0% au considerat acest document util (0 voturi)
29 vizualizări8 pagini

Simulare

Documentul prezintă simularea unui proces de acordare a unor credite de nevoi personale de către o bancă. Sunt descrise condițiile de creditare și variabilele aleatoare folosite în simulare. Rezultatele simulării includ numărul de clienți care acceptă oferta și totalul dobânzilor și comisioanelor plătite.

Încărcat de

Liviu Ionut
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
29 vizualizări8 pagini

Simulare

Documentul prezintă simularea unui proces de acordare a unor credite de nevoi personale de către o bancă. Sunt descrise condițiile de creditare și variabilele aleatoare folosite în simulare. Rezultatele simulării includ numărul de clienți care acceptă oferta și totalul dobânzilor și comisioanelor plătite.

Încărcat de

Liviu Ionut
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Simularea proceselor economice

Tema: Credite de nevoi personale

Autor: Dobre Alina Nicoleta

Coordonator: Galupa Angela


Enuntarea problemei:

In decursul unei luni aproximativ 10 clienti calca pragul unei banci pentru a solicita un
credit de nevoi personale.

Conditiile sunt urmatoarele:


 Durata maxima a creditului este de 5 ani.
 Daca salariul este mai mic de 500lei, atunci se va lua in considerare doar 55% din salariu,
acesta reprezentand gradul de [Link] salariul este mai mare de 500 lei, se va lua in
considerare 65% din salariu.
 In functie de durata pe care o vrea clientul,se va calcula gradul de indatorare* durata( in
luni), rata dobanzii si dobanda anuala efectiva se calculeaza astfel:

Rd este:
9% pentru 0-24 luni
8% pentru 25-36 luni
7% pentru 37-48 luni
6% pentru 49-60 luni

DAE este:
10% pentru 0-24 luni
9% pentru 25-36 luni
8% pentru 37-60 luni

 Comisionul de administrare este 2 lei/luna.


 Ponderea salariilor angajatilor din Romania este urmatoarea, reprezentata printr-o
variabila aleatoare discreta:
S:

 Probabilitatea ca un client sa vrea o anumita perioda este urmatoarea, reprezentata de o


variabila aleatoare discreta:
P:
 Probabilitatea ca un client sa accepte oferta oferita de banca este, reprezentata de o
variabila aleatoare discreta:
Y:

Se cere:
 Sa se estimeze cati dintre client vor accepta oferta bancii.
 Sa se estimeze care va fi totalul dobanzilor si al comisioanelor pe care le platesc clientii
dupa terminarea perioadei de creditare.

Pregatirea simularii:

Variabilele aleatoare:
-salariul
-perioada
-preferinta clientului
Salariu pi ∑ pi [ )
<200 0.44 0.44 [0; 0.44)
200-
370 0.28 0.72 [0.44;0.72)
370-
550 0.13 0.85 [0.72;0.85)
550-
880 0.1 0.95 [0.85;0.95)
>880 0.05 1 [0.95;1)

Perioada pi ∑ pi [ )
1an 0.05 0.05 [0;0.05)
2ani 0.1 0.15 [0.05;0.15)
3ani 0.2 0.35 [0.15;0.35)
4ani 0.25 0.6 [0.35;0.6)
5ani 0.4 1 [0.6;1)

Preferinta
client pi ∑ pi [ )
nu 0.3 0.3 [0;0.3)
da 0.7 1 [0.3;1)

Modalitatea de calcul, iteratia 1:


-Aleg primul numar generat pt salariu si ma uit in ce interval se incadreaza.
-Calculez gradul de indatorare dupa conditiile bancii.
-Aleg primul numar generat pentru perioada si ma uit in ce interval se incadreaza, apoi inmultesc cu 12 si cu
gradul de indatorare.
-Verific cat la suta va fi Rd si DAE si insumez cu comisionul.
-Totalul dobanzilor si al comisioanelor se scade din gradul de indatorare pe perioada creditului, iar aceea va fi
suma medie pe care banca o poate oferi, in cazul salariului <200lei –suma maxima, iar in cazul salariului >880
lei-suma minima.
-Aleg primul numar generat pentru preferinta clientului. In cazul in care clientul accepta aceasta oferta, se
tine minte numarul clientilor si se insumeaza totalul dobanzilor si al comisioanelor de la fiecare.
Simularea propriu-zisa:

