PLACENTA

= organ tranzitoriu, care asigura contactul dintre fat si mama; intalnit doar in perioada de
gestatie

Are functii extrem de importante: mentinerea sarcinii si crearea unui mediu propice
dezvoltarii .

Debutul placentatiei coincide practic cu implantarea [nidatia].

Implantarea = nidatia
- Reprezinta fixarea embrionului in stadiul de blastocist, la nivelul endometrului
modificat de sarcina [= decidua/caduca]

Fecundatia
 are loc in 1/3 externa a trompei uterine
- reprezintă procesul de formare al unui ou sau zigot, în urma fuzionării celulelor
sexuale mature, spermatozoidul şi ovulul
- Presupune: captarea oului de carte trompa si deplasarea acestuia de-a lungul tubei.
În transportul tubar intervin miscarile cililor celulelor mucoasei a caror activitate
cinetica este sub dependenta E si P
- la om, fecundaţia are loc în intervalul de 12-24 de ore de la ovulaţie, acesta fiind
timpul de supravieţuire al ovocitului în trompă
- Z1 coincide cu ziua fecundatiei

Pasajul oului rezultat in urma fecundatiei [ovocit + spematozoid]

- Prin oviduct, dureaza aprox 4-5 zile
- In acest timp, la nivelul oului au loc transformari:
o Celula unica -> blastocist [in Z5] -> in aceasta faza oul se implanteaza

Blastocistul
- Definit prin diferentierea celulelor primordiale in 2 straturi:
o Exterior – trofoblast -> placenta
 Citotrofoblast – la interior
 Sincitiotrofoblast – la exterior
 Este un sincitiu, adica un tesut in care limitele celulare nu
exista
 Constituit dintr-un nr de nuclei dispersati intr-o masa
citoplasmatica
 Are o intensa actiune litica, enzimatica -> ajuta oul in stadiul de
blastocist sa se implanteze
o Interior – embrioblast -> embrionul

1
 - Fereastra de implantare: 24-48h – acesta este timpul in care endometrul poate
primi blastocistul pentru nidatie; blastocistul schimba semnale citochimice cu
endometrul
o Blastocistul sta in apozitie fata de endometru, verificand daca endometrul
este receptiv = capabil sa il primeasca
- Urmeaza faza de adeziune
o Blastocistul a primit aprobarea endometrului pentru implantare
- Urmeaza faza de invazie = implantarea propriu-zisa
- Dupa ce blastocistul s-a implantat in endometru, de obicei la nivelul versantului
posterior al endometrului, in 1/3 superioara a cavitatii uterine, endometrul se
reface asupra blastocistului -> blastocistul va fi complet incorporat in endometru
- Concomitent cu aceasta invazie a endometrului -> diferentierea trofoblastului [in
cito si sincitiotrofoblast]
o Sincitiotrofoblastul are, dupa cum spuneam, o puternica actiune litica ->
lizare cell endometriale -> lacune in interiorul endometrului; in lacune
patrunde sange matern din capilarele sinusoidale erodate [acestea =
vascularizatia stratului functional al endometrului]
 Acest moment = DEBUTUL PLACENTATIEI

FORMAREA PLACENTEI
= proces complex, care incepe odata cu implantarea blastocistului [Z6-7]
- Prin intermediul sincitiotrofoblastului va penetra endometrul

Se imparte in 2 perioade:
 Previloasa
o Z 6 – 13
 Prelacunara pana in Z9
 Apare imediat dupa orientarea blastocistului si penetrarea lui
in endometru
 Lacunara din Z10 – Z13
 Formarea lacunelor
 Capilarele sinusoide -> aa uteroplacentare, artere care vor
hrani embrionul si fatul
 Viloasa
o Din Z13, pana la terminarea sarcinii
 Faza de elaborare
 Pana la sfarsitul L4:

In Z13: apar vilozitatile coriale primare. Acestea sunt reprezentate de protruzii in interiorul
endometrului, provenit din sincitio si citotrofoblast.

Vilozitatile primare sunt protruzii digitiforme ale sincitiotrofoblastului, constituite din:

- Sincitiotrofoblast la exterior
- Citotrofoblast la interior

2
Din Z15: in interiorul acestor vilozitati primare patrunde un ax mezenchimal, provenit din
mezenchimul extramebrionar.

In Z18: in acest ax mezenchimal vor patrunde celule hematoformatoare si celule

primordiale ale vaselor sangvine => axul vascular al vilozitatilor => circulatia vilozitara
[capilara, arteriala, venoasa].

Concomitent cu lacunele sapate in endometru prin interventia sistemului enzimatic litic al

sincitiotrofoblastului, va patrunde sange matern din capilarele sinusoide erodate => se va
stabili o circulatie, un schimb intre sangele matern si vilozitatile tertiare, incepand aprox
din Z21 => ceea ce defineste caracterul hemocorial al placentei.

Caracterul hemocorial al placentei

= schimburile se fac prin intermediul sangelui matern catre sangele fetal, dar fara a exista
contact direct intre cele 2 circulatii

Intre cele 2 circulatii va exista permanent o bariera = bariera/membrana placentara.

