Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nursing al cazurilor practice de rubeola

INTRODUCERE ŞI ISTORICUL BOLII

De aproape trei milenii se discută despre medicină şi cei care o practică.

Cei în halate albe sunt consideraţi cei mai buni prieteni şi confidenţi ai bolnavilor,
obligaţi moral să răspundă la orice chemare, fie zi sau noapte, în tot timpul vieţii.
O literatură imensă a încercat să supună opiniei publice, judecăţii ei aspre, dar drepte,
orice faptă reprobabilă săvârşită de un medic.
Medicul reprezintă pentru toţi membrii societăţii, un fel de samaritean de care îşi
leagă speranţele toţi oamenii bolnavi.
S-a discutat şi încă se discută mult despre eficienţa socială a medicinei, care în marea
ei diversitate cântăreşte greu, în ponderea factorilor care concură la sănătatea şi fericirea
omului de azi.
Întregul personal medical este răspunzător de orice act medical pe care îl face, trebuie
să aibă o foarte bună pregătire profesională, să pună un diagnostic, cât mai corect şi cât mai
precoce, să intrevină la timp în cazurile grave care nu permit temporizare.
Orice minut de amânare este un pericol, deoarece în cazurile grave evoluţia bolii este
rapidă şi, cu consecinţe ce nu pot fi prevăzute în gravitatea lor.

Bolile infecţioase sunt determinate de microorganisme patogene care au drept

caracteristică principală uşurinţa cu care se transmit de la o fiinţă la alta.
În definiţiile acestor boli intră atât caracterul lor infecţios cât şi caracterul lor
transmisibil (contagios).
Este necesar să se deosebească, clar noţiunea de infecţie de cea de boală infecţioasă,
deoarece nu sunt sinonime.
Prin infecţie se înţelege multiplicarea în urma pătrunderii unui agent infecţios în
ţesutul organismului animal, dar care nu este urmată obligatoriu de boală infecţioasă.

Pagina 1 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Boala infecţioasă este o manifestare mult mai complexă, în care pe lângă acţiunea
germenilor patogeni asupra organismului, intervine şi reacţia organismului faţă de aceştia în
variate forme şi intensităţi.
Prin contaminare se înţelege noţiunea de agent infecţios pe suprafaţa unui organism
(tegument) sau pe suprafaţa unor obiecte. Tegumentul poate fi uneori contaminat (prezenţă
pasivă a germenilor pe suprafaţa lui); iar alte ori poate fi infectat.
Caracterul contagios al acestor boli este strâns legat de cel infecţios, fiind datorat
transmiterii agenţilor patogeni de la un bolnav sau de la o persoană infectată la persoane
receptive, ceea ce se realizează prin diferite mecanisme şi anume:
transmiterea directă (imediată) prin contact (atingere, sărut, act sexual).
transmitere indirectă, prin aer (aerogenă) când aerul este contaminat cu picături sau
particule de praf purtătoare de germeni patogeni sau prin intermediul unor vectori (apă,
alimente, produse biologice)
În concepţia actuală, aşa cum medicina este înţeleasă şi aplicată în
ţara noastră profilaxia constitue o parte integrantă a fiecărei activităţi medicale, a
întregii activităţi de ocrotire a sănătăţii.
Rubeola este o viroză acută transmisibilă endemo-epidemică, întâlnită cu
predominanţă la vârsta copilăriei, caracterizată clinic prin manifestări catarale respiratorii,
febră, exantem maculopapulos, micropoliadenopatic, modificări sangvine şi evoluţie benignă.
Mult timp confundată cu rujeola şi scarlatina, rubeola a fost recunoscută ca entitate
independentă abia în anul 1881.
Legătura între rubeolă şi malformaţiile congenitale a fost stabilită în anul 1941 pe
baza observaţiilor oftalmologului australian Norman McAlister Gregg din Sidney privind
caracterele congenitale şi alte malformaţii grave la copiii proveniţi din mame care au
contactat infecţia rubeolică în primele 2-3 luni de sarcină.
Aceste fapte de observaţie referitoare la efectele teratogene ale virusului rubeolic au
fost întregite şi de altele culese în decursul anilor, dar în mod deosebit cu ocazia marii
epidemii de rubeolă din anul 1964 din SUA, care a afectat peste 50.000 de gravide cauzând
aproximativ 20.000 de malformaţii congenitale.
În anul 1949 S.G. Anderson şi în 1953 S. Krugman confirmă natura virală a bolii pe
voluntari pentru ca în anii 1961-1962 aproape concomitent, P.D. Parkman şi colaboratorii
[Link] şi F.A. Neva să izoleze şi să identifice virusul rubeolic pe culturi de celule de
rinichi de maimuţă, ceea ce a deschis calea către posibilitatea obţinerii vaccinului rubeolic.