Primele 2 iteratii in Excel:


nr
pe
nr nr grad nr rs
aleat med aleato indat/ Sum genera ca
or ie grad r perio per Total a t re total
salar salari sala indator perio perio ada in credit Comis dob+c cred preferi vo doba
iu u riu are ada ada luni are Rd DAE ion oms it nta r nzi

200- 526. 601. 629 1224


0.52 370 285 156.75 0.5 4 48 7524 68 92 96 1225 9.4 0.7 1 .6
316. 356. 321 1969
0.18 200 200 110 0.2 3 36 3960 8 4 72 745.2 4.8 0.8 2 .8

Simulare in Visual Studio:

Observatie: In executabil variabilele aleatoare se genereaza la fiecare client, si nu de dinainte.

Rezultatele rularii programului:


La o prima rulare se pare ca banca primeste din rate si comisioane 132643 lei.
72.5% din client au vrut credit, iar 27.5% nu au vrut credit.
40% dintre clienti au solicitat credit pe o perioada de 5 ani, 42% din ei avand salariul <200lei/luna.

#include <iostream>
#include <fstream>
#include <time.h>

using namespace std;

int main()
{
// nr de clienti
int n = 120;
// valori exprimate la pasul 1
float procenteSalariu[] = { 0.44f, 0.28f, 0.13f, 0.10f, 0.05f };
float valoriSalariu[] = { 200.0f, 370.0f, 550.0f, 880.0f, 880.0f };
float procentePerioada[] = { 0.05f, 0.1f, 0.2f, 0.25f, 0.4f };
int valoriPerioada[] = { 1, 2, 3, 4, 5 };
float procenteAcceptare[] = { 0.3f, 0.7f };
bool valoriAcceptare[] = { false, true };
float procenteDobanda[] = { 0.09f, 0.09f, 0.08f, 0.07f, 0.06f };
float procenteDAE[] = { 0.10f, 0.10f, 0.09f, 0.08f, 0.08f };

float randSalariu = 0.0f;


float randPerioada = 0.0f;
float randAcceptare = 0.0f;

float tempS = 0.0f;


float salariu = 0.0f;
int perioada = 0;
float credit = 0.0f;
float rd = 0.0f;
float dae = 0.0f;
float valoareComision = 2.0f;
float comision = 0.0f;
float comisionTotal = 0.0f;
bool acceptare = false;
float gradIndatorare = 0.0f;

// Variabile statistici (optional)


float statSalariu[5] = { 0.0f };
float statPerioada[5] = { 0.0f };
float statAcceptare[2] = { 0.0f };

ofstream g("[Link]");

srand(time(0));

for (int i = 0; i < n; i++)


{
g << "Client : " << i + 1 << endl;
// Generare numere aleatoare interval [0, 1)
randSalariu = (rand() % 100) / 100.0f;
randPerioada = (rand() % 100) / 100.0f;
randAcceptare = (rand() % 100) / 100.0f;

g << "RandSalariu : " << randSalariu << endl;


g << "RandPerioada : " << randPerioada << endl;
g << "RandAcceptare : " << randAcceptare << endl;

// resetare variabile pentru fiecare client in parte


tempS = 0.0f;
salariu = 0.0f;
perioada = 0.0f;
credit = 0.0f;
rd = 0.0f;
dae = 0.0f;
comision = 0.0f;
acceptare = false;

// verificam din ce interval apartine salariul


for (int j = 0; j < sizeof(procenteSalariu) / sizeof(float); j++)
{
// 0.0 + 0.44 = 0.44,
// 0.44 + 0.28 = 0.72, ...
tempS += procenteSalariu[j];
if (randSalariu < tempS)
{
// calculam salariu mediu
if (j > 0)
salariu = (valoriSalariu[j] + valoriSalariu[j - 1]) /
2.0f;
else
salariu = valoriSalariu[j];

statSalariu[j]++; // (optional)

break;
}
}

g << "Salariu mediu : " << salariu << endl;