Bariera/membrana placentara
= pereteie vilozitatii coriale
- Evolueaza pe parcursul sarcinii pana la termen, cand devine extrem de subtire =>
permite schimburile transmembranare cu o viteza foarte mare si in cantitati foarte
mari, adaptate volumului si necesitatilor fetale foarte crescute in sarcina avansata

DECI:
Mb placentara
= bariera placentara dar nu este acelasi lucru cu placenta
- Peretele vilozitatii coriale
- Structura prin care se produc schimburile materno-fetale
- Bariera intre cele 2 circulatii
- La termen: grosime de 4 – 6 microni
- Constituita din urmatoarele straturi:
o La inceputul sarcinii, dinspre int -> ext:
 Endoteliu capilar
 Mb bazala capilara
 Citotrofoblast
 Sincitiotrofoblast
o Spre termen
 Membrana devine subtire [4 – 6 microni]
 Citotrofoblastul devine discontinuu/chiar dispare in mare parte la
nivelul vilozitatilor
 Astfel, membrana sincitio-capilara de la termen va fi constituita doar
din 3 straturi:
 Endoteliu capilar

3
  Membrana bazala capilara
 Sincitiotrofoblast [de aceea se numeste membrana sincitio-
capilara, nu mai este citotrofoblast/este foarte rar, dispersat,
adesea absent]

 Faza placentei definitive

ASPECTUL MACROSCOPIC AL PLACENTEI
- Structura discoidala, asemanatoare unei placinte

Are 2 fete:
- Fata fetala
o Vine catre cavitatea amniotica
o Din centrul ei se desprinde cordonul ombilical
- Fata materna
o Se fixeaza pe uter

La termen:
- Diametrul aprox 20 cm
- Grosimea
o Periferie 0,5 – 1 cm
o Centru 5 – 6 cm
- Greutatea
o 1/6 din greutatea fatului
o Pana la 1000 g – normala
o < 300 g – anormal, de obicei asociata cu restrictii de crestere intrauterina
fetala [suferinta fetala]

Revenind la fata fetala:

- Constituita din placa coriala = corion modificat, acoperita de o a 2a membrana a
oului = membrana amniotica

!!! Sacul ovular, cel in care este gazduit fatul, este constituit din 2 membrane:
- Mb interna = amnios, mai subtire
- Mb externa = corion, mai gros = structura de rezistenta a sacului gestational

La nivelul placentei, aceasta membrana coriala formeaza placa coriala, din care pornesc
vilozitatile coriale:
- Initial primare = citotrofoblast + sincitiotrofoblast
- Ulterior devin secundare – prin axul mezenchimal
- Iar apoi devin tertiare – prin stabilirea vascularizatiei vilozitare

In interior, sacul gestational este tapetat de membrana amniotica, care va acoperi si placa
coriala de la nivelul placentei [membrana transparenta prin care se pot vedea vasele
sangvine este membrana amniotica de la nivelul placentei; aceasta membrana amniotica se

4
va reflecta la nivelul insertiei cordonului ombilical si va tapeta si suprafata cordonului
ombilical, intrerupandu-se la nicelul ombilicului, la contactul cu tegumentul fetal].

Aproximativ din centrul placentei se desprinde cordonul ombilical. Aceasta forma de

insertie este cea mai frecventa [centrala].

Cordonul ombilical se poate desprinde si dintr-o zona mai laterala = paracentrala, sau
poate avea chiar insertie marginala [pe marginea placentei].

Spre insertia cordonului ombilical convers niste vase sangvine arteriale si venoase = vasele
cotiledonale. Prin vasele cotiledonale sangele e drenat dinspre vilozitati inspre cordonul
ombilica.

!!! Exista si o varianta patologica in care cordonul ombilical se insera lateral de placenta.
- Practic, avem placenta, iar cordonul ombilical se insera lateral de es
- Contactul dintre placenta si cordonul ombilical: prin vasele cotiledonale, care vor
avea parcurs extraplacentar, la nivelul membranelor ovulare
o Vasele vor traversa o portiune din membrane, fiind expuse la rupere
- Aceasta insertie laterala a placentei = insertie velamentoasa
o Este extrem de periculoara, intotdeauna va duce la deces fetal in timpul
nasterii, DACA aceasta insertie velamentoasa se afla la baza sacului ovular
o De ce duce la deces?
 Ruptura membrana -> ruptura vase sangvine => hemoragie fetala
puternica => moarte fat
o Insertia velamentoasa trebuie intotdeauna recunoscuta ecografic inainte de
nastere, iar fatul se va naste prin cezariana
o Vasele care se vor rupe in timpul nasterii = vasa praevia

Revenind la fata materna a placentei:

- Este lucioasa si lobulata [lobi placentari, separati de santuri]
- Sectiune prin placenta:
o Putem recunoaste placa coriala(partea fetala), cu insertia cordonului
ombilical
o Membrana amniotica tapeteaza placa coriala
o Cavitatea amniotica
o Din placa coriala [este corion modificat] se desprind vilozitatile coriale,
scaldate in sange matern

!!! Intre 2 vilozitati coriale se delimiteaza CAMERA INTERVILOASA.

