Universitatea „Dunarea de Jos” ,Galati

Facultatea : Stiiinta si ingineria alimentelor

Specializarea: Ingineria produselor alimentare

Grupa:

Kaizer(piept de porc
afumat)

1
Indrumator:Preparator Dr. Ing. Pricope E. Student:

Tema proiectului
Sa se identifice si sa se detalieze
metodele de conservare aplicate la
fabricarea Kaizerului.

2
3
CUPRINS

PIEPT DE PORC AFUMAT(kaizer)

1. Introducere importanta procedeelor de conservare aplicate la conservarea kaizerului
2. Schema tehnologica de fabricare a kaizerului cu detalierea operatiilor tehnologice
3. Bazele teoretice ale procesului de conservare aplicate la fabricarea Kaizerului
3.1Aspecte fizico-chimice
3.2Aspecte biochimice
3.3 Aspecte microbiologice
3.4 Alte aplicatii ale acelorasi metode de conservare utilizate la producerea Kaizerului .
[Link] sau /si echipamente utilizate in cadrul proceselor de conservare la Kaizer .
[Link] si accidente ce pot avea loc in cadrul proceselor sau metodelor de conservare .
[Link]

4
 [Link]

KAIZERUL este bazat pe carne de porc şi condimente naturale, care îi dau gustul deosebit.

Materia prima o constituie pieptul de porc fasonat in bucati dreptunghiulare care se

injecteaza cu saramura in proportie de 24% si apoi se sareaza in bazine cu sare

[Link] se afuma, se spala cu apa calda in baia de sange si apoi se realizeaza o

hituire, toate aceste procedee sunt urmate de o racire in frigorifer si o depozitare pentru

bune conditii de pastrare si comercializare a produsului.

In acest proiect sunt prezentate metodele de conservare , etapele procesului de

fabricare, aspecte fizico-chimice , aspecte biochimice , aspecte microbiologice , instalatii

sau/si echipamente utilizate, iar in ultimul rand defectele si accidentele ce pot avea loc

incadrul proceselor sau metodelor de conservare a Kaizerului.

5
 [Link] tehnologica de fabricare a Kaizerului cu
detalierea operatiilor tehnologice.

6
Detalierea operatiilor tehnologice

Pieptul de porc bine racit si fasonat în bucati dreptunghiulare se injecteaza cu saramura

,,B´ 24% din greutatea materiei prime., se fasoneaza in bucati dreptunghiulare, cu o latime

de 12-16 cm. Se aseaza în bazine cu sos condimentat si se malaxeaza timp de 6 ore. Se tine

la conservat ,la temperatura de +2...+50C timp de 3 zile.Înainte de scoaterea pentru

prelucrare, bucatile de piept se controleaza pe sectiune pentru ca întreaga masa de carne si

slanina sa fie bine [Link] conservare, pieptul se taie bucati dreptunghiulare cu

lungimea de 30-60 cm si latimea de 12-15 cm, se leaga la unul din capete cu sfoara,fiecare

bucata în parte. Se spala cu apa calda într-un grand, se curata cu o perie aspra si se

cresteaza longitudinal. Se aseaza pe bete, se introduc într-un grand cu apa rece timp de 30

minute, dupa care se pun pe rame, unde se mentin 30-60 minute pentru scurgerea apei si

o usoara zvântare. Produsul se afuma asezat pe bete si rame la fum cald, la temperatura de

550C, timp de 1 ora. Apoi se fierbe în apa sau aburi la temperatura de 75-800C, timp de70-

80 minute. Dupa tratamentul termic, pieptul se spala într-un grand cu apa calda, pentru

îndepartarea urmelor de grasime topita. În continuare produsul cu sau fara o tratare în

baie cu sânge se supune la fum cald(hituire), la 95-1000C timp de 1 ora. În acest interval,

sângele se coaguleaza si imprima produsului respectiv o coloratie brun-închisa; pieptul

netratat cu sânge capata o culoare galben-bruna de [Link] fiert si afumat se

raceste în camere de refrigerare la temperatura de +2...50C timp de 12 ore, dupa care se

depoziteaza.

Sararea se realizeaza prin injectare cu saramura”B” 24%

din greutatea materiei prime .
Afumarea calda se realizeaza la o temperatura de 550C,
timp de circa 60 [Link] la 95...1000C timp de 1h.
Racire la o temperatura de 2-50C, timp de 12 h.

7
[Link] teoretice ale procedeelor de conservare.

