Tehnologia distilării petrolului

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE PLOIEȘTI

FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI ȘI PETROCHIMIE
CATEDRA: INGINERIA PRELUCRĂRII PETROLULUI ȘI PETROCHIMIE

PROIECT DE AN
TEHNOLOGIA DISTILĂRII PETROLULUI
CALCULUL TEHNOLOGIC AL UNEI COLOANE DE
DISTILARE ATMOSFERICĂ

Conducător: Student:
Conf. dr. ing. Bogatu L.

1
 Tehnologia distilării petrolului

Cuprins
Introducere..........................................................................................................................4
Stabilirea potențialului de produse albe...............................................................................5
Caracterizarea produselor....................................................................................................8
Alegerea schemei tehnologice………………………………………………………………………………………….16
Tipuri de coloană de distilare atmosferică. Coloană de tip U...............................................16
Alegerea numărului de talere..............................................................................................17
Calculul presiunilor în coloană..............................................................................................18
Trasarea curbelor VE țiței la πZV și πec.....................................................................................................................................18
Calculul bilanțului de materiale în zona de vaporizare și stripare a coloanei.......................19
Calculul temperaturii la intrare în zona de vaporizare, tiZV..................................................................................23
Calculul temperaturii țițeiului la ieșire din cuptor, tec...............................................................................................23
Calculul temperaturii din baza coloanei, tB....................................................................................................................... 24
Calculul temperaturii în zona de vaporizare, tZV .................................................................25
Calculul temperaturii pe talerul de extragere al motorinei, D1......................................................................... 28
Calculul temperaturii pe talerul de extragere al petrolului, D2........................................................................ 32
Calculul temperaturii pe talerul de extragere al benzinei , D3............................................................................ 35
Bilanțul material pe stripere cu abur...................................................................................27
Calculul temperaturii în baza striperului de motorină, t2D1...............................................................................,30
Calculul temperaturii în baza striperului de motorina usoara, t2D2.............................................................34
Calculul temperaturii în baza striperului de petrol, t2D3........................................................................................ 37
Calculul temperaturii la vârful coloanei...............................................................................38
Calculul sarcinii condensatorului de la vârful coloanei și a cantității de apă de răcire și
condensare............................................................................................................................40
Calculul diametrului coloanei cu talere cu supape (Glitsch).................................................40
Determinarea înălțimii coloanei............................................................................................42
Norme de protecţia muncii şi tehnica securităţii.................................................................. 43
Consumuri energetice...........................................................................................................44

Schema generală a instalației automatizată........................................................................ 46

2
 Tehnologia distilării petrolului

TIPUL ȚIȚEIULUI (T1) ȘI CARACTERISTICILE

DIFERITELOR FRACȚIUNI
%S: 0.19
d420 = 0,848

Temperatura C % vol țiței d420

27-60 3.00 0.640
60-70 1.80 0.658
80 1.60 0.678
90 1.27 0.698
100 1.29 0.718
110 1.33 0.738
120 1.45 0.750
130 1.84 0.762
140 1.05 0.770
150 0.93 0,778
160 1.18 0.786
170 1.29 0.793
180 1.36 0.800
190 1.47 0.809
200 1.80 0.817
210 1.56 0.818
220 1.60 0.819
230 1.84 0.820
240 1.81 0.821
250 1.30 0.823
260 1.63 0.825
270 2.02 0.826
280 1.73 0.830
290 1.49 0.831
300 1.90 0.834
305 0.92 0.835
310 1.35 0.838
315 1.08 0.840
320 1.23 0.844
330 1.28 0.850
340 1.32 0.858
350 1.36 0.862
360 1.42 0.71
380 2.09 0.880

3
 Tehnologia distilării petrolului

INTRODUCERE

Distilarea reprezintă procesul de separare fizică bazat pe diferențele între punctele de

fierbere ale componenților dintr-un amestec format din doi sau mai mulți componenți.
Țițeiul este un amestec complex de hidrocarburi cu puncte de fierbere foarte apropiate
care se separă în amestecuri cu domenii de fierbere înguste numite fracțiuni petroliere.
Prin distilarea țițeiului, proces care implică una sau mai multe coloane se obțin fracțiuni
cu limite de distilare bine precizate: benzină, white-spirit, petrol, motorină și un reziduu de
păcură.
Deoarece această fracționare se realizează la o presiune apropiată de cea atmosferică,
procesul este numit distilare atmosferică (DA). Fiind primul proces dintr-o serie vastă de
transformări fizice și chimice la care este supus țițeiul, el se mai numește și distilare primară.
Distilarea atmosferică a țițeiului se realizează în coloane de fracționare de diverse tipuri
(U, A, R). În acest scop țițeiul este încălzit în cuptoare tubulare până la temperatura de 290 -
330°C.
În distilarea țițeiului se folosesc instalații cu o coloană, cu două coloane, cu o coloană
și un vaporizator și cu mai multe coloane funcție de conținutul de fracțiuni ușoare din țiței și de
conținutul de substanțe corozive din țiței (compuși cu S mai ales).
În instalația de distilare cu o coloană, țițeiul care vine de la instalația de desalinare
electrică este preîncălzit prin schimbul de căldură cu fracțiunile laterale extrase din coloană și
introdus în cuptorul tubular unde se încălzește în continuare și se vaporizează parțial, după care
intră în zona de vaporizare a coloanei de distilare atmosferică.
În urma distilării țițeiului, din coloană se separă:
a) Vapori de benzină ușoară ce se obțin la vârful coloanei, care apoi sunt condensați
într-un condensator tubular cu apă. Benzina se acumulează apoi în vasul de reflux împreună cu
apa rezultată din condensarea aburului introdus în coloană, pentru striparea păcurii și în stripere
pentru striparea fracțiunilor laterale. La partea superioară a vasului de reflux se separă gazele
prezente în țiței, iar benzina ușoară rezultată este trimisă o parte ca reflux rece la vârful coloanei,
iar restul se trimite la depozit.
b) Fracții de benzină grea, petrol, motorină care se extrag lateral din coloana de distilare
atmosferică în fază lichidă. Acestea se stripează în stripere cu abur sau în stripere cu refierbător.
Fracțiile laterale extrase fac apoi schimb de căldură cu țițeiul și se răcesc cu aer sau cu apă
înainte de a fi trimise la depozit.
c) Păcură stripată care după ce preîncălzește țițeiul este răcită și trimisă la depozit.

4
 Tehnologia distilării petrolului

I. STABILIREA POTENȚIALULUI DE PRODUSE ALBE

Potențialul de produse albe reprezintă procentul maxim de produse de o anumită calitate

ce se obține dintr-un anumit țiței supus distilării.
Ca metodă de calcul a potențialului de produse albe se alege metoda care utilizează drept
criteriu de separare temperaturile finale pe curbele STAS ale produselor și decalajele pe curbele
STAS între produsele fracționare.

Calculul se efectuează în următoarea succesiune:

1) Se trasează curba PRF a țițeiului care corelează temperatura de fierbere cu procentele

volum distilate (din datele de proiectare);

2) Se stabilesc limitele de distilare pe curba STAS pentru produsele ce urmează a fi

obținute;

3) Se stabilesc decalajele pe curba STAS între produsele vecine.

Decalajul este o apreciere a gradului de separare între fracțiuni și reprezintă diferența
între temperatura la care distilă 5% vol. produs greu și temperatura la care distilă 95% produs
ușor pe curba STAS.
𝑑(5−95)𝑆𝑇𝐴𝑆 = 𝑡5%𝑃𝐺 − 𝑡95%𝑃𝑈

4) Transformarea decalajului pe curba STAS în decalaj pe curba PRF cu ajutorul

graficului de corelare (Anexa I, fig.I.2).
Pe curba PRF decalajul negativ între două fracțiuni se numește suprapunere și reprezintă
temperatura la care distilă 100% produs ușor (PU) minus temperatura la care distilă 0% produs
greu (PG) pe curbele PRF.
𝑆𝑃𝑅𝐹 = 𝑡100%𝑃𝑈 − 𝑡0%𝑃𝐺

5) Se corelează temperatura la 100% distilate pe curba STAS cu temperatura la 100%

pe curba PRF (grafic din anexă).

6) Se calculează temmperatura inițială pe curba PRF a produsului ușor cu relația:

𝑡0%𝑃𝐺 = 𝑡100%𝑃𝑈 − 𝑆𝑃𝑅𝐹 (𝑃𝑈−𝑃𝐺)

7) Se calculează temperatura de tăiere între produsul ușor și greu cu relația:

𝑡100%𝑃𝑈 + 𝑡0%𝑃𝐺
𝑡𝑡(𝑃𝑈−𝑃𝐺) =
2

8) Din curba PRF a țițeiului în funcție de temperatura de tăiere se citește % volum

cumulat de produse distilate.

9) Se determină potențialul de produse;

10) Se trasarează curbele procente medii – densitate și densitate – randament.

5
 Tehnologia distilării petrolului

1) Trasarea curbei PRF țiței (procente volum distilat – temperatură).

Anexă – grafic I.1.

2) Stabilirea produselor obținute și temperaturile finale pe STAS.

Produsul principal: Motorina

Tabel. I.2. Limitele de distilare la t100% STAS:

Temperatură finală, STAS
Produs
°C
Benzina 205
Petrol 280
Motorina usoara 340
Motorina grea 375

3) Stabilirea decalajelor pe curba STAS între fracțiunile vecine.

Tabel I.3. Decalaje pe curba STAS:

Decalaj (5-95) STAS
Produse care se separă
°C
Benzină ușoară – Benzină grea 17
Benzină grea – Petrol 20
Petrol-Motorina usoara 6
Petrol-Motorina grea 6

4) Determinarea suprapunerii pe PRF între produsele distilate.

PRF 49 39 52 52

5) Corelarea temperaturii 100% distilate STAS cu temperatura 100% distilare PRF.

Tabel I.5. Temperaturi finale pe curba PRF

Temperatură finală, STAS Temperatură finală, PRF
Produs
°C °C
Benzina 205 217
Petrol 280 292
Motorina usoara 340 358
Motorină grea 375 395

6
 Tehnologia distilării petrolului

6) Calculul temperaturii inițiale pe curba PRF a produsului greu.

Tabel I.6. Temperaturi pe curba PRF

Produs
t100% SPRF t0%
D4
217 81
39
D3 292 178
52
D2 358 240
52
D1 395 306

7) Calculul temperaturii de tăiere între produsul ușor și produsul greu.

Tabel I.7. Temperaturi de tăiere pe curba PRF

tt
Produs
D4 197.5
D3
266
D2
332
D1

8) Citirea % volum cumulat de produse distilate în curba PRF a țițeiului funcție de

temperatura de tăiere.

9) Determinarea potențialului de produse albe.

Tabel I.9. % vol distilat de produse distilate din curba PRF

Produs % vol distilat
D4 22.1
D3 11.7
D2 11.8
D1 9

7
 Tehnologia distilării petrolului

Tabel I.9. Calculul potențialului de produse albe

Limite de distilare, °C Decalaj
% vol
Produs STAS PRF d5- SPRF ttăiere
potențial
100% 100% 95%STAS
Benzina 205 217 22.1
17 39 197.5
Petrol 280 292 11.7
20 52 266
Motorina
360 380 11.8
usoara
Motorină 6 52 332
375 395 9
grea

10) Trasarea curbelor procente medii – densitate și densitate – randament.

Anexă – grafic I.10.1, I.10.2.

II. CARACTERIZAREA PRODUSELOR

15
1) Determinarea densităților 𝑑420 și 𝑑15 a produselor albe.

15
Densitățile 𝑑420 și 𝑑15 se determină din curba de procente medii densitate, citind
densitatea la jumătatea intervalului corespunzător fiecărui produs.

Tabel II.1. Densitățile produselor albe

Produs 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓 𝒅𝟐𝟎
𝟒
Benzină 0,746 0.742
Petrol 0.826 0.822
Motorina usoara 0,839 0.835
Motorină grea 0,875 0.872

2) Determinarea masei moleculare medii.

Masa moleculară medie M se poate calcula cu formula:

15
44,29 − 𝑑15
𝑀̅=
15
1,03 − 𝑑15

̅̅̅̅̅
𝑀 𝑏𝑧 = 153.53
̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑀𝑝𝑒𝑡𝑟𝑜𝑙 = 213.05
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑀𝑚𝑜𝑡 𝑢𝑠 = 227.49
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑀 𝑚𝑜𝑡 𝑔𝑟𝑒𝑎 = 280.1

8
 Tehnologia distilării petrolului

3) Determinarea factorului de caracterizare.