- Din cand in cand, din placa bazala care corespunde peretelui uterin [placa bazala
este derivata in cea mai mare parte din endometrul modificat in sarcina, numit
caduca/decidua]... – urmeaza sa revin la asta

Aceasta caduca va avea mai multe straturi [3]:

- Strat bazal
5
 - Strat intermediar = compact
- Strat extern, superior = spongios

Cand se cliveaza placenta [cand se desprinde de pe peretele uterului in delivrenta], clivajul

se produce intre spongios si compact. Astfel, spongioasa este clivata, iar pe peretele uterin
ramane compacta.

Deci, planseul placentei dupa expulzie este reprezentat de spongioasa deciduala.

In timpul sarcinii, planseul placentei este reprezentat de toate cele 3 straturi [ placa bazala
].

Camera interviloasa:
- este marginita de 2 vilozitati coriale
- are 1 plafon = placa coriala, inspre cavitatea amniotica
- are 1 planseu = placa bazala, inspre uter

...din cand in cand, din placa bazala pleaca niste septuri incomplete, in sus, catre placa
coriala.
Septurile sunt incomplete pentru ca niciodata nu vor atinge placa coriala; ele se intind pe
2/3 din inaltimea camerei interviloase.

De ce nu vor atinge niciodata placa coriala?

o Pentru a permite ca sangele sa circule liber in toata suprafata placentei,
pentru egalizarea presiunilor

Aceste septuri incomplete = septuri intercotiledonale, ele corespund santurilor de pe fata

materna a placentei.

!!! Atentie
Camera interviloasa nu este delimitata intre 2 septuri intercotiledonale, ci intre 2 vilozitati
coriale adiacente.

COTILEDONUL PLACENTAR = unitatea vasculara a placentei

1 cotiledon placentar poate avea o singura vilozitate mare = trunchi vilozitar, daca este
spre periferia placentei.

SAU

1 cotiledon placentar poate avea mai multe astfel de vilozitati, daca se afla in centrul
placentei.

===> cotiledoane mari, centrale – au mai multe trunchiuri vilozitare [2 sau 3]

Cotiledoane mai mici, periferice – au un singur trunchi vilozitar

6
Cotiledonul este delimitat intre 2 septuri intercotiledonale!!!

Intrebare la examen: care sunt peretii laterali ai camerei intervilozitare?

Raspuns: 2 vilozitati coriale
In camera intervilozitara – sange matern; el ajunge in camera intervilozitara prin
intermediul unor artere largi, drepte, care se deschid in planseul camerei intervilozitare
[practic ele penetreaza placa bazala si se deschid in planseul camerei intervilozitare].

= arterele uteroplacentare:
- 200 – 300
- Provin din vasele spiralate ale endometrului
- Sunt modificate de sarcina prin invazie trofoblastica
o Practic, pe peretele acelor vase spiralate care reprezentau circulatia
functionala a endometrului la femeia neinsarcinata, prin invazia
trofoblastului devin largi, nu se mai colabeaza in diastola

===> sangele din artere are traseu unilateral catre fat [catre camera intervilozitara, catre
placenta]

Tot in planseul camerei interviloase se deschid venele uteroplacentare; ele sunt omoloage
arterelor; prin ele, sangele din camera interviloasa este drenat catre circulatia materna
[sange plin cu produsi de metabolism fetal si cu CO2].

Volumul camerei interviloase = aprox 200 mL.

JOCUL PRESIUNILOR DIN C.I.

In camera interviloasa se produc schimburile:

Sangele matern incarcat cu O2 + substante nutritive -> in camera interviloasa, prin arterele
uteroplacentare -> ejectat sub forma unor conuri de ejectie [presiune foarte mare de aprox
70-80 mm Hg] – conurile se reflecta, se lovesc de plafonul camerei interviloase, iar in
traiectul lor descendent spala vilozitatile coriale.

In acest moment au loc schimburile prin membrana placentara, intre sangele fetal [care e in
vilozitati, in capilarele vilozitare] si sangele matern [care scalda vilozitatile coriale].

Intrebare la examen: ce fel de sange se afla in camera interviloasa?

Raspuns: sange matern.

Intrebare la examen: ce fel de sange se afla in vilozitati?

Raspuns: sange fetal.

Intrebare la examen: care este legatura intre cele doua circulatii?

Raspuns: membrana placentara.