// calculam grad de indatorare
if (salariu < 500.0f)
gradIndatorare = salariu*0.55f;
else
gradIndatorare = salariu*0.65f;

g << "Grad Indatorare : " << gradIndatorare << endl;

// verificam din ce interval apartine perioada


tempS = 0.0f;
for (int j = 0; j < sizeof(procentePerioada) / sizeof(float); j++)
{
// 0.0 + 0.05 = 0.05,
// 0.05 + 0.1 = 0.15, ...
tempS += procentePerioada[j];
if (randPerioada < tempS)
{
// nr ani * 12 luni
perioada = valoriPerioada[j] * 12;
statPerioada[j]++; // (optional)
break;
}
}

g << "Perioada : " << perioada << " luni" << endl;

credit = perioada*gradIndatorare;

g << "Credit Initial : " << credit << endl;

rd = (perioada % 12 == 0 ? procenteDobanda[perioada / 12 - 1] :
procenteDobanda[perioada / 12]) * credit;
dae = (perioada % 12 == 0 ? procenteDAE[perioada / 12 - 1] :
procenteDAE[perioada / 12]) * credit;
comision = valoareComision * perioada;
credit = credit - rd - dae - comision;

g << "RD : " << rd << endl;


g << "DAE : " << dae << endl;
g << "Comision : " << comision << endl;
g << "Credit final : " << credit << endl;

// verificam din ce interval apartine gradul de acceptare (da/nu)


tempS = 0.0f;
for (int j = 0; j < sizeof(procenteAcceptare) / sizeof(float); j++)
{
tempS += procenteAcceptare[j];
if (randAcceptare < tempS)
{
acceptare = valoriAcceptare[j];
break;
}
}

// (optional)
if (acceptare)
{
statAcceptare[1]++;
comisionTotal += rd + dae + comision;
}
else
statAcceptare[0]++;

g << (acceptare ? "Acceptat" : "Respins") << endl << endl;


}

// Sectiune optionala de statistici ---------------------------------------------------


-

g << "Statistici" << endl;


g << "Salariu : " << endl;
for (int i = 0; i < sizeof(statSalariu) / sizeof(float); i++)
{
if (i == 0)
g << "<";
if (i == sizeof(statSalariu) / sizeof(float) - 1)
g << ">";
g << valoriSalariu[i] << " lei : " << statSalariu[i] / (float)n*100.0f << "%" <<
endl;
}
g << endl;

g << "Perioada : " << endl;


for (int i = 0; i < sizeof(statPerioada) / sizeof(float); i++)
{
g << valoriPerioada[i] << " an : " << statPerioada[i] / (float)n*100.0f << "%"
<< endl;
}
g << endl;
g << "Comision total : " << comisionTotal << endl;

g << "Acceptati : " << statAcceptare[1] / (float)n*100.0f << "%" << endl;
g << "Respinsi : " << statAcceptare[0] / (float)n*100.0f << "%" << endl;

// -----------------------------------------------------------------------------------

[Link]();

system("pause");

return 0;
}

Common questions

Dezvoltat cu IA

Simulările arată că 72.5% dintre clienți au acceptat ofertele de credit, ceea ce indică un nivel general de atractivitate al condițiilor oferite de bancă, cum ar fi mărimea dobânzii și a comisioanelor, adaptabilitatea perioadei, și gradul de îndatorare permis. Această concluzie este determinată cu ajutorul generatorului de numere aleatoare pentru preferința clientului, combinată cu analiza statistică a acceptătorilor, sugerând că majoritatea clienților consideră ofertele acceptabile în comparație cu necesitățile lor financiare .

Determinarea unui credit acceptabil implică factori precum salariul clientului, durata dorită a creditului, preferința de acceptare și calculul dobândii și comisionului. Salariul influențează gradul de îndatorare: mai multe venituri permit o îndatorare mai mare. Durata afectează rata dobânzii, în timp ce preferințele clientului, evaluate probabilistic, indică disponibilitatea de a accepta oferta băncii. Simulările arată că responsabilitatea în determinarea ratei și comisioanelor totale este crucială pentru stabilirea sumei finale ce poate fi acordată .