Factorul de caracterizare K se determină cu formula:

3
1,216 ∙ √𝑇
𝐾= 15
𝑑15
în care T este temperatura medie molară de fierbere în K, însă pentru fracțiuni înguste se poate
lua și temperatura la care distilă 50% pe curba STAS, exprimată în Kelvin.

𝐾𝑏𝑒𝑛𝑧 = 11,83
𝐾𝑝𝑒𝑡𝑟𝑜𝑙 = 11,61
𝐾𝑚𝑜𝑡𝑢𝑠 = 11,95
Kmotgr= 11,81

4) Bilanțul material pe instalația DA și proprietățile produselor.

o Debit masic: 4 · 106 t/an
o Timpul de serviciu: 8000 h/an

4000000 𝑡/𝑎𝑛 𝑡
o Debit masic: 𝑄𝑚 = = 500 ℎ
8000 𝑡/𝑎𝑛

𝑔 𝑘𝑔
o 𝑑420 = 0,886 𝑐𝑚3 = 886 𝑚3

500 · 103 𝑘𝑔/ℎ 𝑚3

o Debit volumic de serviciu pe an: 𝑄𝑉 = = 564.33
886 𝑘𝑔/𝑚3 ℎ

o Debitul volumic pentru fiecare produs alb se determină cu formula:

𝑄𝑉𝑖 = 𝑄𝑉 ∙ %𝑣𝑜𝑙𝑖

𝑚3
𝐺𝑏𝑒𝑛𝑧 = 124.71 ℎ
𝑚3
𝐺𝑝𝑒𝑡𝑟𝑜𝑙 = 66.19 ℎ
𝑚3
𝐺𝑚𝑜𝑡𝑢𝑠 = 66.59 ℎ
𝑚3
𝐺𝑚𝑜𝑡𝑔𝑟 = 50.78 ℎ

o Debitul masic pentru fiecare produs alb se determină cu formula:

𝑄𝑚𝑖 = 𝑄𝑉𝑖 ∙ 𝑑420
𝑡
𝐺𝑏𝑧 = 92.53 ℎ
𝑡
𝐺𝑝𝑒𝑡𝑟𝑜𝑙 = 54.4 ℎ
𝑡
𝐺𝑚𝑜𝑡 𝑢𝑠 = 55.60 ℎ
𝑡
𝐺𝑚𝑜𝑡 𝑔𝑟 = 44.28 ℎ

9
 Tehnologia distilării petrolului

% Debit Debit ̅
Flux Simbol 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓 𝒅𝟐𝟎
𝟒 𝑴 K
vol m3/h t/h
Benzina D4 22.1 124.71 0.7464 0.742 92.53 153.53 11,83
Petrol D3 11.7 66.19 0.826 0.822 54.4 213.05 11,61
Motorina
D2 11.8 66.59 0.839 0.835 55.60 227.49 11,95
usoara
Motorina
D1 9 50.78 0.875 0.872 44.28 280.1 11,81
grea

5) Trasarea curbei VE țiței la o atmosferă.

Metoda Piroomov și Beiswenger – această metodă permite trasarea curbei VE aproximată la o

dreaptă, pornind de la curba STAS sau PRF. Este puțin precisă prezentând erori mari îndeosebi
în zonele de început și sfârșit al distilării.

Etape de calcul:

a. Se calculează panta curbei STAS în domeniul 10 – 70% cu relația:

𝑡70% − 𝑡10%
𝑃𝑃𝑅𝐹 =
70 − 10
în care:
PPRF – panta curbei PRF în domeniul 10 – 70%, °C/%;
t70% - temperatura la care distilă 70% produs pe curba PRF, °C;
t10% - temperatura la care distilă 10% produs pe curba PRF, °C.

𝑃𝑃𝑅𝐹 = 6.5

b. Se determină panta curbei VE (PVE) cu ajutorul fig.1, pg. 47, în funcție de panta curbei PRF.
𝑃𝑉𝐸 = 4,8

c. În funcție de pantă (PPRF) și temperatura la 50% pe curba PRF (t50%PRF) se determină procentul
de distilat (D) în punctul de intersecție al curbei VE pe curba PRF cu ajutorul fig. 1.
𝑃𝑃𝑅𝐹 = 6.5
𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = 362°𝐶 => 𝐷 = 30%

d. Din curba PRF se determină temperatura tD corespunzătoare procentului de distilat în punctul

de intersecție al curbelor PRF și VE (determinat în etapa c).
𝐷 = 30% => 𝑡𝐷 = 243°𝐶

e. Se calculează temperaturile corepunzătoare la 0% distilat (t0% VE) și 100% distilat (t100% VE)
pe curba VE cu relațiile:
𝑡0% 𝑉𝐸 = 𝑡𝐷 − 𝑃𝑉𝐸 ∙ 𝐷
𝑡100% 𝑉𝐸 = 𝑡𝐷 + 𝑃𝑉𝐸 ∙ (100 − 𝐷)
în care:
tD – temperatura corespunzătoare procentului distilat la punctul de intersecție al curbei
VE cu curba STAS, °C;
PVE – panta curbei VE, °C/%;
D – procentul distilat la intersecția curbelor PRF și VE, %.

10
 Tehnologia distilării petrolului

𝑡0% 𝑉𝐸 = 243 − 4,8 ∙ 30 = 99°𝐶

𝑡100% 𝑉𝐸 = 243 + 4,8 ∙ (100 − 30) = 579°𝐶

6) Trasarea curbelor de vaporizare în echilibru (VE)

Metoda Edmister și Okamoto – permite trasarea curbei VE prin puncte pornind de la

curba STAS sau de la curba PRF determinată experimental.

Etape de calcul:

a. Se împarte curba de referință (PRF) în șase segmente: 0–10%, 10–30%, 30–50%, 50–70%,
70–90%, 90–100%. Se stabilesc diferențele de temperatură (Δt) la capetele acestor segmente:
𝑡0−10% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡10% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡0% 𝑃𝑅𝐹

𝑡10−30% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡30% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡10% 𝑃𝑅𝐹

𝑡30−50% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡30% 𝑃𝑅𝐹

𝑡50−70% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡70% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹

𝑡70−90% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡90% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡70% 𝑃𝑅𝐹

𝑡90−100% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡100% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡90% 𝑃𝑅𝐹

b. Cu ajutorul temperaturii la 50% (t50%) și a diferenței de temperatură t30% - t10% (∆𝑡10−30% 𝑃𝑅𝐹 )
pe curba de referință, se determină diferența de temperatură la 50% distilat între curba VE și
curba de referință din figura 4 (”Instalații de proces în prelucrarea țițeiului și gazelor – Ghid de
proiectare”, Dr. Ing. Ion Onuțu, Editura Universității din Ploiești 2004).

∆𝑡(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) = 𝑡50% 𝑉𝐸 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹

Temperatura la 50% pe curba de referință fiind cunoscută, se calculează temperatura la 50% pe
curba VE cu relația:
𝑡50% 𝑉𝐸 = ∆𝑡50%(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) + 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹

c. Din diferențele de temperatură la capetele segmentelor pe curba de referință (∆𝑡0−10% 𝑃𝑅𝐹 ,

∆𝑡10−30% 𝑃𝑅𝐹 , ∆𝑡30−50% 𝑃𝑅𝐹 , ∆𝑡50−70% 𝑃𝑅𝐹 ) prin intermediul figura 6 (”Instalații de proces în
prelucrarea țițeiului și gazelor – Ghid de proiectare”, Dr. Ing. Ion Onuțu, Editura Universității
din Ploiești 2004), se determină diferențele de temperatură la capetele segmentelor curbei VE
(∆𝑡0−10% 𝑉𝐸 , ∆𝑡10−30% 𝑉𝐸 , ∆𝑡30−50% 𝑉𝐸 , ∆𝑡50−70% 𝑉𝐸 ).

d. Pornind de la temperatura de 50% pe curba VE (𝑡50%𝑉𝐸 ) cu ajutorul diferențelor de

temperatură la capetele segmentelor pe curba VE (∆𝑡0−10% 𝑉𝐸 , ∆𝑡10−30% 𝑉𝐸 , ∆𝑡30−50% 𝑉𝐸 ,
∆𝑡50−70% 𝑉𝐸 ), se calculează temperaturile la 0%, 10%, 30%, 50%, 70% pe curba VE (𝑡0%𝑉𝐸 ,
𝑡10%𝑉𝐸 , 𝑡30% , 𝑡70%𝑉𝐸 ).
𝑡0%𝑉𝐸 = 𝑡10%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(0−10%)

𝑡10%𝑉𝐸 = 𝑡30%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(10−30%)

𝑡30%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(30−50%)

11
 Tehnologia distilării petrolului

𝑡70%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(50−70%)

𝑡90%𝑉𝐸 = 𝑡70%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(70−90%)

𝑡100%𝑉𝐸 = 𝑡90%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(90−100%)

 Benzină

𝑡0−10% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡10% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡0% 𝑃𝑅𝐹 = 52 − 27 = 25°𝐶

𝑡10−30% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡30% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡10% 𝑃𝑅𝐹 = 81 − 52 = 20°𝐶

𝑡30−50% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡30% 𝑃𝑅𝐹 = 113 − 81 = 32°𝐶

𝑡50−70% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡70% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = 148 − 113 = 35°𝐶

𝑡70−90% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡90% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡70% 𝑃𝑅𝐹 = 183 − 148 = 35°𝐶

𝑡90−100% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡100% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡90% 𝑃𝑅𝐹 = 197 − 183 = 14°𝐶

∆𝑡(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) = 𝑡50% 𝑉𝐸 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 => 𝑡50% 𝑉𝐸 = ∆𝑡50%(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) + 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = −3 + 113 =
𝑡50% 𝑉𝐸 = 110°𝐶

𝑡0%𝑉𝐸 = 𝑡10%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(0−10%) = 86.8°𝐶

𝑡10%𝑉𝐸 = 𝑡30%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(10−30%) = 90.8°𝐶

𝑡30%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(30−50%) = 99.8°𝐶

𝑡70%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(50−70%) = 114°𝐶

𝑡90%𝑉𝐸 = 𝑡70%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(70−90%) = 128.5°𝐶

𝑡100%𝑉𝐸 = 𝑡90%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(90−100%) = 132.3°𝐶

12
 Tehnologia distilării petrolului

%vol. dist.
tPRF, °C tVE, °C

0 27
86.8
10 52 90.8

30 81 99.8

50 113 110

70 148 114

90 183 128.5
100 197 132.3

Petrol

𝑡0−10% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡10% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡0% 𝑃𝑅𝐹 = 7°𝐶

𝑡10−30% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡30% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡10% 𝑃𝑅𝐹 = 16°𝐶

𝑡30−50% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡30% 𝑃𝑅𝐹 = 11°𝐶

𝑡50−70% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡70% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = 13°𝐶

𝑡70−90% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡90% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡70% 𝑃𝑅𝐹 = 16°𝐶

𝑡90−100% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡100% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡90% 𝑃𝑅𝐹 = 6°𝐶

∆𝑡(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) = 𝑡50% 𝑉𝐸 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 => 𝑡50% 𝑉𝐸 = ∆𝑡50%(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) + 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = 3 + 231 =>
𝑡50% 𝑉𝐸 = 234°𝐶

𝑡0%𝑉𝐸 = 𝑡10%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(0−10%) = 227°𝐶

𝑡10%𝑉𝐸 = 𝑡30%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(10−30%) = 228°𝐶

𝑡30%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(30−50%) = 231.8°𝐶

𝑡70%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(50−70%) = 237°𝐶

𝑡90%𝑉𝐸 = 𝑡70%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(70−90%) = 242°𝐶

𝑡100%𝑉𝐸 = 𝑡90%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(90−100%) = 244°𝐶

13
 Tehnologia distilării petrolului

%vol. dist.
TPRF, °C tVE, °C
0 197 227
10 204 228

30 220 231.8

50 231 234

70 244 237

90 260 242
100 266 244

Motorina usoara

𝑡0−10% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡10% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡0% 𝑃𝑅𝐹 = 6°𝐶

𝑡10−30% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡30% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡10% 𝑃𝑅𝐹 = 13°𝐶

𝑡30−50% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡30% 𝑃𝑅𝐹 = 15°𝐶

𝑡50−70% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡70% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = 11°𝐶

𝑡70−90% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡90% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡70% 𝑃𝑅𝐹 = 11°𝐶

𝑡90−100% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡100% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡90% 𝑃𝑅𝐹 = 10°𝐶

∆𝑡(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) = 𝑡50% 𝑉𝐸 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 => 𝑡50% 𝑉𝐸 = ∆𝑡50%(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) + 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = 3 + 300 =>
𝑡50% 𝑉𝐸 = 303°𝐶