Sararea

Consta in actiunea de deshidratare din cauza presiunii osmotice ridicate rezultate in

urma dizolvarii sarii in sucul de [Link] sarare se produce deshidratare a

celulelor microbiene si deci o dereglare a metabolismului [Link] aceasta se adauga si

actiunea deshidratanta asupra [Link] aceasta cauza, bacteriile nu mai au aceleasi

conditii de [Link] conservant al carnii se explica si prin actiunea ei asupra activitatii

enzimatice a bacteriilor din cauza mobilitatii reduse a ionilor de sodium, ceea ce deregleaza

schimbul normal prin peretii celulelor [Link] conservanta a carnii se explica

in felul urmator: clorul si sodium, disociati in saramura se unesc cu substanta proteica la

locul legaturilor dipeptidice , formand un complex proteino-salin si prin aceasta impiedica

actiunea proteolitica asupra [Link] preparatul nostru se foloseste sararea prin

injectare cu saramura “bone” de concentratie 24%.

Pentru grabirea procesului de sarare o parte din saramura se introduce in carne prin

injectare, dupa care carnea se pune in bazin sau cazi in care se toarna saramura.

Injectarea saramurii se poate face intramuscular sau intraarterial. Pentru injectarea

intraarteriala este necesar ca la transare sa se pastreze integritatea vaselor.

a. Injectarea in muschi se face cu ace lungi de 20 cm, cu diametrul interior de 2-3 mm,

prevazute cu mai multe gauri laterale pentru ca saramura sa poata tasni in toate directiile.

Inainte de pomparea saramurii acul se retrage pe o distanta de circa 0,5-1 cm, pentru ca

saramura sa poata ajunge si in punctul in care se aflase varful acului. Injectarea se face in

timpul retragerii acului din carne. Saramura nu trebuie introdusa perpendicular pe fibrele

carnii pentru a se evita formarea gaurilor de injectare.

8
b. Injectarea in artera a luat in ultimul timp o larga raspandire. Acest sistem de sarare

poate fi aplicat numai la pulpele si spetele la care s-au pastrat, la transare, arterele

principale care iriga regiunea respectiva.

Afumarea

In procesul de fabricare a majoritatii preparatelor din carne , afumarea reprezinta o faza

importanta in obtinerea de produse de calitate [Link] parametri afumarii,

aceasta se poate clasifica in :

 Hituire: temperatura de 95 – 1100C , durata de 60 minute.

 Afumarea calda: temperatura de 550C , durata 60 minute In functie de temperatura

la care se face afumarea , asupra produsului actioneazaatat temperatura ridicata a

amestecului aer-fum cat si componentii fumului (hituire si afumare calda ) sau

numai componentii fumului ( afumarea rece si afumarea de durata).Afumarea face

parte din operatiile de fabricatie a preparatelor din carne si este inclusa ca o faza in

asa-numitul tratament [Link] poate fi combinata si cu cealalta fazadin

tratamentul termic : fierberea , sau poate ramane ca faza unica in acest tratament

termic. Afumarea este o operatie foarte importanta in obtinerea de produse de

calitate [Link] afumare se intelege supunerea preparatelor de carne actiunii

fumului produs prin arderea incompleta a lemnului sau a rumegusului de lemn .

Aceasta duce la obtinerea urmatoarelor efecte:

 Impiedicarea dezvoltarii bacteriilor, avand deci o actiune bacteriostatica

 Impiedicarea oxidarii produselor (antioxidant)

 Uscarea suprafetei preparatului de carne.

9
  Ameliorarea gustului preparatelor de carne si imprimarea unui gust

specific.

 Obtinerea culorii specifice, atragatoare.

Afumarea calda : se realizeaza de obicei in doua faze .In prima faza se face o uscare

asuprafetei produsului si o superficiala coacere, supunand produsul unei incalziri la o

temperatura mai ridicata (80-120 ) , fara actiunea fumului .In practica aceasta prima faza

afost denumita hituire si dureaza un timp variabil , pana la 2 ore , in functie de natura

preparatului de [Link] a doua faza se produce afumarea propriu-zisa , care de cele mai

multe ori dureaza un timp indelungat si se realizeaza cu un curent de fum dens, la o

temperatura mai coborata decat inprima faza (60 -100 ). Timpul de afumare este in functie

de preparatul de carne , variind de la10 minute la 3 ore. In descrierea procesului de

fabricatie a fiecarui sort de preparat de carne sementioneaza timpul de afumare calda,

intelegandu-se prin aceasta durata ambelor [Link] se face cu scopul conservarii

alimentelor si asigura gustul si mirosul specific de afumat.