Pagina 2 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rubeola este o boală cu răspândire universală fiind întâlnită în cele mai îndepărtate şi
izolate colţuri ale lumii.

DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE

Definiţie.

Rubeola este o boală infecţioasă eruptivă produsă de virusul rubeolic (mixovirus),

având o foarte mare contagiozitate; care se caracterizează clinic prin manifestări catarale
respiratorii uşoare, adenopatii, erupţie micromaculoasă, cu evoluţie benignă, adesea
inaparentă.
Dacă rubeola survine la gravide în primul trimestru de sarcină, determină malformaţii
congenitale severe.
Rubeola este o boală contagioasă specific umană. Este cunoscută de către populaţie
„pojarul mic”.
Rubeola este a 3-a febră eruptivă a copilăriei. Este viroza care afectează pe lângă
copii şi pe adulţi.
Transmiterea rubeolei se face direct pe cale aerogenă de la cazuri tipice sau atipice de
infecţie, incubaţia fiind de 2-3 săptămâni.
Poliadenopatia constituie semnul clinic cel mai constant al bolii, apărând primul,
persistând 2-6 săptămâni şi putând fi singurul semn al bolii în formele clinice fără erupţie şi
cu evoluţie afebrilă.

Etiologie.

Virusul rubeolei poate fi izolat de la bolnavi din lichidul de spălătură nazofaringiană,

cu 5-6 zile înainte de apariţia erupţiei şi aproximativ 7 zile după aceasta, din sânge, urină,
fecale, leucocite.
Conţine ARN monocatenar, nu prezintă variaţii de antigenitate, dar este foarte posibil
să prezinte variaţii în ceea ce priveşte teratogenitatea.
Poate fi cultivat pe sisteme celulare, unde produce un efect citopatogen (rinichi de
iepure).

Pagina 3 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Virusul rubeolic pătrunde în organism pe cale nazofaringiană şi realizează o viremie

(virusul poate fi izolat din sânge), care precede erupţia cu o săptâmână. Este un virus
limfotrop, prinderea ganglionilor limfatici în această boală fiind constantă.
Sunt numeroase forme subclinice, astfel încât nu se cunoaşte precis morbiditatea prin
rubeolă.
Boala apare la copilul de peste 6 luni, când dispare imunitatea transmisă
transplacentar.
Incubaţia bolii este de 8-15 zile, uneori mai mult până la 14-21 de zile.
Virusul rubeolic are dimensiuni între 100 şi 300 milimicroni, simetric sinusoidală,
posedă homaglutinină, se multiplică în culturi de celule primare (rinichi de maimuţă verde
africană, embrion şi amnios uman), fără a produce efect citopatic.
După unele proprietăţi, virusul rubeolic se apropie de mixovirusuri, fiind încadrat de
unii autori în acest grup; după alte proprietăţi se aseamănă cu arbovirusurile, de aceea Tourier
îl integrează printre togavirusuri, alături de virusul febrei galbene şi alte arbovirusuri.
Rezistenţa virusului rubeolei în mediul extern sub influenţa căldurii, radiaţiilor
ultraviolete, luminii solare ca şi faţă de substanţe dezinfectante de uz curent este redusă.

Boala la om.

Poarta de intrare: amigdalele, mucoasa faringiană şi conjunctivală.

Virusul poate fi izolat din exsudat nazofaringian, urină, sânge, fecale, placentă şi
organe de la fătul cu rubeolă congenitală.

Epidemilogia şi anatomia patologică.

Rubeola este o boală de răspândire universală, care apare sporadic sau în epidemii.
Epidemiile nu pot fi însă sesizate în deplinătatea lor, din cauza numeroaselor forme atipice,
fără erupţie, care apar concomitent.
Epidemiile de rubeolă din insulele Falkland şi St. Paul au arătat că boala a cuprins
90% din populaţie. Epidemiile mai mari survin la intervale de 6-9 luni.