𝑡0%𝑉𝐸 = 𝑡10%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(0−10%) = 295.5°𝐶

𝑡10%𝑉𝐸 = 𝑡30%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(10−30%) = 296°𝐶

𝑡30%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(30−50%) = 299°𝐶

𝑡70%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(50−70%) = 305.5°𝐶

𝑡90%𝑉𝐸 = 𝑡70%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(70−90%) = 308.5°𝐶

𝑡100%𝑉𝐸 = 𝑡90%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(90−100%) = 310.5°𝐶

14
 Tehnologia distilării petrolului

%vol. dist.
TPRF, °C tVE, °C
0 260 295.5
10 272 296

30 285 299

50 300 303

70 311 305.5

90 322 308.5
100 332 310.5

 Motorină grea

𝑡0−10% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡10% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡0% 𝑃𝑅𝐹 = 6°𝐶

𝑡10−30% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡30% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡10% 𝑃𝑅𝐹 = 13°𝐶

𝑡30−50% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡30% 𝑃𝑅𝐹 = 15°𝐶

𝑡50−70% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡70% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = 16°𝐶

𝑡70−90% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡90% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡70% 𝑃𝑅𝐹 = 10°𝐶

𝑡90−100% 𝑃𝑅𝐹 = 𝑡100% 𝑃𝑅𝐹 − 𝑡90% 𝑃𝑅𝐹 = 3°𝐶

∆𝑡(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) = 𝑡50% 𝑉𝐸 − 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 => 𝑡50% 𝑉𝐸 = ∆𝑡50%(𝑉𝐸−𝑃𝑅𝐹) + 𝑡50% 𝑃𝑅𝐹 = 3 + 366 =>
𝑡50% 𝑉𝐸 = 369°𝐶

𝑡0%𝑉𝐸 = 𝑡10%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(0−10%) = 361.5°𝐶

𝑡10%𝑉𝐸 = 𝑡30%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(10−30%) = 362°𝐶

𝑡30%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 − ∆𝑡𝑉𝐸(30−50%) = 365°𝐶

𝑡70%𝑉𝐸 = 𝑡50%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(50−70%) = 373°𝐶

𝑡90%𝑉𝐸 = 𝑡70%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(70−90%) = 375.5°𝐶

𝑡100%𝑉𝐸 = 𝑡90%𝑉𝐸 + ∆𝑡𝑉𝐸(90−100%) = 375.7°𝐶

15
 Tehnologia distilării petrolului

%vol. dist.
TPRF, °C tVE, °C
0 332 361.5
10 338 362

30 351 365

50 366 369

70 382 373

90 392 375.5
100 395 375.7

III. ALEGEREA SCHEMEI TEHNOLOGICE

Utilajele principale ale instalației de distilare atmosferică sunt:

o Coloana de fracționare;
o Cuptorul tubular;
o Aparatura de condensare și schimb de căldură
o Stripere;
o Pompe.
În cadrul calculului tehnologic al coloanei de distilare atmosferică a țițeiului se
consideră după felul refluxului ce se dă în coloană: tip U, tip R, tip A.

S-a ales coloana de tip „U” pentru calculul tehnologic.

La acest tip de coloană preluarea căldurii cedată de produsele petroliere pentru a se răci
de la temperatura de intrare până la temperatura de ieșire din coloană se realizează cu un reflux
rece introdus deasupra primului taler de la vârful coloanei.
Coloana de tip U este neeconomică deoarece căldura eliminată nu poate fi recuperată
datorită unui nivel de temperatură prea scăzut și este eliminată în atmosferă prin condensatorul
răcitor de la vârful coloanei.
Din această coloană se extrag mai multe fracțiuni laterale preluate de pe talerele situate
la diverse înălțimi față de zona de vaporizare.
Alimentarea coloanei se face cu țiței parțial vaporizat în zona de vaporizare, iar
produsele laterale care se extrag de pe talere în stare lichidă sunt trecute prin stripere, în care se
elimină produsele ușoare antrenate la scoaterea fracțiunii din coloană. Fracția ușoară eliminată
prin stripare se reintroduce în coloană cu un taler mai sus decât talerul de extragere, iar
produsele stripate după ce fac schimb de căldură cu țițeiul sunt răcite și trimise la rezervoare.
Din zona de stripare a coloanei se obține păcură.
La coloana de tip U debitele de lichid (reflux) și vapori prin coloană creat considerabil
de la bază spre vârf, ceea ce determină dimensionarea coloanei pe baza debitelor existente la
vârful coloanei; aceasta conduce la un diametru mai mare pentru acest tip de coloană decât
pentru tipul A sau R.

16
 Tehnologia distilării petrolului

IV. CALCULUL TEHNOLOGIC AL COLOANEI DE TIP U

1. Alegerea numărului de talere

Tabel IV.1. Numărul de talere recomandate în coloanele de DA.
Zona de separare Număr de talere
Benzină 5
Benzină – petrol 5
Petrol – motorină usoara 5
Motorină grea 5
Baza coloanei 4
Stripere 4
Total fără stripere 24

2. Alegerea presiunii în coloană

Calculul presiunilor în coloană în punctele cheie din coloană se face pe baza datelor din
literatură, conform schemei din figură

V4

πVR

πVC H2O
D4
D3
πD3
D2
πD2
πD1 D1

F πizv
πZV
πec

Abur
πB B

Fig. IV.2. Stabilirea presiunilor în punctele cheie din coloană.

17
 Tehnologia distilării petrolului

Unde:
o 𝜋𝑉𝑅 = presiunea în vasul de reflux (mm Hg) care se alege în funcție de mediul de răcire
și de cantitatea de gaze rezultate din țiței;
o 𝜋𝑉𝐶 = presiunea la vârful coloanei, mm Hg;
o ∆𝑝𝑡 = căderea de presiune pe taler, care în funcție de tipul de taler utilizat se alege între
5-10 mm Hg la coloanele de distilare atmosferică;
o 𝜋𝐷𝑖 = presiunea pe talerul de extragere a fracțiunilor Di, mm Hg;
o 𝑁𝑡𝑉𝐶−𝐷 = numărul de talere între vârful coloanei și talerul de extragere al fracțiunilor Di,
𝑖
mm Hg;
o 𝑁𝑡𝑍𝑉−𝑍𝐸 = numărul de talere între zona de vaporizare și zona de epuizare (stripare);
o 𝜋𝑍𝑉 = presiunea în zona de vaporizare, mm Hg;
o 𝜋𝑏 = presiunea în baza coloanei, mm Hg;
o 𝜋𝑒𝑐 = presiunea la ieșirea din cuptor, mm Hg;
o 𝜋𝑖𝑧𝑣 = presiunea la intrarea în zona de vaporizare, mm Hg.

𝜋𝑉𝑅 = 760 + 20 = 780 𝑚𝑚 𝐻𝑔

𝜋𝑉𝐶 = 𝜋𝑉𝑅 + (250 − 350) 𝑚𝑚 𝐻𝑔 = 780 + 300 = 1080 𝑚𝑚 𝐻𝑔

∆𝑝𝑡 = 6 𝑚𝑚 𝐻𝑔

𝜋𝐷3 = 𝜋𝑉𝐶 + 𝑁𝑡𝑉𝐶−𝐷3 ∙ ∆𝑝𝑡 = 1080 + 5 ∙ 6 = 1110 𝑚𝑚 𝐻𝑔

𝜋𝐷2 = 𝜋𝑉𝐶 + 𝑁𝑡𝑉𝐶−𝐷2 ∙ ∆𝑝𝑡 = 1080 + (5 + 5) · 6 = 1140 𝑚𝑚 𝐻𝑔

𝜋𝐷1 = 𝜋𝑉𝐶 + 𝑁𝑡𝑉𝐶−𝐷1 ∙ ∆𝑝𝑡 = 1080 + 15 ∙ 6 = 1170 𝑚𝑚 𝐻𝑔

𝜋𝑍𝑉 = 𝜋𝑉𝐶 + 𝑁𝑡𝑉𝐶−𝑍𝑉 ∙ ∆𝑝𝑡 = 1080 + 20 ∙ 6 = 1200 𝑚𝑚 𝐻𝑔

𝜋𝑏 = 𝜋𝑍𝑉 + 𝑁𝑡𝑉𝐶−𝑍𝐸 ∙ ∆𝑝𝑡 = 1200 + 4 ∙ 6 = 1224 𝑚𝑚 𝐻𝑔

𝜋𝑒𝑐 = 𝜋𝑍𝑉 + (150 − 250) 𝑚𝑚 𝐻𝑔 = 1224 + 200 = 1424 𝑚𝑚 𝐻𝑔

3. Trasarea curbelor VE țiței la 𝝅𝒁𝑽 și 𝝅𝒆𝒄

Curbele VE țiței la aceste presiuni sunt necesare pentru calculul temperaturilor la
intrarea în zona de vaporizare și la ieșirea din cuptor.
Trasarea curbelor VE pentru țiței la presiunea din zona de vaporizare, 𝜋𝑍𝑉 și la presiunea
la ieșire din cuptor, 𝜋𝑒𝑐 se face prin metoda Piroomov și Beiswenger. Prin această metodă se
aproximează curba VE la 1 atmosferă cu o dreaptă, la care prin punctul corespunzător
temperaturii la 50% distilate transpus la noile presiuni, se duc paralele la acea dreaptă.
Temperaturile la 50% distilate pentru 𝜋𝑍𝑉 și 𝜋𝑒𝑐 se obțin cu nomograma AZNÎI.

𝑡50%𝑉𝐸 (𝜋𝑍𝑉) = 355℃

𝑡50%𝑉𝐸(𝜋𝐸𝐶 ) = 359℃

18
 Tehnologia distilării petrolului

4. Calculul bilanțului de materiale în zona de vaporizare și

stripare a coloanei
Materia primă (țițeiul), F este alimentată în zona de vaporizare a coloanei parțial vaporizată.

D
L0
5
VHEZV
F L0 V’ AB
B’
L0
VS 4
Lezv

AB
B
[Link].4. Fluxurile materiale în zonele de vaporizare și de stripare

Semnificația notațiilor este următoarea:

o F – materia primă (țiței);
o AB – abur de stripare introdus la baza coloanei;
Debitul de abur se calculează ca produs între rația de abur și debitul de păcură stripată.
Se utilizează abur de joasă presiune supraîncălzit.
Caracteristicile aburului utilizat se aleg din date practice: temperatura de 2900C, presiunea
de 7 atmosfere.
o V’ – fracția vaporizată din țiței la intrarea în coloană corespunzătoare 𝑡𝑖𝑧𝑣 și 𝜋𝑖𝑧𝑣 .
o L0 – supravaporizatul care asigură refluxul intern între talerul de extragere al primului
produs lateral D1 și zona de vaporizare.
Supravaporizatul se alege funcție de calitatea primului produs lateral și alte considerații
economice. În mod obișnuit supravaporizatul se alege 2-4% volum față de țiței.
L0= 4% volum față de țiței.
o VS – vapori stripați din lichidul care intră în zona de stripare din baza coloanei. VS se
poate calcula cu relațiile: VS= LeZV ∙ SF sau VS= LeZV – B, în care SF = fracția de vapori
eliminată prin stripare determinată în funcție de rația de abur (Anexa I, fig.I.4).
o B – păcură stripată;
o LeZV – lichid la ieșirea din zona de vaporizare.
𝐿𝑒𝑍𝑉 = 𝐵 ′ + 𝐿0
o ΣD – sumă de produse distilate, Σ𝐷 = 𝐷1 + 𝐷2 + 𝐷3 + 𝐷4
o VHEZV – vapori hidrocarburi la ieșirea din zona de vaporizare.

19
 Tehnologia distilării petrolului

Folosim o rație de abur 𝑹ab = 𝟐𝟎 𝒌𝒈/𝒎3 abur produs stripat.