7
Cele doua circulatii NU vin in contact direct, sangele NU se amesteca, decat in caz patologic.

Aceste presiuni trebuie sa asigure:

- Ejectia sangelui in camera interviloasa
- Drenajul sangelui in venele uteroplacentare

Presiunea sangvina in vene este mai scazuta decat presiunea in artere. [in vene este aprox
10 mm Hg] = tonus uterin de baza

Tonusul uterin de baza este important pentru ca:

- In travaliu, cand uterul se contracta si apare o crestere pronuntata a tonusului
uterin, presiunea in camera interviloasa creste foarte mult, pana la aprox 120 mm
Hg [120 = presiunea unei contractii uterine de travaliu], deci mult peste presiunea
din venele uteroplacentare

===> in timpul contractiei uterine sangele nu mai poate fi drenat prin aceste vene, care vor
fi colabate
===> este foarte important ca in timpul travaliului sa avem relaxare intre contractii

Hiperkinezia = contractiile prea frecvente

Hipertonia = contractiile prea lungi
Ambele – detrimentare pentru fat, il impiedica sa primeasca O2 in timpul travaliului ->
hipoxia fetala -> sechele, inclusiv deces postpartum.

Principala complicatie a nasterii: HIPOXIA

Placenta si uterul primesc o cantitate foarte mare de sange. Ele disloca aprox 500-700 ml
de sange din circulatia materna => in timpul sarcinii creste foarte mult volemia [cu 30-
40%].

Fluxul sangvin placentar: aprox 250 ml din cei 500-700 ml = 1/3 din intregul volum de
sange fetal.

PRESIUNEA:
- Arterele ombilicale = 48 mm Hg
- Capilarele vilozitare = 30 – 35 mm Hg
- Vena ombilicala = 24 mm Hg

Lungimea totala a capilarelor vilozitare = aprox 50 km [mare, necesara dezvoltarii si

nutritiei fetale].

8
CIRCULATIA FETO-PLACENTARA
- In timpul vietii intrauterine, fatul nu isi realizeaza hematoza la nivel pulmonar -> nu
exista circulatie pulmonara -> nu se produce transferul de gaze respiratorii la
nivelul membranei alveolare
- Oxigenarea fatului se face prin cordonul ombilical; este dependenta de contributia
materna [prin plamanii mamei]

CORDONUL OMBILICAL
= magistrala prin care fatul se aprovizioneaza cu O2 + substante nutritive si in acelasi timp
isi epureaza proprii produsi de catabolism si CO2.
- Lungime = 50 – 70 cm
- Constituit din 3 vase:
o 2 artere:
 Din artera hipogastrica = iliaca interna <--- iliaca externa
o 1 vena:
 Mai larga decat artera
 Prin vena merge de la mama, deci de la placenta catre fat sangele cu
O2 + substante nutritive

!!! Vasele care duc sangele catre inima fatului = vena ombilicala = cea incarcata cu O2 +
nutrienti.
!!! Vasele care pleaca dinspre inima fatului catre placenta = contin sange cu CO2.

De la nivelul venei ombilicale, sangele trebuie sa ajunga la cordul fetal.

Vena ombilicala -> sange O2 -> VCI fetala -> prin ductul lui Arantius [= structura vasculara
prezenta doar in viata intrauterina] leaga vena ombilicala de VCI.

VCI -> AD fetal -> orificiul lui Botallo -> sangele ajunge aproape in totalitate la nivelul AS
[nu la nivelul VD cum se intampla la adult], prin valva AV [mitrala] -> sange O2 in VS fetal -
> Ao -> extremitatea cefalica si membre superioare + celelalte tesuturi

Creierul fetal este preferential oxigenat.

O parte din sangele oxigenat din AD -> prin tricuspida -> VD, dar nu exista circulatie
pulmonara fetala, astfel ca din VD -> prin canalul arterial -> trece in Ao descendenta.

Ao descendenta nu mai are sange foarte bine oxigenat [e un amestec de sange O2 si neO2],
pentru ca in AD e si sange venos din VCS, care dreneaza extremitatea cefalica si partea
superioara a corpului.

CONCLUZIE: intreaga circulatie fetala este cu sange amestecat [O2 si neO2], dar in functie
de diversele structuri care tb sa fie oxigenate preferential, acestea primesc predominant
sange O2.

9
Structurile care tb oxigenate cel mai bine in timpul vietii intrauterine:
- Creier: aa carotide -> creier
- Cordul fetal: aa coronare, ram directe din Ao

! rinichii fetali – sange mai putin oxigenat [in cadrul suferintei fetale, rinichii sunt sacrificati
-> scade perfuzia renala -> deficit de lichid amniotic <- e format predominant de urina
fetala

! oligohidramnios = semn de suferinta fetala [isi redirectioneaza circulatia catre cap si cord]

Arterele ombilicale
- Ramuri ale hipogastricei [iliaca interna] = principala sursa de vascularizatie a
pelvisului
- Merg paravezical
- Formeaza la adult, obliterate fiind, plicile ombilico-vezicale mediale, care merg de la
ombilic catre arcadele inghinale
- Prin ele, sangele neO2 de la fat ajunge la placenta [aici se face schimbul, se
oxigeneaza]

