matematică se ocupă cu gruparea, analiza şi
interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen.
Statistica matematică se ocupă cu gruparea, analiza şi
interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen.
populaţie statistică: orice mulţime care formează obiectul unei
analize statistice
Statistica matematică se ocupă cu gruparea, analiza şi
interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen.
populaţie statistică: orice mulţime care formează obiectul unei
analize statistice
unităţi statistice sau indivizi: elementele unei populaţii
statistice
Statistica matematică se ocupă cu gruparea, analiza şi
interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen.
populaţie statistică: orice mulţime care formează obiectul unei
analize statistice
unităţi statistice sau indivizi: elementele unei populaţii
statistice
caracteristică: trăsătura comună tuturor unităţilor unei
populaţii care ne interesează ı̂n cadrul analizei statistice
Tipuri de caracteristici:
Tipuri de caracteristici:
cantitativă (se poate măsura);
Tipuri de caracteristici:
cantitativă (se poate măsura);
calitativă (nu se poate măsura);
Tipuri de caracteristici:
cantitativă (se poate măsura);
calitativă (nu se poate măsura);
discrete sau discontinue (iau valori ı̂ntregi);
Tipuri de caracteristici:
cantitativă (se poate măsura);
calitativă (nu se poate măsura);
discrete sau discontinue (iau valori ı̂ntregi);
continuă (poate lua orice valoare dintr-un interval finit sau
infinit);
 Gruparea datelor
Să presupunem că mai jos avem notele la teza de matematică de la
50 de elevi:
2, 8, 4, 4, 3, 4, 7, 5, 8, 8, 10, 6, 7, 8, 9, 9, 5, 6, 7, 10, 8, 2, 4, 6, 6, 7, 3, 5, 5,
7, 6, 4, 8, 7, 8, 4, 8, 9, 9, 9, 5, 9, 10, 10, 10, 3, 10, 8, 9, 9.
Tabel 1. Tabelul frecvenţelor
Definitie
Se numeşte serie statistică relativă la caracteristica X de tip
discret, tabloul ı̂n care sunt trecute valorile distincte ale
caracteristicii şi frecvenţele cu care au apărut aceste valori.

x f
x1 f1
x2 f2
.. ..
. .
xn fn

fi este frecvenţa absolută a apariţiei valorii xi ;

X n
fi = N (numarul datelor primare).
i=1
Definitie
Fie caracteristica X de tip continuu, ce ia valori din intervalul
(a, b), descompus ı̂n intervale disjuncte, numite clase, prin punctele
care satisfac relaţiile

a = a0 < a1 < · · · < an = b.

Numim serie statistică relativă la caracteristica X , tabloul ce

conţine clasele caracteristicii şi frecvenţele cu care au apărut aceste
clase.
 x f x f
[a0 , a1 ) f1 x1 f1
[a1 , a2 ) f2 sau x2 f2
.. .. .. ..
. . . .
[an , a1 ) fn xn fn

fi , i = 1, n este frecvenţa absolută a apariţiei clasei [ai−1 , ai )

printre datele primare;
ai−1 + ai
xi = .
2
Definitie
Numim amplitudinea clasei definită de intervalul
[ai−1 , ai ) lungimea acestui interval di = ai − ai−1 .
Definitie
Numim amplitudinea clasei definită de intervalul
[ai−1 , ai ) lungimea acestui interval di = ai − ai−1 .

Example
Se consideră distribuţia a 38 de piese după diametru:

2.4, 2.7, 3.5, 3.6, 1.4, 1.9, 2.4, 1.8, 3.5, 3.7, 3.3, 4.1, 4.2, 3.9
1.5, 1.7, 3.3, 3.4, 2, 2.5, 2.2, 3.1, 4.7, 3.87, 1.6, 2.3, 4.5, 3.7,
2.5, 2.9, 3.5, 4.6, 4.3, 2.9, 1.8, 3.3, 3.5, 1.8
Tabel 1. Distribuţia după diametrul pieselor
Definitie
Numim frecvenţă relativă a clasei xi raportul
fi
pi = , unde fi este frecvenţa absolută, iar N reprezintă numărul
N
datelor primare.
Definitie
Numim frecvenţe cumulate ascendente, respectiv
frecvenţe cumulate descendente, frecvenţele date prin relaţiile
k
X n
X
Fk = fi , Fk0 = fi , k = 0, n,
i=1 i=k+1

unde F0 = 0 şi Fn0 = 0.

Observatie
Următoarele relaţii sunt verificate:
n
X
pi = 1, Fk + Fk0 = N.
i=1
Reprezentarea grafică a seriilor statistice
Reprezentarea grafică a seriilor statistice

reprezentare prin dreptunghiuri cu baze egale şi cu ı̂nălţimi

proporţionale cu frecventele (absolute sau relative)
Reprezentarea grafică a seriilor statistice

reprezentare prin dreptunghiuri cu baze egale şi cu ı̂nălţimi

proporţionale cu frecventele (absolute sau relative)
reprezentare prin sectoare de cerc cu unghiuri proporţionale cu
frecventele (absolute sau relative)
histograma
Example
Să considerăm distribuţia unui grup de 50 de persoane după
culoarea ochilor:

Tabel 2. Distribuţia după culoarea ochilor

Figura 1. Reprezentarea prin dreptunghiuri
Figura 2. Reprezentarea prin sectoare de cerc
Example

Se consideră distribuţia a 120 de elevi după ı̂nălţime:

Figura 3. Histograma
Elemente caracteristice ale unei serii statistice
Elemente caracteristice ale unei serii statistice

valoare centrală a unei clase [ai−1 , ai ): media aritmetică a

extremităţilor acestei clase
Elemente caracteristice ale unei serii statistice

valoare centrală a unei clase [ai−1 , ai ): media aritmetică a

extremităţilor acestei clase
modul sau dominanta: valoarea caracteristicii corespunzătoare
celei mai mari frecvenţe
Elemente caracteristice ale unei serii statistice

valoare centrală a unei clase [ai−1 , ai ): media aritmetică a

extremităţilor acestei clase
modul sau dominanta: valoarea caracteristicii corespunzătoare
celei mai mari frecvenţe
mediana: un număr x pentru care numărul unităţilor statistice
mai mici decât x este egal cu numărul unităţilor statistice mai
mari decât x
Elemente caracteristice ale unei serii statistice

valoare centrală a unei clase [ai−1 , ai ): media aritmetică a

extremităţilor acestei clase
modul sau dominanta: valoarea caracteristicii corespunzătoare
celei mai mari frecvenţe
mediana: un număr x pentru care numărul unităţilor statistice
mai mici decât x este egal cu numărul unităţilor statistice mai
mari decât x
Fie seria statistică a caracteristicii X :
valoarea frecvenţa absolută frecvenţa relativă
x1 f1 p1
x2 f2 p2
.. .. ..
. . .
xn fn pn
n
X
unde fi este frecvenă absolută a valorii xi , i = 1, n, N = fi
k=1
fi
reprezinta numărul datelor primare, iar pi = sunt frecvenţele
n
relative.
valoarea medie (X ): valoarea ı̂n jurul căreia sunt repartizate
celelalte valori posibile ale variabile

x1 f1 + x2 f2 + · · · + xn fn
X =
N
= x1 p1 + x2 p2 + · · · + xn pn .
dispersia (σ 2 ): măsoare gradul de ı̂mprăştiere a valorilor
variabilei ı̂n jurul lui X

f1 (x1 − X )2 + f2 (x2 − X )2 + · · · + fn (xn − X )2

σ2 = .
N