Creditul final se calculează scăzând din suma inițială creditele acordate costurile dobânzii (Rd), Dobânzii Anuale Efective (DAE) și comisioanele de administrare. Suma inițială a creditului este gradul de îndatorare înmulțit cu numărul de luni ale perioadei de creditare. Din această sumă se scade valoarea Rd și DAE, funcție de perioada împrumutului, și comisionul total calculat ca produs al valorii lunare de 2 lei și numărul total de luni. Acest proces oferă soma finală ce poate fi oferită clientului .

Durata creditului are un impact semnificativ asupra Rd și DAE. Pentru o durată de 0-24 luni, Rd este 9% și DAE este 10%. Pe intervalul de 25-36 luni, Rd scade la 8% și DAE la 9%. Pentru credite de 37-48 luni, Rd este 7% și DAE 8%. În final, pentru o durată de 49-60 de luni, Rd atinge 6% și DAE rămâne la 8% . Astfel, cu cât durata creditului crește, atât Rd cât și DAE tind să scadă, reducând astfel costurile totale ale creditului pe termen lung.

Comisionul de administrare are un impact acumulativ asupra costului total al creditului, deoarece se adaugă lunar la sumă. Fiecare lună adaugă 2 lei la costul total al împrumutului. În funcție de durata creditului (de la 12 luni la 60 de luni), comisionul total poate varia semnificativ, reprezentând o parte considerabilă din costurile externe ale creditului. Astfel, durata creditului multiplică efectul comisionului asupra costurilor totale .

Estimarea numărului de clienți care vor accepta oferta se face prin modelare probabilistică, unde fiecare client are asociat un grad de acceptare bazat pe o variabilă aleatorie reprezentată într-un interval. Probabilitatea ca un client să accepte creditul este 70% (0.7), iar fiecare client este evaluat pentru acceptare folosind un număr generat aleator care este comparat cu această probabilitate. Astfel se determină câți clienți vor accepta efectiv oferta .

Gradul de îndatorare este dependent de valoarea salariului clientului. Dacă salariul este mai mic de 500 lei, doar 55% din salariu este considerat pentru determinarea gradului de îndatorare, ceea ce limitează suma pe care o poate împrumuta clientul. Pe de altă parte, dacă salariul depășește 500 lei, se poate folosi 65% din salariu, ceea ce crește capacitatea de creditare a clientului. Această diferențiere afectează direct suma pe care banca este dispusă să o ofere clientului .

Salariul mediu al unui client se determină în funcție de intervalul în care se încadrează generația aleatorie pentru salariu. Dacă generația corespunde unui interval precizat în tabel, salariul mediu este calculat ca media aritmetică între valorile inferioare și superioare ale acelui interval. Acest salariu mediu este folosit pentru a calcula gradul de îndatorare: dacă salariul este sub 500 lei, se consideră 55% din salariu, iar dacă este peste 500 lei, se consideră 65% din salariu .

Distribuția salariilor și probabilitatea asociată fiecărui nivel influențează decizia prin afectarea gradului de îndatorare și, prin urmare, a mărimii posibilului împrumut. Clienții cu salarii sub 200 de lei au o probabilitate de 44% să aibă acces redus la credit față de cei cu salarii mai mari, având o capacitate de îndatorare limitată la 55%. În schimb, doar 5% dintre clienți au salarii peste 880 de lei, dar aceștia beneficiază de un grad de îndatorare mai permisiv, la 65%, ceea ce le permite accesarea unor credite mai mari. Această distribuție influențează direct strategia băncii pentru a propune oferte rezonabile și atractive pentru segmentele diferite ale clienților .

Clienții cu salarii mai mici tind să aleagă perioade mai lungi de rambursare deoarece un interval extins reduce valoarea ratelor lunare, făcând împrumuturile mai gestioneabile financiar. Costurile implicite (dobânzi și comisioane) sunt distribuite pe o durată mai mare, permițându-le să economisească lunar pentru alte necesități financiare. De asemenea, alegerea perioadelor lungi poate rezulta dintr-o capacitate de îndatorare limitată, obligând clientul să extindă perioada pentru a se încadra în limitele de îndatorare stabilite de bancă .

S-ar putea să vă placă și