Orificiul lui Botallo

- Cand persista dupa nastere -> DSA, inchis spontan/chirurgical

FUNCTIILE PLACENTEI

- Schimb
- Endocrina
- Metabolica
- Imunologica

~~~ FUNCTIA DE SCHIMB

- Se realizeaza prin intermediul membranei placentare
- Se supune legilor carora se supun toate schimburile prin membrane
semipermeabile
- Schimburile:
o Prin difuziune simpla, conform gradientului presional
o Prin difuziune facilitata, in sensul gradientului dar cu viteza crescuta
o Transport activ – cu consum de energie, impotriva gradientului
o Prin procese speciale: pinocitoza, transfer prin spatii intercelulare,
endocitoza
- Schimburile gazoase:
o CO2 – O2
o Intotdeauna prin difuziune simpla
- Presiunea partiala a O2 [pO2]
10
 o La mama
 Artera uterina: 101 mm Hg
 Vena uterina: 50 mm Hg
o La fat
 Vena ombilicala: 30 mm Hg
 Artera ombilicala: 18 mm Hg

===> intotdeauna, in vasele cu sange O2, presiunea pO2 este mai MARE!

Ce factori influenteaza transferul O2 de la mama la fat?

- Gradientul de presiune
- Curba de disociere a oxiHb
- Capacitatea de transport a O2
- Capacitatea functionala a placentei

EFECTUL BOHR [subiect]

Luat de pe net:
Cei mai importanti factori care influenteaza transferul O2 sunt:
- Gradientul de presiune a O2
o Reprezinta diferenta de presiune a O2 dintre sangele matern si fetal
o Este net in favoarea compartimentului matern
- Curba de disociere a O2
o Reprezinta relatia dintre cantitatea de O2 legata de Hb si presiunea partiala a
O2
o Este o caracteristica functionala a Hb
o Hb fetala are afinitate mai mare pentru O2 decat Hb materna

Capacitatea Hb de a isi modifica procentul de O2 legat chimic in functie de pH-ul sangvin

poarta denumirea de efect BOHR. Actioneaza atat in compartimentul matern, cat si in cel
fetal.

Un pH scazut [prin CO2 crescut si ioni de H] -> scade afinitatea Hb pentru fixarea O2 ->
deplaseaza curba de disociere la dreapta.

Un pH crescut [prin CO2 scazut si ioni de H scazuti] -> efect invers, creste afinitatea Hb
pentru fixarea O2 -> deplaseaza curba de disociere la stanga.
- Capacitatea de transport a O2 a sangelui matern si fetal
o Este mai mare la sangele fetal [are mai multa Hb/unitatea de volum/
- Capacitatea functionala a placentei
o Oxigenul vehiculat de sange are doua fractiuni:
 O parte legata de Hb [mai mare]
 O parte in disolutie fizica in plasma

Predat:

11
 - In sangele matern scaderea pH -> deviaza la dreapta curba de disociere a O2, a
oxiHb, cu favorizarea eliberarii O2
- In sangele fetal, cresterea pH -> deviere la stanga a curbei, cu cresterea afinitatii
pentru O2
===> schimburile O2 si celorlalte substante se fac dupa legea lui Fick

LEGEA LUI FICK

dM = D x dC x dt / dx

M = cantitatea de substanta transferata [masa]

D = coeficientul de difuziune, specific fiecarei substante
C = gradientul de concentratie intre cele 2 componente
T = diferenta de timp
/ = dM invers proportional cu dx
X = grosimea membranei

Legea lui Fick guverneaza transferul tuturor substantelor prin membranele

semipermeabile.
Cu cat membrana placentara va fi mai subtire, cu atat schimburile se vor desfasura cu o
viteza mai mare => de aceea membrana placentara devine extrem de subtire spre termen.

Transferul CO2:
- Viteza de difuziune a CO2 – de 20x mai mare decat a O2, ceea ce compenseaza
gradientul de presiune mai mic
- La fel ca si in cazul O2, schimburile se fac cu dublul efect Haldane
- Pasajul O2 in compartimentul fetal faciliteaza transferul CO2 in compartimentul
matern, prin modificarile de pH
- La fel, pH asociat unei oxigenari mai bune -> creste -> favorizeaza reglarea de CO2
- pH asociat unei oxigenari mai slabe -> scade -> favorizeaza transferul CO2 din
compartimentul fetal in cel matern

APA, ELECTROLITII SI SUBSTANTELE NUTRITIVE

 H20
- Se transfera foarte rapid prin difuziune simpla, la fel ca si unii electroliti [Na, K, Cl,
HCO3]
 Alti electroliti [Ca, P, Fe]
- Se transporta activ, concentratiile la fat fiind > decat concentratiile la mama
 Glucidele
- Glucoza – difuziune facilitata [fetal < matern]
- La inceputul sarcinii, placenta depoziteaza glicogen
- Rolul de depozit – preluat ulterior de ficatul fetal, fiind principalul organ care
depoziteaza glucoza sub forma de glicogen
 Lipidele
- Transport activ [AG]

12
 - Fetal > matern
- Placenta sintetizeaza lipidele proprii
 Proteinele
- AA – transport activ
- Fatul isi poate sintetiza proteinele proprii, sub actiunea estrogenilor
 IgG – traverseaza placenta
 IgM – nu traverseaza placenta – importante in izoimunizarea Rh
 Vitaminele
- Traverseaza placenta cu usurinta in cele mai multe cazuri
- Vitamina K – singura care NU traverseaza placenta
- Vitamina K sintetica – traverseaza placenta [se foloseste in terapie, cand vrem sa
prevenim anumite hemoragii la nou nascut]

Majoritatea medicamentelor pot traversa placenta. Sunt foarte putine medicamente care nu
traverseaza.

Nu foarte multe medicamente sunt cu adevarat periculoase pentru fat. Se pot administra in
sarcina: antibitice, opiacee, barbiturice [traverseaza placenta, dar pot fi administrate in
siguranta].

Patologia fetala se datoreaza alcoolului si drogurilor.

AGENTII PATOGENI
Virusurile traverseaza cu usurinta placenta.

- HIV
o Traverseaza placenta, are transmitere verticala [mama -> fat]
o Profilaxia transmiterii verticale: mama sa primeasca terapie antiretrovirala
pe tot parcursul sarcinii
 Prin profilaxie se poate asigura o scadere marcata a transferului HIV
prin placenta la fat -> va fi cel mai probabil seronegativ
o Transferul HIV – marcat in timpul travaliului -> absolut INTERZIS ca o mama
HIV+ sa nasca natural [indicatie de cezariana]
o Astfel, indicatia se face aproximativ in saptamanile 37 – 38 pentru evitarea
aparitiei contractiilor uterine, care favorizeaza pasajul HIV
- VHB
o Traverseaza placenta destul de rar, la fel ca si VHC
o Copiii nascuti din mamei cu hepatita B/C au sanse foarte mari sa se nasca
neinfectati
o Masuri profilactice:
 Administrare Ig anti HBs la nastere, vaccinarea imediat dupa nastere
 Rata de nastere a copiilor sanatosi din mame cu Ag HBs + este mare
o Asadar, VHB si VHC nu reprezinta un mare pericol pentru fat
- VH [virusul herpetic]
o Poate traversa placenta, inca din fazele initiale ale dezvoltarii embrionare

13
 o Poate cauza embriopatii si fetopatii severe -> sindroame/deces
o Infectia cu VH poate fi o indicatie de intrerupere a sarcinii

Microbii pot traversa placenta si produc leziuni locale.

- Spirochetele
o Treponema Pallidum – traverseaza placenta din L5
 O infectie luetica cu sifilis matern, diagnosticata la inceputul sarcinii,
NU reprezinta indicatie de intrerupere a sarcinii, deoarece spirocheta
inca nu poate ajunge la fat [este timp pana in L5 sa tratam mama]
- Bacilul Koch
o Traverseaza foarte rar
- Toxoplasma Gondi
o Implicat des in patologia embrionara/fetala
o La fel ca si VH – grav