Morbiditate.

Pagina 4 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rubeola nefiind o boală declarabilă nu se cunoaşte cu exactitate morbiditatea. Pe de

altă parte, o proporţie însemnată de cazuri (30-50%) evoluează ca infecţii subclinice.
Frecvenţa acestor cazuri este demonstrată şi de procentul reacţiilor pozitive în raport
cu vârsta.
În ţările unde s-a introdus vaccinarea antirubeolică (1969) s-a obţinut o scădere cu
90% a numărului de cazuri, concomitent cu o scădere a rubeolei congenitale şi o suprimare a
marilor epidemii.

Vârsta.

S-a observat că rubeola, ca erupţie şi evoluţie, este mai severă la adult decât la copil.
Sexul nu joacă nici un rol.
Ca sezon, cazurile sunt mai frecvente iarna şi primăvara.

Mortalitea şi letalitatea.

Mortalitatea şi letalitatea prin rubeolă nu sunt cunoscute.

Decesul prin rubeolă este cu totul excepţional (numai în encefalita rubeolică).

Sursa de infecţie.

Sursa de infecţie este omul bolnav, inclusiv cei cu infecţii subclinice. Izolările de
virus au arătat că nou-născuţii cu rubeolă congenitală sunt excretori de virus timp îndelungat
(câteva luni-un an), constituind sursa de infecţie pentru persoanele din jur.
Virusul se elimină prin secreţiile nazofaringiene şi prin urină.

Contagiozitatea.

Rubeola este foarte contagioasă. Perioada de contagiozitate începe cu circa 7 zile

înainte de erupţie şi durează 5 zile după apariţia acesteia, timp în care se poate izola virusul.
În rubeola congenitală durata de contagiozitate se întinde pe mai multe luni şi chiar un
an.

Pagina 5 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Modul de transmitere este direct şi aerogen.

Imunitatea.

Imunitatea conferită de boală este solidă şi de lungă durată. Se cunosc totuşi (3-10%
din cazuri), reîmbolnăviri, mai rar clinice şi de obicei subclinice.
Reinfecţiile sunt mai frecvente la persoane cu imunitate artificială (postvaccinală).
Din studiul reinfecţiilor de rubeolă la gravide, rezultă că reinfecţia nu afectează fătul sau cel
puţin riscul este minimal.
Virusul rubeolic intră în organism pe cale nazofaringiană şi diseminează în organism
producând o viremie, dovedită prin izolarea virusului din sânge (cu 7 zile înainte de erupţie),
în organism, virusul rubeolic, fiind un virus limfotrop produce o reacţie constantă din partea
ganglionilor limfatici, care îşi măresc volumul în mare parte prin stimularea formării
leucocitelor tinere şi prin apariţia de plasmocite.
Virusul rubeolic a fost izolat şi din tegument la nivelul exantemului. Se consideră că
exantemul exprimă manifestarea unui fenomen la acest nivel, determinat de un complex virus
rubeolic – anticorpi.

TABLOUL CLINIC. EXAMENELE DE LABORATOR.

Debutul se face cu discretă ascensiune termică, fenomene catarale moderate şi o

discretă faringită, cefalee şi indispoziţie generală.
De obicei debutul este mai zgomotos la copii, erupţia apărând direct sau precedată de
o scurtă perioadă catarală.
La adulţi debutul poate fi cu febră înaltă şi cu catar respirator, alături de adenopatie,
durează cel mult două zile.
Tabloul clinic este dominat de tumefierea ganglionilor limfatici în special al celor
occipitali, retro şi submastoidieni, laterocervicali şi submaxilari.
Ganglionii au consistenţă crescută, sunt uşor sensibili şi nu supurează niciodată.
Tumefacţiile ganglionare apar cu 4-10 zile înainte de erupţie şi mai pot persista 2-6
săptămâni constituind „primul şi ultimul semn al rubeolei”.
Adenopatia rubeolică constitue un semn constant al bolii, fiind adesea singura ei
manifestare.