[Link] fizico-chimice.
Prin afumare si sarare, carnea suferă pierderi în greutate, care variază în funcţie de

temperatura şi viteza aerului din afumătorie precum şi de caracteristicile produsului,

durata afumării, temperatura şi capacitatea aerului de a reţine apa. Pierderile în greutate

variază între 6-12%, în funcţie de compoziţia produsului şi durata afumării.

Aspectele fizico-chimice, se referă la dinamica nitriţilor, pH-ului, denaturarea

proteinelor şi la unele modificări fermentative. În urma temperaturilor ridicate de afumare

azoximioglobinase transformă în azoximiocromogen ce conferă o culoare roz-roşie,

de asemenea cantitatea de nitriţi scade cu cca.25%. Acizii din fum pătrund în produs şi

deplasează pH-ul spre acid, acesta scade de la 6,34-5,78 la 5,87-5,29.

10
 Afumarea produselor de carne la temperaturi cuprinse între 40 şi 90ºC

este însoţită de denaturarea termică parţială a proteinelor din care se eliberează

grupe funcţionale active SH,carboxilice, aminice care pot reacţiona cu unele componente ale

fumului.

[Link] biochimice.

Consistenţa cărnii este conferită de acţiunea unor factori ce acţionează asupra animalului

în viaţă, precum şi de factori strict legaţi de calitatea cărnii şi starea biochimică a ţesutului

muscular. Vârsta animalelor şi gradul de îngrăşare influenţează mult consistenţa cărnii. în

acest sens carnea provenită de la animalele tinere, este mai puţin consistent decât carnea

provenită de la animalele adulte. Carnea grasă, cu mult ţesut conjunctiv, are consistenţa

mai fină decât carnea slabă. In funcţie de starea biochimică a ţesutului muscular

post-sacrificare, consistenţa cărnii este modificată astfel că, imediat după sacrificare cât şi

în perioada de maturare, consistenţa este moale şi elastică. La cărnuriintrate în rigiditate,

consistenţa este tare, fermă.Un rol esenţial asupra consistenţei, îl are şi modul de

distribuţie a grăsimii. Carnea perselată, cu grăsimea dispusă intramuscular, este mai

consistentă decât carnea marmorată, cu grăsimea dispusă între muşchi.

11
Suculenta carnii , reprezinta proprietatea carnii dupa prelucrare de a retine o anumita

cantitate din sucul intracelular, intercelular si interfascicular. Suculenta carnii este

conditionata de cantitatea de apa legata si cantitatea de grasime pe care le contine.

Cantitatea de suc reţinută în carne indiferent de provenienţa acesteia diferă foarte mult

înfuncţie de specie, rasă, vârstă şi starea de îngrăşare. în acest sens carnea provenită de

la porcine este mai suculentă decât cea de la bovine. Datorită fineţii fibrelor şi a

cantităţiimari de apă din carnea animalelor tinere, nivelul suculentei la o astfel de carne

este multmai mare faţă de nivelul suculentei din carnea animalelor adulte. Suculenta

cărniiindiferent de specie este direct proporţională cu gradul de marmorare şi perselare al

cărnii .Imbunatatirea proprietatilor organoleptice si a digestibilitatii sunt influentate atat de

actiunea componentilor fumului cat si de actiunea temperaturii care determina o umflare a

colagenului si deci o marire a suculentei si fragezimii produsului si o marire a indicelui de

[Link] mentionat ca, sub influenta afumarii, continutul de vitamina B1 se

reduce in proportie de 15-20%. Celelalte vitamine sufera sub influenta afumarii modificari

neinsemnate.

[Link] microbiologice.

Acţiunea bactericidă a fumului, după majoritatea cercetător ilor se

a t r i b u i e fenolilor, aldehidelor şi [Link]ă unele cercetări încărcătura bacteriană a

produselor afumate variază în funcţie decantitatea de fenoli existentă în produse. Sub

acţiunea fenolilor incidenţa lui E. coli şi B. proteus ,scade foarte mult ajungând chiar să

lipsească aceşti germeni de pe suprafaţa produselor afumate. Distrugerea

microorganismelor de la suprafaţă depinde de temperatura şi umiditatea relativă a fumului.