~~~ FUNCTIA ENDOCRINA

Tiroxina – traverseaza placenta

Insulina – nu traverseaza placenta

Multi hh sterolici si proteici sunt produsi de placenta.

Functia endocrina a placentei se refera la secretia [sinteza] unor hormoni proteici si

sterolici.

HORMONII PROTEICI PLACENTARI [subiect]

Placenta
- Cel mai puternic organ hormonal care poate exista la mamifere
- Poate sintetiza aproape toti hormonii pe care ii sintetizeaza celelalte glande
endocrine, in forma identica sau similara

Exista si hormoni placentari proprii [secretati doar de placenta].

Dintre acestia, cei mai importanti sunt:
HCG, HLP, ACTH placentar, POMC [precursor al altor hormoni, ex: betalipotrofina,
betaendorfina, alfaMSH], relaxina
+ un grup de hormoni: hipotalamic-like-releasing-and-inhibiting: TRH, GnRH, CRH,
GHRH

TRH = tireotrop
GnRH = gonadotrop releasing hormone
CRH = corticotrop [de eliberare a corticotropilor]
GHRH = hormonul de eliberare a hormonului de crestere
14
Somatostatina – inhibitor al STH
Inhibina – inhibitor nesteroidian al TSH
Activina – activator al TSH
Leptina, neuropeptidul Y, anumite proteine specifice de sarcina

HCG
- Dozare serica de beta-HCG

= gonadotrofina corionica umana

= glicoproteina cu greutate moleculara 30 000 Da

- Are 2 fractiuni proteice:

o Alfa
 Specificitate de specie [comun HCG, LH, FSH, TSH – ultimii 3 sunt hh
tropi hipofizari, cu rol in controlul fct gonade si tiroida]
o Beta
 Specificitate de hormon

Daca dozam HCG total, riscam ca in anumite conditii, daca LH/FSH/TSH sunt crescute, sa
ne dea rezultate fals + [din cauza lantului alfa comun] => se dozeaza DOAR betaHCG.

BetaHCG are precizie de 100%; e pozitiv > 5 mUI/ml [50?]

betaHCG + = avem/am avut o sarcina in organism recent

betaHCG in crestere = sarcina in evolutie
betaHCG in scadere = sarcina oprita in evolutie/avort spontan

betaHCG + este important mai ales in diagnosticul sarcinii extrauterine.