Pagina 6 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Erupţia apare mai întâi pe faţă, se generalizează repede, în câteva ore, cuprinzând
trunchiul şi membrele; este alcătuită din pete mici, fără tendinţă de confluenţă, mai puţin
infiltrate şi mai puţin roşii decât cele din rujeolă.
În timpul erupţiei bolnavul are febră şi adenopatii. Adenopatiile precedă de obicei
erupţia cu o săptămână su pot să persiste mai multe săptămâni sau chiar luni. Adenopatia
poate să rămână singura manifestare a bolii. Uneori se poate observa o discretă
splenomegalie.
Faza de stare începe o dată cu apariţia exantemului caracteristic:
apare într-un singur val
este generalizat cuprinzând concomitent faţa, trunchiul şi membrele
este micromaculos constituit din pete mărunte de dimensiunea unui bob de linte sau
de orez de culoare roz în număr variabil
Faza de stare durează în jur de 3-5 zile. Convalescenţa trece rapid, fără afectarea stării
generale, a capacităţii de muncă. Rareori este afectată de astenie şi artralgii persistente.
Boala lasă imunitate durabilă, pe viaţă.

Examene de laborator.

Sugestivă pentru diagnostic este leucograma, cu leucopenie moderată şi plasmocitoză

1-10% cu neutropenie, VSH – ul este normal.În vederea confirmării, deşi este posibilă
cultivarea virusului din secreţii faringiene, se recurge doar la sero diagnostic.

Forme clinice.

La copii sunt forme uşoare mai frecvent decât la adulţi, cu absenţa erupţiei.
La adulţi boala decurge uneori mai sever atât prin prodroame cât şi prin intensitatea
erupţiei şi a altor simptome (artralgii) supărătoare.
Rubeola fără erupţie, împreună cu numeroase infecţii subclinice, decelabile serologic
sau prin leucogramă formează 30-50% din totalul cazurilor de rubeolă.

Complicaţiile şi evoluţia bolii.

Pagina 7 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Complicaţiile sunt foarte rare în rubeolă (otite, angine, pneumonii) prin suprainfecţii
bacteriene.
Dintre complicaţiile atribuite virusului rubeolic :
artrita rubeolică (reumatismul rubeolos), produsă de virusul rubeolic se manifestă prin
dureri şi tumefieri articulare şi periarticulare, cu durată de 2-3 săptămâni simulând
reumatismul articular acut.
Apare îndeosebi la adulţi în 15-25% din cazuri afectând articulaţiile mici de la degete,
pumni, încheietura piciorului, genunchi.
purpura trombocitopenică urmează la câteva zile după erupţie. Începe brusc prin febră
ridicată, urmată de peteşii, echimoze, hemoragii (epistaxis, gingivoragii, uneori hematurii,
hematemeză, melenă)
encefalita sau encefalo-mielita apare către sfârşitul perioadei eruptive manifestându-se
prin cefalee, convulsii, dezorientare, ataxie şi comă. Decesul survine rar. Vindecarea se obţine
deseori fără sechele psihice sau neurologice, alteori rămân anomalii pe EEG şi sechele
psihice severe.
Etiopatogenia este probabil alergică. Nu s-a reuşit izolarea virusului rubeolic din
encefal sau LCR

RUBEOLA LA GRAVIDE.

Apărută la gravide în primele trei luni de sarcină, rubeola poate să determine leziuni
grave ale embrionului şi apoi ale fătului.
Ea este urmată, de regulă, de infecţia produsului de concepţie, determinând tabloul
grav şi complex de rubeolă congenitală: copii malformaţi, avorturi, decese „in utero”.
Rubeola congenitală cronică evolutivă, se desfăşoară în toată viaţa fetală şi după
naştere.
Este o boală gravă a nou-născutului cu numeroase localizări: hepatosplenomegalie,
sindrom hemoragic, osteocondrită.
Clinic se constată: hipotrofie, purpură sau trombocitopenie, hepatosplenomegalie,
icter fără semne de laborator – citoliză.
Serologic s-a demonstrat că nou-născutul cu rubeolă congenitală este capabil să
formeze anticorpi IgM, ceea ce arată că există competenţă imunologică, dar nu sunt în stare
să ducă la vindecare.

Pagina 8 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Diagnostic pozitiv şi diferenţial.