Cu cât temperatura este mai ridicată şi umiditatea relativă mai mică cu atât se distrug mai
12
multe [Link] timpul procesului tehnologic înmulţirea unor microorganisme

încetează şi a altoracreşte, în primul rând se înmulţesc cocii, care în perioada de afumare

sunt de 6 ori mai mulţi, decât în faza de zvântare iniţială. De asemenea se înmulţesc

bacteriile din genul Lactobacilus.

. Din cauza zaharurilor adăugate în pastă are loc o transformare homofermentativă. Dintre

bacteriile utile care se găsesc în mod natural sau pot fi adăugate în pastă sub formă de

culturi pure sunt bacteriile din genul Streptococcus thermophilus,care fermenteaza

zaharoza, dar nu [Link] bacterii homofermentative sunt cele din genul

Thermobacterium,care produc acid lactic levogir sau inactiv. Din acest gen interesează

Thermobacterium lacti (Lactobacillus Iacti) care produce acid lactic levogir prin fermentarea

zaharozei sau a maltozei. Deasemenea interesează si genul Slreptobacterium,care are

proprietăţi biochimice asemănătoare cu Streptococcus lactis.

13
[Link] aplicatii ale metodelor de conservare utilizate la

producerea Kaizerului .

Parametrii de lucru
Metode de conservare Produs
Temperatura( oC) Durata (zile/ore)

Peste - -

Sarare prin injectare Sunci - -

Piept de pui - -

Salam caraiman 75oC-90oC 45-60 min

Salam italian 75oC-95oC 35-45 min

Afumare Cu fum rece : 18 - 22°C 5 - 20 de zile

Cascaval Cu fum semicald: 30 - 40°C 12 - 48 de ore

Cu fum cald: 80 - 100°C 1 - 3 ore.

14
4. Instalatii sau /si echipamente utilizate in cadrul
proceselor de conservare la Kaizer .
Instalatie de afumare si fierbere .

Acest tip de instalatie formata din celule de afumare si tunel utilizeaza fumul produs

inexterior in generatoare de fum . Generatoarele de fum sunt instalatii in care se face

arderea incompleta a lemnului sau a rumegusului, producandu-se un fum abundent , care

este , apoi dirijat printr-o retea de burlane in camerele de afumare.

Tipul de instalatii cel mai des folosit este instalatia Atmos. Dintre celulele de afumare calda

, cea mai raspandita este celula Atmos. Aceste celule sunt construite din zidarie de

caramida , izolate si captusite la interior cu tabla din otel inoxidabil sau sunt constructii

metalice izolate.

Celulele sunt adaptate si pentru fierbere si racire prin introducerea directa a aburului sau

a apei .

15
Instalatia de afumare si de fierbere tip Atmos , prezentata in figura de mai sus estecompusa

din doua parti mari , si anume celula de afumare si de fierbere si generatorul de fum .

INSTALAŢII PENTRU INJECTARE

Pentru injectare cu saramura exista o serie intreaga de tipuri de instalatii . Toate se

bazeaza pe principiul injectarii cu ajutorul presiunii.

Mijlocul de realizare a acestei presiuni diferaă de la tip la tip

Exista: -instalaţii de injectare cu pompa

-instalaţii de injectare cu aer comprimat

-instalaţii de injectare cu presiune de CO2

In general instalaţiile de injectare se compun din:

-rezervor de saramura

-sistem de producere a presiunii

-un ac sau mai multe prevazute cu orificii locale

16
-piston penrtu injectare legat pentru furtun de rezervorul de saramura

-masa prevazuta cu cantar

17
5. Defecte si accidente ce pot avea loc in cadrul proceselor
sau metodelor de conservare .

Operatia de
Cauzele aparitiei
Defect conservare la care Masuri de prevenire
defectului
apare defectul
Defecte de culoare si gust
Utilizarea unei Acest defect apare la -utilizarea materiilor
grasimi rancezite sau afumarea salamurilor prime de prima
folosirea unor si la uscarea acestora. prospetime
membrane -malaxarea pastei sub
Gustul de ranced naturalecare nu au vid----pastrarea
fost bine degresate si produselor in depozite
in timpul depozitarii conditionate
au suferit procesul de
autooxidare.
Greseli de fabricatie : Aceste defect poate Respectarea conditiilor
-folosirea unor doze de apare la fierbere, delucru si folosirea
azotiti,azotati prea sarare corespunzatoare a
Culoare neuniforma
mari sau prea mici materiilor prime si
-tratament termic auxiliare
necorespunzator
Apar daca in Sarare -folosirea tavilor din
amestecul de sararare inox sau aluminiu
Pete negre cenusii s-a folosit ac. ascorbic -folosirea ac. ascorbic
in amestec cu
polifosfati
Apar datorita
sararii
Respectarea cantitatii
nesatisfacatoare sau
Culoare pala Afumare si sarare de sare si afumare
afumarii imediat dupa
corespunzatoare
umplere, fara o
prealabila zvantare