𝑚3 𝑡
𝐹 = 564.33 sau 𝐹 = 500 ℎ
ℎ

𝑚3 𝑡
Σ𝐷 = 𝐷1 + 𝐷2 + 𝐷3 + 𝐷4 = 306.77 sau ∑ 𝐷 = 306.77
ℎ ℎ

𝐿0 = 4 % 𝑣𝑜𝑙

𝑆𝐹 = 18 %

𝐵
𝐿𝑒𝑍𝑉 = 𝐵 + 𝑉𝑆 = 𝐵 + 𝐿𝑒𝑍𝑉 ∙ 𝑆𝐹 => 𝐿𝑒𝑍𝑉 (1 − 𝑆𝐹 ) = 𝐵 => 𝐿𝑒𝑍𝑉 = 1−𝑆 = 𝐵 ′ + 𝐿𝑜
𝐹

𝐵 49,145.4
𝐵 ′ = 1−𝑆 − 𝐿𝑜 => 𝐵 ′ = − 4 = 51.36%
𝐹 1−0,18

𝐹 = 𝑉 ′ + 𝐵 ′ = 100 => 𝑉 ′ = 100 − 𝐵 ′ = 100 − 51.36 = 48.64%

𝐿𝑒𝑍𝑉 = 𝐵 ′ + 𝐿𝑜 = 51.36 + 4 = 55,36%

𝑉𝑆 = 𝐿𝑒𝑍𝑉 ∙ 𝑆𝐹 = 𝐿𝑒𝑍𝑉 − 𝐵 = 55.36 − 45.4 = 9.96%

𝑉𝐻𝑒𝑍𝑉 = 𝑉 ′ + 𝑉𝑆 = Σ𝐷 + 𝐿0 = 48.64 + 9.96 = 58.6%

Tabel IV.4. Bilanțul material în zona de vaporizare a coloanei de DA

Debit
Flux Simbol % vol 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓 𝒅𝟐𝟎
𝟒 Debit t/h
m3/h
Țiței F 100 564.33 0.890 0.886 500
Total distilate ΣD 54.6 306.77 0.804 0;801 246.810
Păcură B 45.4 256.2 0.984 0.980 252.1008
0.893
Supravaporizat L0 4 22.57 0,896 20.155
Fracțiune
vaporizată din V’ 48.64 274.49 0.871 0.868 239.08
țiței în ZV
Fracțiune
lichidă din țiței B’ 51.36 289.83 0.907 0.905 262.87
în ZV
Lichid ieșire
LEzv 55.36 312.41 0.906 0.903 283.04
din ZV
Vapori stripați VS 9.96 56.2 0.734 0.732 41.25
Abur stripare AB - - - - 5.125

20
 Tehnologia distilării petrolului

Densitățile fluxurilor materiale implicate se determină astfel:

1) Densitatea țițeiului se cunoaște din date de proiectare.

𝑑
= 𝟎, 𝟖𝟖𝟔

2) Densitatea 𝑑420ΣD se poate determina din curba de randament – densitate sau cu formula:
% 𝑔. Σ𝐷
𝑑 = ∙𝑑 = 𝟎, 𝟖𝟎𝟒
% 𝑣𝑜𝑙. Σ𝐷 ț𝑖ț𝑒𝑖

3) Densitatea păcurii se determină cu relația:

100 ∙ 𝑑420𝐹 − % 𝑣𝑜𝑙. Σ𝐷 ∙ 𝑑420ΣD
𝑑 = = 0,984
% 𝑣𝑜𝑙. 𝐵

4) Densitatea supravaporizatului L0 se determină din curba de procente medii – densitate.

15
𝑑15 𝐿0
= 0,896

15
𝑑15𝐿
− 0,00806
𝑑420𝐿0 = 0
= 𝟎, 𝟖𝟗𝟑
0,9952

5) Densitatea vaporilor din țiței în zona de vaporizare, 𝑑𝑉 , se determină din curba de

randament – densitate sau procente medii – densitate.
15
𝑑15 ′
= 0,871
𝑉

15
𝑑15 ′
− 0,00806
𝑑420𝑉′ = 𝑉
= 𝟎, 𝟖𝟔𝟖
0,9952

6) Densitatea fracției lichide din țițeiul intrat în zona de vaporizare, 𝑑𝐵′ se determină dintr-
un bilanț masic:
𝐹 ∙ 𝑑𝐹 − 𝑉 ′ ∙ 𝑑𝑉 ′ 100 ∙ 0,871 − 40,56 ∙ 0,800
𝐹 ∙ 𝑑𝐹 = 𝑉 ′ ∙ 𝑑𝑉 ′ + 𝐵 ′ ∙ 𝑑𝐵′ => 𝑑420′ = =
𝐵 𝐵′ 59,44
= 0,907

𝑑420′ = 𝟎, 𝟗𝟎𝟕
𝐵

7) Densitatea lichidului la ieșirea din zona de vaporizare este dată de relația:

20
𝐵 ′ ∙ 𝑑𝐵′ + 𝐿0 ∙ 𝑑𝐿0 59,44 ∙ 0,918 + 2 ∙ 0,876
𝑑4𝐿 = = = 0,906
𝑒𝑍𝑉 𝐿𝑒𝑍𝑉 61,44

21
 Tehnologia distilării petrolului

𝑑420𝐿 = 𝟎, 𝟗𝟎𝟔
𝑒𝑍𝑉

Unde 𝐵 ′ , 𝐿0 , 𝐿𝑒𝑍𝑉 se exprimă în procente volum.

8) Densitatea vaporilor stripați, 𝑑𝑉𝑆 se poate determina cu formula:

𝐿𝑒𝑍𝑉 ∙ 𝑑𝐿𝑒𝑍𝑉 − 𝐵 ∙ 𝑑𝐵 61,44 ∙ 0,918 − 49,15 ∙ 0,933
𝑑420𝑉 = = = 0,734
𝑆 𝑉𝑆 12,28

𝑑420𝑉 = 𝟎, 𝟕𝟑𝟒
𝑆

5. Calculul temperaturilor în coloana de distilare atmosferică de

tip U

Coloana de fracționare a țițeiului are trei zone importante: zona de alimentare sau de
vaporizare, zona de fracționare și zona de epuizare. În zona de fracționare sunt foarte importante
temperaturile pe talerele de extragere a fracțiunilor laterale și la vârful coloanei, deoarece
acestea determină limitele de distilare ale produselor respective.

D
L0 5

II VHeZV
L0
VS
V’
tec F tizv ABe
B’
πEc 4
Qec πizv 3
Qizv LeZV 2
1 I

ABi
tB
QAB
B
QB
Fig V.1. Bilanțul termic pentru calculul temperaturilor în coloana de distilare de tip U.

22
 Tehnologia distilării petrolului

5.1. Calculul temperaturii la intrare în zona de vaporizare, tiZV

Temperatura la intrarea în zona de vaporizare 𝑡𝑖𝑍𝑉 se obține din curba VE țiței trasată
pentru presiunea din zona de vaporizare, 𝜋𝑍𝑉 , 𝑡𝑖𝑍𝑉 corespunde procentului de țiței vaporizat la
intrarea în zona de vaporizare, 𝑉 ′ .

tiZV = f(πZV, V’) pe curba VE țiței pentru πZV.

Din grafic curba VE la πZV avem:

tiZV=340°C

5.2. Calculul temperaturii țițeiului la ieșire din cuptor, tec

Temperatura țițeiului la ieșirea din cuptor, 𝑡𝑒𝑐 se determină presupunând că pe conducta

de transfer (cuptor – coloană) are loc o vaporizare adiabată, deci 𝑄𝑒𝑐 = 𝑄𝑖𝑍𝑉 .

Algoritmul de calcul este următorul:

1) Se presupune 𝑡𝑒𝑐 = 𝑡𝑖𝑍𝑉 + (1 − 3)℃ = 340 + 2.5 = 𝟑𝟒𝟐. 𝟓℃
𝑘𝑐𝑎𝑙
2) Se verifică 𝑡𝑒𝑐 prin bilanț termic: 𝑄𝑒𝑐 = 𝑄𝑖𝑍𝑉 ( ℎ )

𝑄𝑖𝑍𝑉 = 𝑄𝑉 ′ + 𝑄𝐵′ = 𝐺𝑉 ′ ∙ 𝐻𝑡𝑖𝑍𝑉 + 𝐺𝐵′ ∙ ℎ𝑡𝑖𝑍𝑉

𝑄𝑒𝑐 = 𝑄𝑉𝑒𝑐 + 𝑄𝐵𝑒𝑐 = 𝐺𝑉𝑒𝑐 ∙ 𝐻𝑡𝑒𝑐 + 𝐺𝐵𝑒𝑐 ∙ ℎ𝑡𝑒𝑐

15
𝐻𝑡𝑖𝑍𝑉,𝑒𝑐 = (50,2 + 0,109 ∙ 𝑡 + 0,00014 ∙ 𝑡 2 ) ∙ (4 − 𝑑15 ) − 73,8
𝑘𝑐𝑎𝑙
𝐻𝑡𝑖𝑍𝑉 = 𝟐𝟓𝟓. 𝟔𝟔𝟗
𝑘𝑔
𝑘𝑐𝑎𝑙
𝐻𝑡𝑒𝑐 = 𝟐𝟓𝟕, 𝟖𝟏𝟖
𝑘𝑔

0,403 ∙ 𝑡 + 0,00045 ∙ 𝑡 2 𝑘𝑐𝑎𝑙

ℎ𝑡𝑖𝑍𝑉 = = 𝟐𝟎𝟑. 𝟗𝟗𝟑
15
𝑘𝑔
√𝑑15
0,403 ∙ 𝑡 + 0,00045 ∙ 𝑡 2 𝑘𝑐𝑎𝑙
ℎ𝑡𝑒𝑐 = = 𝟐𝟎𝟔, 𝟓𝟏𝟎
15
𝑘𝑔
√𝑑15

Temperatura țițeiului la ieșire din cuptor, tec se determină presupunând că pe conducta

de transfer (cuptor – coloană) are loc o vaporizare adiabată, deci Qec = Qizv.
Algoritmul de calcul este următorul:
𝑄𝑒𝑐 − 𝑄𝑖𝑍𝑉 114753.0882 − 114748.9844
= ±0,5℃ => = 0,14
0,5 ∙ 𝐺𝐹 0,5 ∙ 500

tec=342.5°C

23
 Tehnologia distilării petrolului

5.3. Calculul temperaturii din baza coloanei, tB

Temperatura din baza coloanei, 𝑡𝐵 , se determină printr-un bilanț termic pe conturul I,

deasupra talerului 4 (fig.V.1).

Algoritm de lucru pentru calculul temperaturii în baza coloanei, 𝑡𝐵 :

1) Se presupune 𝑡𝐵 = 𝑡𝑖𝑍𝑉 − (10 − 20)℃ = 340 − 12 = 𝟑𝟐𝟖℃

2) Se calculează, presupunând o variație liniară a temperaturii în zona de stripare, 𝑡4 :

𝑡𝑖𝑍𝑉 − 𝑡𝐵 340 − 328
𝑡4 = 𝑡𝑖𝑍𝑉 − = 340 − = 𝟑𝟑𝟕℃
4 4

3) Se consideră 𝑡𝐿0 = 𝑡𝑖𝑍𝑉 − 10℃ = 340 − 10 = 𝟑𝟑𝟎℃

4) Se face un bilanț termic pe conturul I

𝑄𝑖 = 𝑄𝑒
𝑡𝑖𝑍𝑉 𝑡5 𝑡 𝑡 𝑡 𝑡
𝑄𝐵′ + 𝑄𝐿0 + 𝑄𝐴𝑖𝐴 = 𝑄𝐵𝐵 + 𝑄𝑉4𝑆 + 𝑄𝐴4
𝜋𝐴𝑖 ,𝑡𝐴𝑖 𝜋 ,𝑡4
𝐺𝐵′ ∙ ℎ𝑡𝑖𝑍𝑉 + 𝐺𝐿0 ∙ ℎ𝑡5 + 𝐺𝐴𝑖 ∙ 𝐻𝐴𝑖 = 𝐺𝐵 ∙ ℎ𝑡𝐵 + 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 + 𝐺𝐴𝑒 ∙ 𝐻𝐴𝑒𝐴𝑒

𝜋𝐴 ,𝑡𝐴 𝜋𝐴 ,𝑡4
𝐺𝐵′ ∙ℎ𝑡𝑖𝑍𝑉 +𝐺𝐿0 ∙ℎ𝑡5 +𝐺𝐴𝑖 ∙𝐻𝐴 𝑖 𝑖 −𝐺𝑉𝑆 ∙𝐻𝑡4 −𝐺𝐴𝑒 ∙𝐻𝐴 𝑒 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑑 𝑒
5) Se calculează ℎ𝑡𝐵𝐵 = 𝑖
= 𝟏𝟖𝟓. 𝟖𝟕
𝐺𝐵 𝑘𝑔

15
6) Se determină 𝑡𝐵 = 𝑓(ℎ, 𝑑15 )
𝑡𝐵𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝟑𝟑𝟎℃

7) Se compară 𝑡𝐵𝑐𝑎𝑙𝑐 cu 𝑡𝐵𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠 . Diferența admisă ± 20C:

𝑡𝐵𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 − 𝑡𝐵𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠 = 330 − 330 = 0°𝐶

𝜋𝐴𝑖 ,𝑡𝐴𝑖 𝑘𝑐𝑎𝑙

𝐻𝐴 = 𝟕𝟐𝟑. 𝟕𝟗𝟎 ( 𝑡𝐴𝑖 = 290℃)
𝑖 𝑘𝑔

𝑡𝐵 = 330°𝐶

24
 Tehnologia distilării petrolului

5.4. Calculul temperaturii în zona de vaporizare, tZV

Temperatura în zona de vaporizare a coloanei DA, tZV, se determină prin bilanț termic
pe conturul II.