- Sintetizat de sincitiotrofoblast
- Poate fi detectat in serul matern aprox din Z10 de la fecundatie, deci practic inainte
de intarzierea menstruala
- Nivelele betaHCG cresc foarte repede in sarcinile normale
o Se dubleaza la 3 zile
o Ex: azi HCG 550, peste 3 zile HCG 1100 => 100% sarcina in evolutie
o Ex: azi HCG 550, peste 3 zile HCG 800 => sarcina oprita in
evolutie/patologica [extrauterina]

===> betaHCG creste mai lent in sarcina extrauterina.

HCG creste -> max 150 000 UI/ml, pana in L4, dupa care scade si se mentine in platou la
aprox 5 – 10 000 UI/ml, pana la nastere.

Actiunile betaHCG
- Stimuleaza steroidogeneza la nivelul diverselor tesuturi ovariene, placentare,
testiculare
15
 - Asigura transformarea corpului galben menstrual in corp galben gestational
- Efecte de tip LH asupra tesutului fetal
- Induce stimularea testosteronului si diferentierea de tip masculin a tractului genital
- Masculinizarea hipotalamusului
- Dg sarcinii

HLP = hormonul lactogen placentar

= hormon corionic somatotrop
- Are proprietati imunologice asemanatoare PRL si STH
- Produs de sincitiotrofoblast din S2
- Nivelul sau creste liniar pana in S35, dupa care scade usor
- Max: 5 – 15 microg/ml
- Productia zilnica depaseste 1g
- Este
o somatotrop [cresterea fetala], similar cu GH
o mamotrop [stimuleaza cresterea glandei mamare, sinergic cu E si P]
o anabolizant [asigura rezerve pentru fat in conditii speciale, ex: post mama]
- are efect lipolitic si de crestere a AG liberi
- inhiba glicemia si gluconeogeneza, la mama crutand glucidele si proteinele
- antiinsulinic, favorizeaza sinteza proteica
- asigura o sursa mobilizabila de AA care pot fi transferati la fat
- functie luteotropica [crestere a sintezei hormonale la nivelul corpului galben]

Alti hormoni proteini:

- relaxina
o similara structural cu insulina si insulin-growth-factor
o actioneaza sinergic cu P in mentinerea cvietitudinii uterine
o relaxeaza miometrul si matureaza colul uterin, in vederea nasterii
- ACTH placentar
o Nu are o actine bine controlata
- Proteine specifice de sarcina: peste 20, rol inca neelucidat
o Pot fi proteine de legatura/stimulanti celulari paracrini

16
HORMONII STEROLICI PLACENTARI [sub]

- Estrogenii
o E1 = estrona
o E2 = estradiol
o E3 = estriol
o E4 = estetrol
- Progesteronul [P]

SINTEZA ESTROGENILOR [subiect]

- Se pot sintetiza:
o La nivel ovarian, in prima parte a sarcinii
o La nivel placentar, din S9 exclusiv, atunci cand placenta preia functiile
ovarului
- In S7 – 8, secretia este dubla [ovariana + placentara]
- Spre sfarsitul S8, deja placenta are dominanta in secretia E = tranzitie luteal-
placentara

Practic, in S9, daca scoatem ovarele unei femei, sarcina merge mai departe, ca urmare a
secretiei hormonale a placentei. Daca scoatem ovarele unei femei inainte de S9 trebuie
asigurat un suport luteal.

Secretia de estrogeni dar si de progesteron are particularitatea in sarcina ca nu se poate

face exclusiv de catre placenta.
===> placenta are nevoie de precursori ca sa sintetizeze E si P. Nu ii poate sintetiza de
novo, pentru ca nu poate sintetiza substratul = colesterol/acetat.

Acest substrat pentru sintetizarea de E si P trebuie obtinut de la mama sau de la fat.

Precursorii estrogenilor: androgenii.

Estrogenii = molecule cu 19 atomi de C.

Androgenii:
Origine fetala
Origine materna

Precursorul principal al sintetizarii de E: DHEA-S [dehidroepiandrosteron-sulfat].

DHEA-S -> toti estrogenii, sub actiunea secventiala a unor enzime.
Enzimele:
Sulfataza
3 beta HSD [hidroxi-steroid-dehidrogenaza]
Aromataza
17 beta HSOR [hidrozi-steroid-oxi-reductaza]

17
In ficatul fetal se va sintetiza LDL-colesterol -> ajunge in CSR fetala -> sintetizare DHEA-S,
din care -> se sintetizeaza 16-OH-DHEA-S.

16-OH-DHEA-S si DHEA-S sub actiunea sulfatazei -> se elimina gruparea sulfat -> DHEA +
16-OH-DHEA, care sub actionea 3 beta HSD -> delta4-androstendion + testosteron, care sub
influenta aromatazei -> E2 [estradiol]. – din testosteron!

Din delta4androstendion sub actiunea aromatazei rezulta E1 [estrona].