18
 Alte defecte:

datorita dezosarii si alegerii carnii necorespunzatoare apar: flaxuri in

preparate, seu sau grasime moale ce se pot topi si se pot aduna la partea
inferioara a batoanelor, uneori pot ramane bucati mici de oase;

cand semifabricatele nu au fost depozitate corespunzator, ele pot avea un

inceput de alterare;

tocarea carnii prin site cu ochiuri necorespunzatoare normelor tehnologice

de fabricatie duce la preparate cu compozitie necorespunzatoare;

la malaxare poate apare defectul unei malaxari insuficiente si prost facute,

astfel preparatul va avea compozitie neuniforma;

daca se adauga prea multa apa in preparat aceasta poate apare ca basici in
produsul finit;

daca apa adaugata in produs a fost insuficienta produsul va fi fad si fara

suculenta;

umplerea insuficient de compacta duce la un produs zbarcit si deformat;

datorita umplerii prea indesate produsele pot crapa la legare sau in

urmatoarele faze de prelucrare;

legarea necorespunzatoare duce la craparea preparatelor sau la desfacerea

legaturii si caderea produsului la afumare sau in depozit;

produsele insuficient fierte nu au gust corespunzator si se pot altera usor;

produsele prea fierte pot crapa in cazane si se altereaza gustul;

la uscare si depozitare poate aparea mazga pe membrane, uneori mucegai,

iar alteori produsele se altereaza.

Accidente de fabricatie

19
 Fierberea insuficienta a preparatelor poate provoca alterarea lor foarte rapida , iar
fierberea lor prea puternica poate provoca rebuturi mari (craparea membranelor ). De aceea
trebuie respectate temperaturile , iar acestea trebuie verificate cu [Link] se
mai inregistreaza un accident determinat de prezenta unei bacterii – bacteria cartofului –
care produce inverzirea compozitiei . Accidentul este mai frecvent la prospaturi.
Un alt incident care se poate intalni este rancezirea grasimilor cand acestea sunt
pastrate peste termenele normale sau in conditii necorespunzatoare (camere umede,
luminoase, current puternic de aer ).
In timpul ambelor metode de conservare, sarare, afumare pot sa apara diferite corpuri
straine,spre exemplu resturi de oase ce presupune transarea carnii nefavorabile, particule
straine provenite de la insecte din cauza igienii din cadrul unitatii.
La momentul actual, in cadrul unitatilor de industrie alimentara se utilizeaza o gama
larga desubstante [Link] acestora se face cu scopul de a imbunatati
proprietatilor organoleptice dar si pentru a ameliora alterarea produsului si a prelungi
termenul de [Link] aceste substante trebuiesc folosite in cantitati moderate ca
adjuvanti.

20
Bibliografie

1.C. , Banu – 1987 , Procesarea industriala a carnii, Ed Tehnica, Bucuresti

2.C. Banu – 2002 , Manualul inginerului de industrie alimentara , Ed. Tehinca ,
Bucuresti
3.C. Banu , Indrumator in tehnologia produselor din carne
4.I. , Cherciu – 1964 , Tehnologia preparatelor din carne , Ed. Didactica si
pedagogica ,Bucuresti
5.I. Otel – 1979, Tehnologia produselor din carne , Ed. Tehnica, Bucuresti
6.I . Stefanescu – 1961 , Cartea muncitorului din industria preparatelor si
conservelor dincarne, Ed. Tehnica, Bucuresti.

Referinte bibliografice

[Link] 239 -241

2 . Pa g i n i l e 1 8 8 - 1 8 9
3 . Pa g i n i l e 1 5 6 – 1 5 7
4 . Pa g i n i l e 3 9 6 – 4 0 5
5 . Pa g i n i l e 1 3 5 – 1 4 0
6 . Pa g i n i l e 2 8 0 – 2 8 8

21
22
23
24
25
26
27
28
29
13
..........................................................................................................................15

30