Algoritm de lucru:

1) Se presupune 𝑡𝑍𝑉 = 𝑡𝑖𝑍𝑉 − (1 − 2)℃ = 340 − 1 = 𝟑𝟑𝟗℃

2) Bilanț termic pe conturul II:

𝑄𝑖 = 𝑄𝑒
𝑄𝑉 ′ + 𝑄𝑉𝑆 = 𝑄𝑉𝐻𝑒𝑍𝑉
𝑑 ′ 𝑑𝑉 𝑑𝑉
𝑉
𝐺𝑉 ′ ∙ 𝐻𝑡𝑖𝑍𝑉 + 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 𝑆 = 𝐺𝑉𝐻𝑒𝑍𝑉 ∙ 𝐻𝑡𝑍𝑉𝐻𝑒𝑍𝑉
20
𝑉 ′ ∙ 𝑑𝑉 ′ + 𝑉𝑆 ∙ 𝑑𝑉𝑆
𝑑4𝑉 = = 𝟎, 𝟖𝟒𝟕
𝐻𝑒𝑍𝑉 𝑉 ′ + 𝑉𝑆

3) Se calculează entalpia vaporilor de hidrocarburi la ieșirea din zona de vaporizare:

𝑑 ′
𝑉
𝑑𝑉𝑆
𝑑𝑉 𝐺𝑉 ′ ∙ 𝐻𝑡𝑖𝑍𝑉 + 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝐻𝑡𝑍𝑉𝐻𝑒𝑍𝑉 = = 𝟐𝟓𝟓. 𝟑𝟗
𝐺𝑉𝐻𝑒𝑍𝑉 𝑘𝑔

𝑓(𝐻𝑉𝑒𝑍𝑉 , 𝑑𝑉𝑒𝑍𝑉 ) = 𝑡𝑍𝑉𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = 𝟑𝟑𝟗℃

4) Se compară 𝑡𝑍𝑉𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 cu 𝑡𝑍𝑉𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠 , diferența admisă este de 0,50C.

𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠
𝑡𝑍𝑉 − 𝑡𝑍𝑉 = 339 − 339 = 0

𝑡𝑍𝑉 = 339°𝐶

25
 Tehnologia distilării petrolului

6. Calculul temperaturilor pe talerele de culegere ale produselor

laterale și la baza striperelor

Calculul temperaturilor pe talere de extragere ale produselor laterale

Temperatura pe talerul de culegere a unei fracții lichide laterale corespunde cu
temperatura de fierbere a produsului nestripat ce se extrage în condițiile de pe taler.
Temperatura de fierbere a produsului lichid depinde de presiunea de pe talerul de culegere și
de acțiunea de gaz inert pe care o au fracțiunile mai ușoare în fază vapori și aburul în condițiile
de presiune și temperatură de pe talerul respectiv.
Pe talerul de culegere efect de gaz inert se consideră a avea aburul și toate fracțiunile de
deasupra celei care se extrage, exceptând fracția imediat superioară.
Temperatura pe talerul de extragere a unui produs lateral va fi temperatura la 0% pe
curba VE la 1 atmosferă a produsului nestripat corectată la presiunea parțială a vaporilor
produsului de deasupra talerului.
Deoarece în calculul presiunii parțiale intră și refluxul intern din zona considerată,
calculul temperaturilor de extragere a produselor este iterativ.

Calculul striperelor

În coloana de distilare atmosferică, lichidul de pe talere este străbătut de vapori ce pot

avea o compoziție foarte variată. Rezultă o contaminare a lichidului cu produse ușoare în
interiorul coloanei și implicit necesitatea de a prevedea coloanele de distilare atmosferică cu
stripere care au rolul de a elimina părțile ușoare conținute în produsele care se scot lateral din
coloana de fracționare.
Striparea se poate realiza folosind un gaz inert (abur, metan) sau un refierbător. Se
folosesc rații de abur de 20-30 kg abur/m3 produs stripat.
La striparea cu abur au loc următoarele modificări:
o Scade temperatura la ieșirea din baza striperului;
o Produsul stripat va conține o anumită cantitate de apă;
o Crește diametrul coloanei ca urmare a prezenței aburului (provenit din stripere și de la
baza coloanei) la vârful coloanei.

Calculul striperului va cuprinde:

1) Bilanțul material și caracterizarea fluxurilor implicate.
2) Bilanț termic pe striper și stabilirea temperaturilor de ieșire din striper.

26
 Tehnologia distilării petrolului

6.1. Bilanț material pe stripere cu abur

Bilanțul material se face în jurul striperului din care se scoate produsul stripat, Di
(conturul I).

VSDi+Ai,e
I
Di’
tDi

Ai,i

Di
[Link].1. Bilanț material pe striperul cu abur

𝐷𝑖′ = 𝐷𝑖 + 𝑉𝑆𝐷
𝑖

𝑉𝑆𝐷 = 𝐷𝑖′ ∙ 𝑆𝐹
𝑖

𝐷𝑖
𝐷𝑖′ =
1 − 𝑆𝐹
𝐷 9
I. Motorină grea: 𝐷1′ = 1−𝑆1 = 1−0,28 = 𝟏𝟐. 𝟖𝟓%
𝐹
𝑆𝐹 = 0,28
𝑉𝑆𝐷1 = 𝐷1′ − 𝐷1 = 12.85 − 9 = 𝟑. 𝟖𝟓
𝐷 11.8
II. Motorina usoara: 𝐷2′ = 1−𝑆2 = 1−0,23 = 𝟏𝟒. 𝟑𝟗
𝐹
𝑆𝐹 = 0,23
𝑉𝑆𝐷2 = 𝐷2′ − 𝐷2 = 14.39 − 11.8 = 𝟐. 𝟓𝟗
𝐷 11.7
III. Petrol: 𝐷3′ = 1−𝑆3 = 1−0,18 = 𝟏𝟓. 𝟏𝟗
𝐹
𝑆𝐹 = 0,18
𝑉𝑆𝐷1 = 𝐷1′ − 𝐷1 = 15.19 − 11.7 = 𝟑. 𝟒𝟗

27
 Tehnologia distilării petrolului

6.2. Calculul temperaturii pe talerul de extragere a motorinei grele, D1

VeD1 LVSD1 VSD1+A1,e

8
t1D1
7
RD1+1 D1 '
F A1,i

t2D1
D1

ABi B

[Link].2. Bilanțul termic pentru determinarea temperaturii tD1

Algoritm de calcul:

1) Se determină 𝑡0% ′ , prin extrapolarea curbei VE la 1 atmosferă a produsului nestripat

𝐷1
D1 cu procentul de vapori stripați 𝑉𝑆1 (exprimat față de D1).
𝑡0% ′ = 355℃ => (𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑨𝒏𝒆𝒙𝒂 𝑰. 𝒇𝒊𝒈. 𝑰. 𝟖) 𝑡𝐷1 = 𝟑𝟐𝟓℃
𝐷1

2) Bilanț termic pe conturul V, și se calculează 𝑄𝑅𝐷1+1

𝑄𝑅𝐷1+1 = 𝑄𝑖 − 𝑄𝑒
𝑄𝑅𝐷1+1 = [𝑄𝐹 + 𝑄𝐴𝐵 + 𝑄𝑉𝑆 ] − [𝑄𝐵 + 𝑄𝐷1′ + 𝑄𝑉𝐸 ]
𝑖 𝐷1 𝐷1

𝑄𝑅𝐷1+1 = [𝑄𝑉 ′ + 𝑄𝐵′ + 𝑄𝐴𝐵 + 𝑄𝐿𝑉 ] − [𝑄𝐵 + 𝑄𝐷1′ + 𝑄𝐷2 + 𝑄𝐷3 + 𝑄𝐷4 + 𝑄𝐴𝐵 ]
𝑖 𝑆𝐷 𝑖
1

28
 Tehnologia distilării petrolului

𝑡 𝑡 𝑡𝐷 +1
𝑄𝑅𝐷1+1 = [𝐺𝑉 ′ ∙ 𝐻𝑑𝑖𝑧𝑣′ + 𝐺𝐵′ ∙ ℎ𝑑𝑖𝑧𝑣′ + 𝐺𝐴𝐵𝑖 ∙ 𝐻 𝜋𝑖 ,𝑡𝑖 + 𝐺𝑉𝑆 ∙ ℎ𝑑𝐿1 ]
𝑉 𝐵 𝐷1 𝑉𝑆
𝐷1
𝑡 𝑡𝐷1 𝑡𝐷 𝑡𝐷 𝑡𝐷
− [𝐺𝐵 ∙ ℎ𝑑𝐵𝐵 + 𝐺𝐷1′ ∙ ℎ𝑑 + 𝐺𝐷2 ∙ 𝐻𝑑𝐷1 + 𝐺𝐷3 ∙ 𝐻𝑑𝐷1 + 𝐺𝐷4 ∙ 𝐻𝑑𝐷1 + 𝐺𝐴𝐵𝑒
𝐷′1 2 3 4

∙ 𝐻 𝜋𝐷1 ,𝑡𝐷1 ]

𝐿𝑉𝑆𝐷1 reprezintă lichidul rezultat din condensarea pe talerul 8 a vaporilor stripați 𝑉𝑆𝐷1 , iar 𝑉𝑒𝐷1
vapori la ieșire de pe talerul 8.

Type equation here.

𝑡𝐷1 +1 = 𝑡𝐷1 − (7 − 10)℃ = 325 − 7 = 𝟑𝟏𝟖℃
𝜋𝐷1 = 𝟏𝟏𝟕𝟎 𝒎𝒎𝑯𝒈

[Link].2.
Entalpie,
Flux Debit, t/h 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓 kcal/kg
V’ 239.08 0.871 249.87
B’ 252.87 0.907 198.5
Abi 5.125 - 723.790
LVSD1 16.05 0,744 201.332
Total - - -
B 252.1008 0.984 183.46
D1’ 62.72 0.865 218.69
D2 55.6 0.839 266.27
D3 54.4 0.826 267.67
D4 92.53 0.746 276.27
Abe 5.125 - 740
Total - - -

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑅𝐷1+1 = 𝟕𝟎𝟗𝟑𝟏𝟓𝟕
ℎ

3) Se calculează cantitatea de reflux care cade pe talerul 7:

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑅𝐷1+1 7093157 𝑘𝑔
𝐺𝑅𝐷1+1 = = ℎ = 𝟏𝟒𝟑𝟑𝟓𝟒
𝐻𝑡𝐷1 − ℎ𝑡𝐷1 +1 (228.24 − 178.76)𝑘𝑐𝑎𝑙 ℎ
𝑘𝑔
𝐺𝑅𝐷1+1 143354.02 𝑘𝑚𝑜𝑙
𝑚𝑅𝐷1+1 = = = 𝟓𝟏𝟏. 𝟕𝟗
𝑀𝐷1 280.1 ℎ

4) Se calculează presiunea parțială a vaporilor de motorină:

𝑚𝑅𝐷1+1
𝑝𝐷1 = 𝜋𝐷1 ∙
𝑚𝑅𝐷1+1 + 𝑚𝐷3 + 𝑚𝐷4 + 𝑚𝐴
511.79
= 1170 𝑚𝑚 𝐻𝑔 ∙ = 𝟒𝟗𝟓. 𝟒𝟓 𝑚𝑚 𝐻𝑔.
511.79 + 227.49 + 213.05 + 256.25

29
 Tehnologia distilării petrolului

5) 𝑓 (𝑝𝐷1 , 𝑡0%𝑉𝐸 ′ ) => 𝑡𝐷1 𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝟑𝟐𝟔℃

𝐷1

6) Se compară tD1 presupus cu tD1 calculat. Diferența admisă ± (1 – 2)°C.

𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡
𝑡𝐷1 − 𝑡𝐷1 = 326 − 325 = 1°𝐶

𝒕𝑫𝟏 = 𝟑𝟐𝟔°𝑪

6.3. Calculul temperaturii la ieșirea din striperul cu abur pentru D1

Algoritm de rezolvare pentru calculul temperaturii în baza striperului:

1) În funcție de 𝑆𝐹1 se calculează ∆𝑡 aproximativ (Anexa I grafic I.5), unde ∆𝑡 aproximativ

reprezintă scăderea de temperatură între intrarea produsului în striper și baza striperului
pentru produsul 𝐷1 ca efect al vaporizării, cunoscând că aburul și produsul care intră în
striper au aceeași temperatură.
𝑓(𝑆𝐹1 ) = ∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 = 𝟐𝟓℃

2) Funcție de ∆𝑡 aproximativ se determină conform Anexa I graficul I.6, diferența reală

de temperatură între intrarea în striper și baza striperului, ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 ; în acest grafic abscisă
este diferența între temperatura în alimentare striper și temperatura aburului, având în
vedere că cele două fluxuri au temperaturi diferite.
𝑓(∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 ) => ∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = −𝟏℃
25 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = −1 => ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 𝟐𝟔℃

3) În cazul striperului cu abur ca efect al vaporizării fracțiilor ușoare temperatura scade din
vârf spre bază și se consideră o variație liniară între talerele 1 și 4.
∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙
𝑡4 = 𝑡𝑎𝑙𝑖𝑚 −
4

𝑡4 = 326 − 6.5 = 𝟑𝟏𝟗. 𝟓℃

𝑡2𝐷1 = 𝑡𝑎𝑙𝑖𝑚 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 326 − 26 = 𝟑𝟎𝟎℃

4) Se verifică 𝑡2𝐷1 prin efectuarea unui bilanț termic conform conturului III, în jurul
striperului din care iese produsul D1:

30
 Tehnologia distilării petrolului

VSDi+Ai,e
QVSDi, QAi,e
III
Di’
QDi’

Ai,i
QAi,i
t2Di
Di
QDi
[Link].3. Bilanț termic pe striperul cu abur

[𝑄𝑖 ]𝐼𝐼𝐼 = [𝑄𝑒 ]𝐼𝐼𝐼

𝑄𝐷1′ + 𝑄𝐴1𝑖 = 𝑄𝐷1 + 𝑄𝑉𝑆 + 𝑄𝐴1𝑒

𝐷1

𝑑 𝐷′ 𝑑 𝑑𝑉𝑆
𝑡4 ,𝜋𝐷
𝐺𝐷1′ ∙ ℎ𝑡𝐷 1 + 𝐺𝐴1𝑖 ∙ 𝐻𝑡1 ,𝜋1 = 𝐺𝐷1 ∙ ℎ𝑡2𝐷1 + 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 𝐷1
+ 𝐺𝐴1𝑒 ∙ 𝐻 1
1 𝐷1 𝐷1

𝑑 𝐷′ 𝑑𝑉𝑆
𝐷1 𝑡4 ,𝜋𝐷
𝑑
𝐺𝐷1′ ∙ ℎ𝑡𝐷 1 + 𝐺𝐴1𝑖 ∙ 𝐻𝑡1 ,𝜋1 − 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 − 𝐺𝐴1𝑒 ∙ 𝐻 1
𝐷1
ℎ𝑡2𝐷1 = 1
𝐷 1 𝐺𝐷1

Entalpie,
Flux Debit, t/h
kcal/kg
D1’ 62.72 218.69
A1’ 2.021 723.790
Total - -
VSD1 16.05 251.19
A1 2.021 703
Total - -

31
 Tehnologia distilării petrolului

𝑑𝐷 𝑘𝑐𝑎𝑙
ℎ𝑡2 1 = 𝟏𝟖𝟕. 𝟏𝟐
𝐷1 𝑘𝑔

5) 𝑓 (ℎ𝑡2 𝐷1 , 𝑑𝐷1 ) = 𝑡2𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡

𝐷1
= 302°𝐶

𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡
6) 𝑡2𝐷1 − 𝑡2𝐷1 = 300 − 302 = 2°𝐶

𝒕𝟐𝑫 = 𝟑𝟎𝟐°𝑪
𝟏

6.4. Calculul temperaturii pe talerul de extragere a motorinei usoare,

D2

VeD2 RD2+1 VSD2+A2,e

14
13
D2' A2,i

VSD1+A1,e D2
8
7
D1' A1,i
F
D1

VI

AB

B
[Link].4. Calculul temperaturii pe talerul de extragere a petrolului, D2
1) 𝑡0% = 293℃ => 𝑡𝐷2 = 𝟐𝟖𝟎℃
𝐷′2

2) Bilanț termic pe conturul VI, și se calculează 𝑄𝑅𝐷2+1 :

𝑄𝑅𝐷2+1 = 𝑄𝑖 − 𝑄𝑒

𝑄𝑅𝐷2+1 = [𝑄𝐹 + 𝑄𝐴𝐵 + 𝑄𝐴1 + 𝑄𝑉𝑆 ] − [𝑄𝐵 + 𝑄𝐷1′ + 𝑄𝐷1 + 𝑄𝑉𝐸 ]

𝑖 𝐷2 𝐷2

32
 Tehnologia distilării petrolului

𝑄𝑅𝐷2+1 = [𝑄𝑉 ′ + 𝑄𝐵′ + 𝑄𝐴𝐵 + 𝑄𝐴1 + 𝑄𝐿𝑉 ]

𝑖 𝑆𝐷
2

− [𝑄𝐵 + 𝑄𝐷1 + 𝑄𝐷1′ + 𝑄𝐷3 + 𝑄𝐷4 + 𝑄𝐷2′ + 𝑄𝐴𝐵 ]

𝑖

𝑡 𝑡 𝑡𝐷 +1
𝑄𝑅𝐷2+1 = [𝐺𝑉 ′ ∙ 𝐻𝑑𝑖𝑧𝑣′ + 𝐺𝐵′ ∙ ℎ𝑑𝑖𝑧𝑣′ + 𝐺𝐴𝐵𝑖 ∙ 𝐻 𝜋𝑖 , 𝑡𝑖 + 𝐺𝐴1 ∙ 𝐻 𝜋𝑖 ,𝑡𝑖 + 𝐺𝑉𝑆 ∙ ℎ𝑑𝐿2 ]
𝑉 𝐵 𝐷2 𝑉𝑆
𝐷2
𝑡 𝑡2𝐷 𝑡𝐷1 𝑡𝐷2 𝑡𝐷 𝑡𝐷
− [𝐺𝐵 ∙ ℎ𝑑𝐵𝐵 + 𝐺𝐷1 ∙ 𝐻𝑑𝐷 1 + 𝐺𝐷1′ ∙ ℎ𝑑 + 𝐺𝐷2′ ∙ ℎ𝑑 + 𝐺𝐷3 ∙ 𝐻𝑑𝐷2 + 𝐺𝐷4 ∙ 𝐻𝑑𝐷2
1 𝐷′1 𝐷′2 3 4

+ (𝐺𝐴𝐵𝑒 + 𝐺𝐴1 ) ∙ 𝐻 𝜋𝐷2 ,𝑡𝐷2 ]

𝑡𝐷2 +1 = 𝑡𝐷2 − (7 − 10)℃ = 280 − 8 = 𝟐𝟕𝟐℃

𝜋𝐷2 = 1140 𝑚𝑚 𝐻𝑔

[Link].4
Entalpia,
Flux Debit, t/h 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓 kcal/kg
V’ 239.08 0.871 248.87
B’ 262,87 0.907 198.5
Abi 5.125 - 723.790
A1 2.021 - 723.790
LVSD2 10.53 0.726 167.72
Total - - -
B 252.1008 0,938 184,5
D1 44.28 0.875 212.75
D2’ 67.31 0.829 162.68
D3 54.4 0.826 217.24
D4 92.53 0.746 224.57
Abe 5.125 - 730
A1 2.021 - 730
Total - - -

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑅𝐷2+1 = 𝟕𝟖𝟗𝟕𝟓𝟑𝟎
ℎ

3) Cantitatea de reflux:
𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑅𝐷2+1 7897530 𝑘𝑔
𝐺𝑅𝐷2+1 = = ℎ = 𝟏𝟒𝟓𝟑𝟎𝟖. 𝟕𝟑
𝐻𝑡𝐷2 − ℎ𝑡𝐷2 +1 (216.05 − 161.7)𝑘𝑐𝑎𝑙 ℎ
𝑘𝑔
𝐺𝑅𝐷2+1 145308.73 𝑘𝑚𝑜𝑙
𝑚𝑅𝐷2+1 = = = 𝟓𝟗𝟒. 𝟓𝟓
𝑀𝐷2 244.4 ℎ

4) Se calculează presiunea parțială a vaporilor de motorină:

33
 Tehnologia distilării petrolului

𝑚𝑅𝐷2+1
𝑝𝐷2 = 𝜋𝐷2 ∙
𝑚𝑅𝐷2+1 + 𝑚𝐷4 + 𝑚𝐴 + 𝑚𝐴1
594.55
= 1140 𝑚𝑚 𝐻𝑔 ∙ = 581.84 𝑚𝑚 𝐻𝑔.
594.55 + 213.05 + 256.25 + 101.05

5) 𝑓 (𝑝𝐷2 , 𝑡0%𝑉𝐸 ′ ) => 𝑡𝐷2 𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝟐𝟖𝟐℃

𝐷2

6) Se compară tD2 presupus cu tD2 calculat. Diferența admisă ± (1 – 2)°C.

𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡
𝑡𝐷2 − 𝑡𝐷2 = 282 − 280 = 2°𝐶

𝒕𝑫𝟐 = 𝟐𝟖𝟐°𝑪

6.5. Calculul temperaturii la ieșirea din striperul cu abur pentru D2

1) 𝑓(𝑆𝐹2 ) = ∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 = 𝟏𝟖℃

𝑓(∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 ) => ∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 𝟎℃
18 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 0℃ => ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 𝟏𝟖℃

∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙
2) 𝑡4 = 𝑡𝑎𝑙𝑖𝑚 − 4
𝑡4 = 282 − 4.5 = 𝟐𝟕𝟕. 𝟓℃
𝑡2𝐷2 = 𝑡𝑎𝑙𝑖𝑚 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 282 − 18 = 𝟐𝟔𝟒℃

3) Bilanț termic:
[𝑄𝑖 ]𝐼𝐼𝐼 = [𝑄𝑒 ]𝐼𝐼𝐼
𝑄𝐷2′ + 𝑄𝐴2𝑖 = 𝑄𝐷2 + 𝑄𝑉𝑆 + 𝑄𝐴2𝑒
𝐷2
𝑑𝐷′ 𝑑𝐷 𝑑𝑉𝑆
𝐷2 𝑡4 ,𝜋𝐷
𝐺𝐷2′ ∙ ℎ𝑡𝐷 2 + 𝐺𝐴2𝑖 ∙ 𝐻𝑡2 ,𝜋2 = 𝐺𝐷2 ∙ ℎ𝑡2 2 + 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 + 𝐺𝐴2𝑒 ∙ 𝐻 2
2 𝐷 2 𝐷2

𝑑𝐷′ 𝑑𝑉𝑆
𝐷2 𝑡4 ,𝜋𝐷
𝑑𝐷
𝐺𝐷2′ ∙ ℎ𝑡𝐷 2 + 𝐺𝐴2𝑖 ∙ 𝐻𝑡2 ,𝜋2 − 𝐺𝑉𝑆 ∙ 𝐻𝑡4 − 𝐺𝐴2𝑒 ∙ 𝐻 2
2 𝐷2
ℎ𝑡2 2 =
𝐷2 𝐺𝐷2

Entalpie,
Flux Debit, kg/h
kcal/kg
D2’ 67.31 162.68
A2’ 1.991 723.790
Total - -
VSD2 10.53 224.88
A2 1.991 703
Total - -

34
 Tehnologia distilării petrolului

𝑑𝐷 𝑘𝑐𝑎𝑙
ℎ𝑡2 2 = 𝟏𝟓𝟒. 𝟏𝟑
𝐷2 𝑘𝑔

4) 𝑓 (ℎ𝑡2 𝐷2 , 𝑑𝐷2 ) = 𝑡2𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡

𝐷2
= 265°𝐶

𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡
5) 𝑡2𝐷2 − 𝑡2𝐷2 = 264 − 265 = −1°𝐶

𝑡2𝐷2 = 265°𝐶

6.6. Calculul temperaturii pe talerul de extragere a petrolului, D3

VeD3 RD3+1 VSD3+A3,e

22
21
D3' A3,i

D3
VSD2+A2,e
14
13
D2' A2,i
VSD1+A1,e D2
8
7
D1' A1,i
F
D1

VII

AB
B
[Link].6. Calculul temperaturii pe talerul de extragere a petrolului, D3
1) 𝑡0% = 225℃ => 𝑡𝐷3 = 230℃
𝐷′3