Diagnosticul pozitiv se bazează pe datele clinice, datele epidemiologice şi

leucogramă.
În lipsa erupţiei şi numai în epidemii se poate diagnostica după leucogramă şi
prezenţa adenopatiilor.
Se apreciază ca cert diagnosticul de rubeolă în următoarele situaţii:
prima probă cu titru mic, a doua probă cu creşterea titru de cel puţin 4 ori.
Diagnosticul rubeolei este dificil în formele subclinice şi atipice (fără febră, fără
erupţie), în care numai probele specifice şi datele epidemiologice pot ajuta.

Diagnosticul diferenţial.

Diagnosticul diferenţial al rubeolei se face în primul rând cu rujeola şi scarlatina.

Deoarece rubeola survine la tineri şi poate evolua afebril, prezenţa erupţiei rozate
trebuie să facă medicul să ia în considerare şi luesul secundar.
Erupţia rujeoliformă poate să apară şi în mononucleoza infecţioasă, în enteroviroze şi
în unele alergii medicamentoase.

În funcţie de manifestărea clinică dominantă se face cu:

exanteme alergice
alte boli eruptive
rubeola infantum (exantemul de Boston) dat de herpesvirus tip 6 (boală mult mai rară)
megalovirusul infecţios
luesul secundar
pitiriazisul rozat Gilbert (este lipsit de adenopatii)

Diagnosticul diferenţial între scarlatină, rujeolă şi rubeolă

Pagina 9 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Scarlatină Rujeolă Rubeolă

Incubaţia medie în 3-6 10 17-18
zile (limite) (1-10) (8-10) (14-21)
Debut Brusc, cu febră, Progresiv, cu febră Variabil, cu
angină, vărsături şi catar adenopatii, febră,
erupţii
Invazia (perioada 1 zi (angină roşie 3 zile (catar ocular 0-1 zi (adenopatii,
preeruptivă) sau pultacee, stare nazobronşic, uşor catar)
toxică) exantem Koplic)
Aspectul erupţiei Micropapuloasă, Micropapuloasă, cu Macule mici,
fond congestiv, piele indemnă, culoare roz
aspră la pipăit catifelată
Debutul erupţiei La gât şi piept După urechi La faţă şi gât
Generalizarea Rapidă (sub 2 ore) În 3 zile descendent Rapidă (ore)
Durata erupţiei Scurtă (3-4 zile) 5-6 zile Scurtă (2-3 zile)
Evoluţia erupţiei Descuamaţie Pigementare Fără urme
furfuracee precoce, cafenie
în lambouri tardivă
Senzaţia subiectivă Prurit Fără Uneori prurit
Semne particulare Masca Filatov Facies plâns
Semnul Pastia -
Semnul Borsieri
Ciclul lingual
Febră Înaltă, câteva zile Difazică Uneori absentă
Alte semne clinice Angină, stare toxică Catar respirator Poliadenopatie (ggl.
(mai rar intestinal) occipitali)
Complicaţii Toxico-septice, Suprainfecţii Periarterită, efect
postinfecţioase bacteriene, crep, teratogen
pneumonie virală,
encefalită
Diagnostic Clinic Clinic Clinic
Epidemiologic Serologic Serologic
Laborator Epidemiologic (plasmocitoză)
Citodiagnostic
Diagnosticul diferenţial se face şi cu alte febre eruptive ca eritemul infecţios şi rujeola
infantum.

Eritemul infecţios (megaleritemul, boala „V”).

Pagina 10 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Este o boală virală cu etiologie neprecizată (virusul înrudit cu virusul rujeolic sau cu
un virus ECHO), febră eruptivă rar întâlnită în practica medicală. Apare sporadic sau în
epidemii de amploare diferită.
Transmiterea bolii se face pe cale aerogenă, iar incubaţia este de 5-12 zile. Nu există
perioadă preeruptivă.
Boala începe cu erupţie la nivelul obrajilor, apar maculopapule, care în câteva ore
confluează formând placarde mari de culoare roşie-violacee-liliachie.
În următoarele câteva zile erupţia se generalizează descendet, având distribuţie
centrifugală: elementele eruptive sunt mari, cu contur geografic, cuprind membrele, îndeosebi
pe faţa lor de extensie, iar trunchiul rămâne liber.
Erupţia durează 6-10 zile, eflorescenţele ştergându-se mai întâi central, persistând
marginile de contur neregulat.
În unele cazuri, pot să apară valuri eruptive succesive, care prelungesc durata bolii
până la trei săptămâni.
În afară de erupţie, bolnavii de megaleritem prezintă febră faringiană, congestie
moderată faringiană. Starea generală este bună.