Intrebare la examen: care din cei 4 estrogeni are cea mai mare importanta in diagnosticul
suferintei fetale?
Raspuns: estriolul [E3] – reflecta cel mai bine participarea fetala la sinteza estrogenilor,
deoarece doar la nivelul ficatului se sintetizeaza 16-OH-DHEA-S, din care va rezulta E3.

===> prin dozarea in umorile mamei [sange, ser, urina] a nivelurilor de E3, putem avea o
imagine relativ clara despre statusul fetal

Scaderea E3 cu peste 40% -> suferinta fetala severa.

Scaderea marcata a E3 urinar matern -> suferinta fetala marcata/chiar moarte [ < 4
mg/24h].

! Exista variatii mari individuale si circadiene ale E3, de aceea unii au incercat sa faca
aceasta determinare mai sensibila ===> raportul estrogen : creatinina : urina.

Pe scurt, E3 – cel mai fidel marker al starii de bine fetale, dintre toti estrogenii; este folosit
pentru diagnosticarea starii de bine fetale.

E4 – nu la fel de eficient ca E3, dar poate fi utilizat; origine tot predominant fetala.

EFECTELE ESTROGENILOR
In principal:
- Stimuleaza sinteza proteica, lucru foarte evident in trim I
- Stimuleaza morfogeneza uterina
o => hipertrofie si hiperplazie a fibrelor miometriale + cresterea irigatiei
uterine
- Implicati in declansarea travaliului [trigger], prin:
o Stimularea si formarea receptorilor de oxitocina -> stimulare CU
o Stimularea sintezei si secretiei de PG -> stimulare CU
o Stimuleaza formarea de jonctiuni gap [jonctiuni permeabile – legaturile
dintre cell miometriale = cai preferentiale in transmiterea impulsului electric
prin fibrele miometriale in tp travaliului]
o Stimuleaza formarea proteinelor contractile miometriale [actina si miozina]
o Cresc excitabilitatea db miometriale
18
 o Scad potentialul de membrana
o Cresc potentialul de actiune
o Participa la mamogeneza [impreuna cu PRL si P]
o Blocheaza efectul PRL [crescuta ca nivel in sarcina]
o Efecte metabolice
 Retentie Na, crestere volemie
o Participa la modificarea compozitiei proteinelor plasmatice
 Cresc globulinele transportoare
o Participa la modificarea echilibrului fluido-coagulant
 In sarcina – hipercoagulabilitate
o Leucocitoza, neutrofilie
o Vasodilatatie cutanata

PROGESTERONUL
- In S8-9 placenta preia si productia de progesteron, in detrimentul ovarului
- Nivelul P seric:
o Creste de-a lungul sarcinii
o La termen, nivelul sau – de 5000 ori mai mare decat la femeia negravida
- Productia zilnica de P la termen:
o 250 mg in sarcina unica, poate sa ajunga la 600 mg [?] – check it

Placenta are nevoie de precursori exogeni pentru sintetizarea P:

- Colesterolul matern – principalul substrat pentru sintetizarea P

Spre deosebire de sintetizarea E placentari – se bazeaza pe utilizarea in principal a

precursorilor ... fetali, si mai ales in cazul E3.

Principalii metaboliti in sarcina:

- Pregnandiolul
- Deoxicorticosteronul

Circulatie:
- 10% forma libera
- 90% legat de proteine

EFECTELE PROGESTERONULUI
Asigura starea de cvietitudine a miometrului prin:
- Scade excitabilitatea fibrelor miometriale
- Scade activitatea electrica spontana a fibrelor
- Inhiba PG
o Toate 3, deci, invers fata de estrogeni
- Stimuleaza dezvoltarea si irigatia miometrului, sinergic cu E
- Participa la mamogeneza...
- Previne lactogeneza prin antagonizarea PRL
19
 - Scade motilitatea tubara
- Hiperventilatie
- Creste temperatura bazala
- Efect antagonic insulinei
- Efect natriuretic
- Antiinflamator si imunosupresor, impiedicand expulzarea oului

~~~ FUNCTIA IMUNOLOGICA A PLACENTEI

Placenta este implicata in relatiile imunologice de toleranta a fatului.
Sarcina = semiallogrefa [1/2 din materialul genetic al fatului este nonself, patern].

Mecanismele mamei de reject al sarcinii sunt temperate/abolite prin interventia placentei,

prin substantele pe care ea le genereaza => creste toleranta imuna asupra sarcinii.

Ex:
Depozitele de fibrinoid de la nivelul placentei sub forma striilor Rohr si Nitabuch – cu
material amorf, care sunt interpretate drept marturii ale unui conflict imunologic care se
desfasoara la nivelul interfetei dintre placenta si uter.

Ig G traverseaza selectiv placenta [sunt recunoscute specific de catre receptori]. Anticorpii

IgG transferati de la mama confera fatului imunitate pasiva. Pasajul semnificativ al IgG
transplacentar incepe din saptamanile 20-22 de gestatie.

Ig M nu traverseaza placenta. Copilul isi poate sintetiza IgM, ca raspuns la actiunea

antigenilor specifici, daca aceasta actiune se exercita ocazional pe parcursul existentei lui
intrauterine.

20