2) Bilanț termic pe conturul VII, și se calculează 𝑄𝑅𝐷3+1 :

𝑄𝑅𝐷3+1 = 𝑄𝑖 − 𝑄𝑒

𝑡𝐷3 +1 = 𝑡𝐷3 − (7 − 10)℃ = 230 − 8 = 𝟐𝟐𝟐℃

𝜋𝐷3 = 1110 𝑚𝑚 𝐻𝑔

35
 Tehnologia distilării petrolului

[Link].6
Entalpia,
Flux Debit, kg/h 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓 kcal/kg
V’ 239.08 0.871 249.87
B’ 262.87 0.907 198.5
Abi 5.125 - 723.790
A1i 2.021 - 723.790
A2i 1.991 - 723.790
LVSD3 13.881 0.709 132.59
Total - - -
B 252.1008 0.984 183.46
D1 44.28 0.875 184.56
D2 55.6 0.839 187.53
D3’ 69.43 0.814 129.12
D4 92.53 0.746 195.22
Abe 5.125 - 700
A1e 2.012 - 700
A2e 1.991 - 700
Total - - -

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑅𝐷3+1 = 𝟑𝟔𝟏𝟗𝟐𝟔𝟔. 𝟗
ℎ

3) Cantitatea de reflux:
𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑅𝐷3+1 3619266.9 𝑘𝑔
𝐺𝑅3+1 = = ℎ = 𝟓𝟓𝟎𝟐𝟗. 𝟏𝟒
𝐻𝑡𝐷3 − ℎ𝑡𝐷3 +1 (188.61 − 122.84)𝑘𝑐𝑎𝑙 ℎ
𝑘𝑔

𝐺𝑅𝐷3+1 55029.14 𝑘𝑚𝑜𝑙

𝑚𝑅𝐷3+1 = = = 𝟐𝟓𝟖. 𝟐𝟗
𝑀𝐷3 213.05 ℎ

4) Se calculează presiunea parțială a vaporilor de motorină:

𝑚𝑅𝐷3+1
𝑝𝐷3 = 𝜋𝐷3 ∙
𝑚𝑅𝐷3+1 + 𝑚𝐴2 + 𝑚𝐴𝑏 + 𝑚𝐴1
258.29
= 1110 𝑚𝑚 𝐻𝑔 ∙ = 𝟒𝟎𝟎. 𝟗 𝑚𝑚 𝐻𝑔.
258.29 + 256.25 + 101.05 + 99.55

5) 𝑓 (𝑝𝐷3 , 𝑡0%𝑉𝐸 ′ ) => 𝑡𝐷3 𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝟐𝟐𝟖℃

𝐷3

6) Se compară tD3 presupus cu tD3 calculat. Diferența admisă ± (1 – 2)°C.

36
 Tehnologia distilării petrolului

𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡
𝑡𝐷3 − 𝑡𝐷3 = 230 − 228 = 2°𝐶

𝒕𝑫𝟑 = 𝟐𝟐𝟖°𝑪

6.7. Calculul temperaturii la ieșirea din striperul cu abur pentru D3

1) 𝑓(𝑆𝐹3 ) = ∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 = 𝟏𝟕℃

𝑓(∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 ) => ∆𝑡𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 𝟎℃
17 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 0℃ => ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 𝟏𝟕℃

∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙
2) 𝑡4 = 𝑡𝑎𝑙𝑖𝑚 − 4
𝑡4 = 228 − 4.25 = 𝟐𝟐𝟑. 𝟕𝟓℃
𝑡2𝐷3 = 𝑡𝑎𝑙𝑖𝑚 − ∆𝑡𝑟𝑒𝑎𝑙 = 228 − 17 = 𝟐𝟏𝟏℃

3) Bilanț termic:
[𝑄𝑖 ]𝐼𝐼𝐼 = [𝑄𝑒 ]𝐼𝐼𝐼

𝑑𝐷 𝑄𝐷3
ℎ𝑡2 3 =
𝐷3 𝐺𝐷3

[Link].7
Entalpie,
Flux Debit, kg/h
kcal/kg
D3’ 69.43 129.12
A3’ 1.433 723.790
Total - -
VSD3 13.881 194.73
A3 1.433 690
Total -

𝑑𝐷 𝑘𝑐𝑎𝑙
ℎ𝑡2 3 = 𝟏𝟏𝟓. 𝟗𝟗
𝐷3 𝑘𝑔

4) 𝑓 (ℎ𝑡2 𝐷3 , 𝑑𝐷3 ) = 𝑡2𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡

𝐷3
= 213°𝐶

𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡
5) 𝑡2𝐷3 − 𝑡2𝐷3 = 211 − 213 = −2°𝐶

𝒕𝟐𝑫 = 𝟐𝟏𝟑°𝑪
𝟑

37
 Tehnologia distilării petrolului

6.8. Calculul temperaturii la vârful coloanei

Ven QC
IX
VIII VR
VeD
H2O
R
D4
D3
A
3
D2
A2
D1

A1
F
QF

A
B VII
QAB B
QB

Fig. VI.8. Calculul temperaturii la vârful coloanei.

Temperatura la vârful coloanei este temperatura la 100% distilat a produsului de vârf
(benzină ușoară) corectată la presiunea parțială din vârful coloanei.

Etape de calcul:
1) Se presupune temperatura la vârful coloanei f(t100% VE D4).

𝑡100% 𝑉𝐸𝑏𝑧𝑢 = 132°𝐶 => 𝑡𝑣𝑓 = 150°𝐶

2) Se face bilanțul termic pe conturul VII pentru determinarea cantității de căldură preluată
de refluxul de vârf

𝑄𝑅 = 𝑄𝑖 − 𝑄𝑒

38
 Tehnologia distilării petrolului

[Link].8
Entalpie,
Flux Debit, kg/h 𝒅𝟏𝟓
𝟏𝟓 kcal/kg
V’ 239.08 0.871 249.87
B’ 262.87 0.907 198.5
Abi 5.125 - 723.790
A1i 2.021 - 723.790
A2i 1.991 - 723.790
A3i 1.433 - 723.790
Total - - -
B 252.1008 0.984 183.46
D1 44.28 0.875 75.44
D2 55.6 0.839 77.04
D3 54.4 0.826 77.65
D4 92.53 0.746 81.71
Abe 5.125 - 662
A1e 2.021 - 662
A2e 1.991 - 662
A3e 1.433 - 662
Total - - -

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝑅 = 46912553
ℎ

3) Se calculează cantitatea de reflux necesar:

𝑄𝑅 46912553 𝑘𝑔
𝐺𝑅 = = = 𝟑𝟓𝟓𝟒𝟕𝟖. 𝟗𝟏
𝐻𝑡𝑛 − ℎ𝑡𝑖𝑅 152.87 − 16.96 ℎ

𝐺𝑅 355478.91 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑚𝑅 = = = 𝟏𝟔𝟔𝟖. 𝟓𝟐
𝑀𝐷4 153.53 𝑘𝑔
4) Se calculează presiunea parțială care se extrage la vârf:

𝑚𝑅 + 𝑚𝐷4
𝑝𝑉𝐶 = 𝜋𝑉𝐶 ∙
𝑚𝑅 + 𝑚𝐷4 + 𝑚𝐴𝐵𝑖 + 𝑚𝐴1 + 𝑚𝐴2 + 𝑚𝐴3

1668.52 + 213.05
= 1080 ∙ = 𝟖𝟖𝟎 𝑚𝑚 𝐻𝑔
1668.52 + 213.05 + 256.25 + 101.05 + 71.65

5) Se corectează 𝑡100%𝑉𝐸𝐷4 la presiunea 𝑝𝑣𝑓 și se determină 𝑡𝑣𝑓 𝑐𝑎𝑙𝑐 .

6)
𝑓 (𝑝𝑣𝑓 , 𝑡100%𝑉𝐸𝐷4 ) => (𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐴𝑍𝑁Î𝐼)𝑡𝑣𝑓 𝑐𝑎𝑙𝑐 = 𝟏𝟒𝟗℃

𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑠 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡
𝑡𝑣𝑓 − 𝑡𝑣𝑓 = 150 − 149 = 1℃

39
 Tehnologia distilării petrolului

𝒕𝒗𝒇 = 𝟏𝟒𝟗°𝑪

7) După determinarea cantității de reflux se calculează și rația de reflux, r:

𝐺𝑅 355478.91
𝑟= = = 𝟑. 𝟖𝟒
𝐺𝐷4 92530

6.9. Calculul sarcinii condensatorului de la vârful coloanei și a

cantității de apă de răcire și condensare

Pentru determinarea sarcinii termice a condensatorului de vârf, 𝑄𝐶 , 𝑘𝑐𝑎𝑙/ℎ, se

efectuează un bilanț termic pe conturul VIII (figura 8).

𝑄𝐶 = [𝑄𝑖 − 𝑄𝑒 ]𝑉𝐼𝐼𝐼
𝑑𝐷 𝜋
= [(𝐺𝐷4 + 𝐺𝑅 ) ∙ 𝐻𝑡𝑛 4 + (𝐺𝐴𝐵𝑖 + 𝐺𝐴1 + 𝐺𝐴2 + 𝐺𝐴3 ) ∙ 𝐻𝑡𝑛𝑛 ]
𝑑𝐷 𝑘𝑐𝑎𝑙
− [(𝐺𝐷4 + 𝐺𝑅 ) ∙ ℎ𝑡𝑖𝑅4 + (𝐺𝐴𝐵𝑒 + 𝐺𝐴1 + 𝐺𝐴2 + 𝐺𝐴3 ) ∙ 𝑡𝑖𝑅 ∙ 𝑐𝑝 ] =
ℎ

Unde: 𝑐𝑝 - cantitatea calorică a apei, kcal/kg∙grad, 𝑐𝑝 = 1 𝑘𝑐𝑎𝑙/𝑘𝑔 ∙ 𝑔𝑟𝑎𝑑

Cantitatea de apă necesară în condensator 𝐺𝐻2 𝑂 este dată de sarcina termică a

condensatorului raportată la diferența de temperatură a apei la ieșirea și intrarea din condensator
(𝑡𝑒 − 𝑡𝑖 )𝑎𝑝ă și la randamentul condensatorului de vârf, 𝜂𝐺 :

𝑄𝐶 50734234.94 𝑘𝑔
𝐺𝐻2 𝑂 = = = 𝟒𝟒𝟗𝟕𝟕𝟏𝟓. 𝟖𝟔𝟑
(𝑡𝑒 − 𝑡𝑖 )𝑎𝑝ă ∙ 𝜂𝐺 (32 − 20) ∙ 0,94 ℎ

7. Dimensionarea tehnologică a coloanei de DA

7.1. Calculul diametrului coloanei cu talere cu supape (Glitsch)

Diametrul coloanei se stabilește pe baza sarcinii maxime de vapori și de lichid din
coloană. Pentru calculul diametrului coloanei, 𝐷𝐶 , se utilizează relația:

𝐵 + (𝐵 2 + 𝜋 ∙ 𝐶)1/2
𝐷𝐶 =
𝜋/2
𝑉𝑅
În care: 𝐵 = 3,345 ∙ 𝑁
𝑃 ∙𝐹𝑖 ∙𝐹𝑆 ∙𝐶𝑉
𝑉𝑅 3,28 ∙ 𝑉𝐶
𝐶 = 2∙ +
𝑣𝑑 𝐹𝑖 ∙ 𝐹𝑆 ∙ 𝐶𝑉

40
 Tehnologia distilării petrolului

𝑑𝑉
𝑉𝐶 = 𝑉 ∙ √
𝑑 𝐿 − 𝑑𝑉

𝐺𝐷4 𝐺𝑅𝑛 𝐺𝐴𝐵 + 𝐺𝐴1 + 𝐺𝐴2 + 𝐺𝐴3 𝑅𝑇𝑉𝐶 1

𝑉=[ + + ]∙ ∙
𝑀𝐷4 𝑀𝐷4 18 𝜋𝑉𝐶 3600

𝒕𝒏−𝟏 = 𝑡𝑛 − 4℃ = 94 − 4 = 𝟗𝟎℃

Cantitatea de reflux indus, 𝐺𝑅𝑛 , se va calcula considerând că:

𝑄𝑅 = 𝑄𝑅𝑛

𝐺𝑅 ∙ (𝐻𝑡𝑛 − ℎ𝑡𝑖𝑅 ) = 𝐺𝑅𝑛 ∙ (𝐻𝑡𝑛−1 − ℎ𝑡𝑛 )