Leucograma arată eozinofilie moderată (sub 10%).

Diagnosticul pozitiv al megaleritemului este uşor în epidemie, dar foarte dificil în
formele sporadice sau la început de epidemie.
El se stabileşte pe baza datelor clinice: erupţie la faţă şi membre, alcătuită din pete
infiltrate confluente, cu contur policlinic şi culoare roşie-violacee, absenţa perioadei
preeruptive şi caracterul şters al febrei şi al fenomenelor generale pot ajuta diagnosticul.
Erupţia din megaleritem sugerează erupţia din eritemul exsudativ polimorf şi din
unele cazuri de boală a serului.
La început, când erupţia este situată numai pe obraji, ea seamănă cu cea din lupusul
eritematos.

Rozeola infatum.

Rozeola infatum (exantemul subit postfebril, boală „VI”).

Pagina 11 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Este o febră eruptivă, care apare numai la copilul sub doi ani îndeosebi la sugari. Se
caracterizează printr-un prodrom febril instalat brusc, care durează 3-4 zile şi se termină „în
criză”, fiind urmat imediat de o erupţie maculopapuloasă sau micromaculoasă punctată.
Erupţia se generalizează rapid, în câteva ore şi dispare după 1-2 zile, fără urme.
Caracterul insolit şi subit al instalării a unei erupţii de scurtă durată, survenită după 3-
4 zile de hipertermie, reprezintă argumentul major de diagnostic.
Leucograma arată leucopenie cu limfocitoză marcată 75-90%.

Alte boli cu erupţie de tip congestiv.

Alte boli virale, care evoluează fără manifestări cutanate, pot reprezenta forme clinice
eruptive în care erupţia este de tip congestiv.
Unele enteroviroze cu virusuri ECHO sau Coxsackie pot produce erupţii congestive.
Astfel exantemul Boston produs de virusul 16 ECHO, prezintă o erupţie maculopapuloasă de
culoare roz dispusă centripet, care apare după 2-3 zile de febră.
Tipul 9 ECHO, produce meningită însoţită de erupţie rujeoliformă sau rubeoliformă,
boala evoluând cu febră difazică, algii şi meningită cu LCR clar.
Tipurile ECHO 4 şi 6 şi mai rar tipurile 2,3,5 şi altele pot da meningită acută seroasă
sau numai boală febrilă, uneori însoţite de erupţie maculoasă de tip congestiv.
Şi unele tipuri de adenovirusuri (1,2,3) au fost izolate din boli febrile cu erupţie de tip
rubeoliform sau scarlatiniform.
Diagnosticul de certitudine se stabileşte pe baza izolării virusului şi a creşterii
semnificative a anticorpilor specifici în convalescenţa bolii.
Boala Gianotti-Crosti este o manifestare clinică neobişnuită, febril eruptivă, a infecţiei
cu virusul hepatitic B, descrisă la copii sub 5 ani.
Erupţia apare după câteva zile de la debutul bolii (febră, poliadenopatii, cefalee,
artralgii, astenie şi inapetenţă) şi este alcătuită din papule de culoare roşie, apoi violacee
dispersate simetric pe membrele inferioare, mai puţin pe cele superioare, faţă şi gât,
respectând trunchiul (de unde numele de acrodermitită).
Elementele eruptive nu produc senzaţii subiective şi persistă timp de 1-2 luni.
În mononucleoza infecţioasă, în 8-10% din cazuri, apare o erupţie rubeoliformă sau
scarlitiniformă, mai rar peteşială; proporţia creşte la 80% la bolnavii care au luat ampicilină.

Pagina 12 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

În limfocitoza infecţioasă sau descris cazuri cu erupţie rujeoliformă, boala fiind

diagnosticată în izbucniri epidemice prin leucocitoză importantă (30.000-100.000/mm 3) cu
limfocitoză 65-90%.
În chorimeningita limfocitară are o evoluţie afebrilă difazică, în primul episod
premeningitic, cu aspect pseudogripal, poate să apară o erupţie congestivă fugace.

Prognostic.

Prognosticul rubeolei este favorabil. Cazurile letale sunt excepţionale (encefalită).