𝐻𝑡𝑛 − ℎ𝑡𝑖𝑅 152.51 − 16.96 𝑘𝑔

𝑮𝑹𝒏 = 𝐺𝑅 ∙ = 355478.91 ∙ = 𝟓𝟗𝟑𝟔𝟏𝟏. 𝟏𝟒𝟓
𝐻𝑡𝑛−1 − ℎ𝑡𝑛 150.55 − 81.08 ℎ

𝐺𝑅𝑛 593611.145 𝑚3
𝑽𝑹 = 𝑡 = = 𝟎, 𝟐𝟒𝟐
𝑑𝐷𝑛4 ∙ 3600 624 ∗ 3600 𝑠

𝒕
𝒅𝑫𝒏𝟒 = 𝑑420𝐷4 − 𝑐 ∙ (𝑡𝑛 − 20) = 0,742 − 0,00091 ∙ (149 − 20) = 𝟎, 𝟔𝟐𝟒

𝒄 = 𝒇𝒂𝒄𝒕𝒐𝒓 𝒅𝒆 𝒄𝒐𝒓𝒆𝒄ț𝒊𝒆 = 𝟎, 𝟎𝟎𝟎𝟗𝟏

𝐺𝐷4 𝐺𝑅𝑛 𝐺𝐴𝐵 + 𝐺𝐴1 + 𝐺𝐴2 + 𝐺𝐴3 𝑅𝑇𝑉𝐶 1 𝑚3

𝑽=[ + + ]∙ ∙ = 𝟑𝟐. 𝟔𝟑
𝑀𝐷4 𝑀𝐷4 18 𝜋𝑉𝐶 3600 𝑠

𝐺𝑉 𝐺𝐷4 + 𝐺𝑅𝑛 + 𝐺𝐴𝐵 + 𝐺𝐴1 + 𝐺𝐴2 + 𝐺𝐴3 𝑘𝑔

𝒅𝑽 = = = 𝟒. 𝟕𝟐 3
𝑉 3600 ∙ 𝑉 𝑚

𝑑𝑉 4.72 𝑚3
𝑽𝑪 = 𝑉 ∙ √ = 32.63 ∙ √ = 𝟐, 𝟕𝟐
𝑑𝐿 − 𝑑𝑉 624 − 4.72 𝑠

𝑉𝑅 3,28 ∙ 𝑉𝐶 0.242 3,28 ∙ 2,72

𝑪=2∙ + =2∙ + = 𝟑𝟐. 𝟓𝟒
𝑣𝑑 𝐹𝑖 ∙ 𝐹𝑆 ∙ 𝐶𝑉 0,1 0,7 ∙ 1 ∙ 0,46

𝑉𝑅 0.242
𝑩 = 3,345 ∙ = 3,345 ∙ = 𝟎, 𝟔𝟐𝟖
𝑁𝑃 ∙ 𝐹𝑖 ∙ 𝐹𝑆 ∙ 𝐶𝑉 4 ∙ 0,7 ∙ 1 ∙ 0,46

Consider NP=4
1 1
𝐵 + (𝐵2 + 𝜋 ∙ 𝐶)2 0,628 + (0,6282 + 𝜋 ∙ 32.54)2
𝑫𝑪 = 𝜋 = 𝜋 = 𝟔. 𝟖𝟒 𝑚
2 2

41
 Tehnologia distilării petrolului

Se adoptă 𝑫𝑪 = 𝟕 𝒎

o 𝑉𝑅 – debitul de reflux în zona cea mai încărcată, în m3/s;

o 𝑉 - debitul de vapori în zona cea mai încărcată, în m3/s;
o 𝑉𝐶 - debitul maxim admisibil de vapori în m3/s;
o 𝑣𝑑 - viteza lichidului prin deversor, în m/s; 𝒗𝒅 ≅ 𝟎, 𝟏 𝒎/𝒔
o 𝑑𝐿 - densitatea lichidului în condițiile de pe taler, în kg/m3;
o 𝑑𝑉 – densitatea vaporilor în condițiile din zonă, kg/m3;
o 𝐹𝑖 – factor de înecare al coloanei; 𝑭𝒊 ≅ 𝟎, 𝟕
o 𝐹𝑆 - factor de spumare; 𝑭𝑺 ≅ 𝟏
o 𝑐𝑉 - coeficient de viteză pentru vapori; 𝒄𝑽 ≅ 𝟎, 𝟒𝟔
o 𝑁𝑃 - numărul de pasuri prin coloană;
o 𝑅𝑛 – refluxul indus între talerul n și n-1.

7.2. Calculul înălțimii coloanei

𝒉𝟏 = 0,5 ∙ 𝐷𝐶 = 0,5 ∙ 7 = 𝟑. 𝟓 𝑚
𝒉𝟐 = (𝑛𝑡𝑧𝐹 − 1) ∙ 𝑎 = (20 − 1) ∙ 0,7 = 𝟏𝟑, 𝟑 𝑚

𝑛𝑡𝑧𝐹 = numărul de talere din zona de fracționare;

a= distanța dintre două talere succesive= 0,7 m.

𝒉𝟑 = 3 ∙ 𝑎 = 3 ∙ 0,7 = 𝟐, 𝟏 𝑚
𝒉𝟒 = (𝑛𝑡𝑧𝑆 − 1) ∙ 𝑏 = (4 − 1) ∙ 0,7 = 𝟐, 𝟏 𝑚

𝑛𝑡𝑧𝑆 = numărul de talere din zona de stripare;

b= distanța dintre două talere succesive= 0,7 m.

𝒉𝟓 = 𝟏, 𝟓 𝑚
𝐺𝐵 𝜏𝑆
𝑡 ∙
𝑑𝐵𝐵 60
𝒉𝟔 = = 𝟎, 𝟔𝟔 𝑚
𝜋 ∙ 𝐷𝐶2
4

𝜏𝑆 = timpul de staționare al lichidului în baza coloanei. Pentru coloane de DA, 𝝉𝑺 = 𝟔 𝒎𝒊𝒏.

𝑯 = ℎ1 + ℎ2 + ℎ3 + ℎ4 + ℎ5 + ℎ6 = 3.5 + 13.3 + 2,1 + 2,1 + 1,5 + 0,66 = 𝟐𝟑. 𝟏𝟔 𝑚

Se adoptă H= 23 m.

42
 Tehnologia distilării petrolului

MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII

1. Bioxid de sulf

o Este iritant al căilor respiratorii superioare. În cazul unor concentraţii crescute, bioxidul
de sulf afectează direct aparatul respirator;
o Inhalat în concentraţie mică şi repetat exercită o acţiune iritantă asupra mucoaselor iar
în cantităţii mai mari provoacă răguşeală şi contracţie toracică, bronşită.

În cazul unor durate prelungite de lucru în mediu viciat, apar vărsături simple sau
sanguinolente.
Concentraţiile mari produc bronşite acute, lăcrimarea ochilor, lăcrimare, usturime.
Dizolvarea bioxidului de sulf în salivă şi înghiţirea acesteia poate duce la gastrită.

Stropirea cu bioxid de sulf lichid provoacă adevărate degerături datorită acţiunii sale de
răcire puternică (-5C). Se iau măsuri pentru:
o etanşarea perfectă a circuitului de gaze;
o exploatarea raţională a sistemului de ventilaţie şi întreţinerea în stare corespunzătoare a
acestuia;
o dotarea obligatorie a tuturor lucrătorilor cu mijloace de protecţie individuală (mască,
ochelari, mănuşi);
o urmărirea dinamică a concentraţiei de bioxid de sulf din mediul de lucru;
o respectarea normelor de manipulare şi conservare a recipientelor ce conţin gaz sub
presiune.

2. Monoxid de carbon

Se cunoaşte o singură modalitate sigură de acţiune a monoxidului de carbon şi anume

blocarea prin complexare a hemoglobinei şi formarea carboxihemoglobinei.
În acest fel oxihemoglobina devine inaptă pentru transportul oxigenului în organism.
Se împiedică astfel oxigenarea creierului care este cel mai uşor vulnerabil, creşte
permeabilitatea capilarelor şi ţesutului cerebral precum tensiunea intracraniană.
o Intoxicaţia acută: se manifestă prin senzaţie de tensiune şi pulsaţie în tâmple, ameţeli.
Pielea prezintă o coloraţie roşie;
o Intoxicaţia cronică: astenia este simptomul cel mai întânlit şi se concretizează prin
oboseală.

Se iau următoarele măsuri:

Depistarea sistematică a acestui gaz constituie prima măsură de prevenire tehnică care
permite a deduce modul cel mai eficient, individual sau colectiv.

43
 Tehnologia distilării petrolului

Protecţia se poate realiza:

A. Individual prin dotarea cu unul din următoarele aparate:

o Aparat pentru aducerea aerului curat din afara zonei infectate ;
o Aparat izolant cu oxigen;
o Aparat pentru reţinerea monoxidului de carbon.
B. Colectiv: se realizează prin etanşarea şi controlul instalaţiilor pentru
producerea manipularea şi depozitarea monoxidului de carbon.
o Combustia gazelor;
o Instruirea muncitorilor asupra pericolului de intoxicare cu monoxid de carbon.

3. Produse petroliere

Din categoria produselor petroliere cele mai toxice pentru organism sunt cele gazoase
şi cele în stare de vapori.
Asupra organismului are influenţe asupra sistemului nervos producând cefalee,dureri de
cap ameţeli iar în concentraţii mai mari produce buna dispoziţie ,extaz şi euforie, producând în
final paralizia sistemului nervos şi moartea.
S-a constatat că în timp îndelungat produsele petroliere lihide atacă globulele roşii din
organism dacă acesta este expus o perioadă îndelungată la acţiunea acestor produse.
Pentru preîntâmpinarea efectelor negative exercitate de prezenţa produselor petroliere
se iau următoarele măsuri:
o Când concentraţia în oxigen este sub 17% obligatoriu vor fi utilizate aparate de protecţie
a căilor respiratorii;
o Când se formează în vase închise unde se pot degaja primul lucru , gaze toxice în afară
de aparate de protecţia căilor respiratorii, lucrul va fi supravegheat din afară din afară
de două persoane;
o Toate utilajele supuse curăţirii şi care au vehiculat produse toxice vor fi deschise numai
după 24h răcire, spălare cu apă şi aerisire.
o La toate utilajele la care se efectuează lucrări care ar putea pune în libertate gaze toxice
se vor lua măsuri suplimentare de răcire cu apă în timpul lucrului;
o Toate utilajele care au vehiculat compuşii de sulf vor fi marcate special iar lucrul la
aceste utilaje se va executa după luarea tuturor măsurilor de securitate, instruirea
personalului şi întocmirea permiselor de executare.

CONSUMURI ENERGETICE
Instalaţia de DA este una din cele mai mari consumatoare de energie din cadrul unei
rafinării, alături de cracarea catalitică.

Soluţiile mai noi pentru reducerea consumului global de energie constau în:
o Creşterea randamentului cuptoarelor la 88 – 92% prin creşterea gradului de recuperare
a căldurii din gazele de ardere şi modificării constructive;
o Optimizarea schimbului de căldură pentru creşterea temperaturii de preîncălzire a
ţiţeiului;

44
 Tehnologia distilării petrolului

o Realizarea unor aparate consumatoare de energie electrică (pompe, compresoare,

răcitoare cu aer) cu performanţe ridicate.

Economia s-ar obţine prin încălzirea fluxului în fiecare etapă până la temperatura
necesară, integrarea completă a schimbului de căldură.
Cheltuielile pentru coloanele suplimentare de distilare, pentru schimbătoarele de căldură
şi pompe s-ar compensa prin scoaterea cuptorului din secţiunea de distilare atmosferică.

45
 Tehnologia distilării petrolului

SCHEMA GENERALĂ AUTOMATIZATĂ A INSTALAȚIEI

DE DA
Apa rec
tur Apa rec
retur
PC2

S2 gaze

TC2

LC2
V1

Apa uzata
Reflux FC2A
P2AR LC3
FC2
BU La rez.

Vapori stripati si AB

FC4

I-3LC4 FC4A
P3AR
S3
BG La rez.
Vapori stripati si AB
FC12
AB stripare

C1
LC5
P4AR FC5A
H1 S2
I-4
FC5

AB stripare FC13 Petrol la rez.

Vapori stripati si AB

FC6 S1 LC6 FC6A

I-5 P5AR

Abur stripare Motorina la rez.

FC14
TC1
Gaze Comb.

S-5 LC7
PC1 LC7
AB Stripare

FC11

S1
FC7
P6AR Rezidiu la DV

FC1

Titei desalinat

P1AR

46