Rubeola congenitală constitue o problemă gravă, de interes social (anomalii
congenitale, potenţial de contagiozitate a acestor cazuri).
Boala se termină prin vindecare. Cazurile letale sunt excepţionale şi anume în rubeolă
complicată cu encefalită.

TRATAMENT.

Tratamentul rubeolei constă în:

tratament igieno-dietetic
simptomatic
profilactic

Tratament igieno-dietetic.

Repausul la pat est obligatoriu pe toată durata exantemului şi încă 4-5 zile de la
dispariţia acestuia (în total 8-10 zile).
În camera de izolare a bolnavului, spaţioasă, luminată şi moderat încălzită (20 oC) nu
vor avea acces decât persoanele care îngrijesc bolnavul.
Este indicată o igienă corectă a tegumentelor şi a mucoaselor (cavitatea bucală se
curăţă de câteva ori pe zi după mese, prin gargară cu infuzie de muşeţel), se face toaleta
zilnică a ochilor cu infuzie de muşeţel.
Alimentaţia se adaptează perioadei de boală:

Pagina 13 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

în perioada eruptivă, regimul constă în lapte, iaurt, compot, supă de zarzavat, apă
minerală, sifon
în 2-3 zile se trece la o alimentaţie completă

Tratamentul simptomatic.

Febra de obicei este moderată, de cele mai multe ori, de tratamentul antitermic.
Durerile articulare, se tratează cu acid acetilsalicilic (1,5-3 g/zi la adult; 0,10-0,20 g/zi
la copilul până la 2 şi 1/2 ani; 0,20-0,50 g/zi între 2 şi 1/2 – 15 ani).

Tratamentul profilactic.

Profilaxia rubeolei se bazează pe măsuri nespecifice şi pe profilaxia specifică.

O atenţie deosebită se acordă profilaxie rubeolei la gravide declararea rubeolei se face
numeric, pe dări de seamă periodice. Rubeola congenitală se declară obligatoriu în unele ţări
(SUA).
Izolarea este indicată pentru 7 zile la domiciliu (cu excepţia cazurilor complicate şi a
cazurilor de rubeolă la gravide). În cazurile când există în apropiere gravide izolarea va fi
strictă.
Măsurile de izolare se iau şi faţă de copiii cu rubeolă congenitală, care pot fi
eliminatori de virus timp de mai multe luni sau 1-2 ani.
Dezinfecţia şi carantinarea contacţilor nu sunt necesare. Investigarea contacţilor se
face numai pentru gravide, contacte de rubeolă, care vor fi luate în evidenţă.
Este recomandabil a fi investigate serologic pentru a se constata starea de receptivitate
sau de imunitate (circa 75-90% din adolescente şi femei fertile sunt imune la rubeolă) precum
şi pentru precizarea unei eventuale infecţii rubeolice.

Profilaxia specifică.

Aceste măsuri vizează populaţia feminină pentru profilaxia rubeolei la vârsta fertilă:
profilaxia pasivă cu gamaglobuline „standard” sau cu imunoglobuline umane
specifice antirubeolice, este indicată numai pentru gravidele contacte de rubeolă receptive,
care nu acceptă avortul terapeutic şi doresc să menţină sarcina

Pagina 14 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Efectul preventiv este însă dubios sau inexistent, obţinându-se numai o suprimare (sau
atenuare) a simptomatologiei bolii şi o diminuare şi scurtare a excreţiei faringiene a virusului.
Viremia nu este prevenită decât inconstant, riscul de rubeolă congenitală neputând fi evitat.
Administrarea trebuie să se facă, cât mai curând după expunerea infectantă, iar doza
utilă este de 20 ml IM.
profilaxia activă – cu virus rubeolic viu atenuat a fost introdus din 1969, cu tulpina
Cemdehi P.P.
Ulterior, s-au introdus vaccinuri cu alte tulpini (HPV-77 şi RA-27/3).
Primele două tulpini conferă o imunitate mai slabă şi reacţii mai puternice, în timp ce
vaccinul RA-27/3 este mai bine tolerat şi induce titruri H.A.I. protective şi de durată
S-a încercat şi un vaccin cu o tulpină de virus rubeolic atenuat, din Japonia, despre
care există unele date că nu ar fi teratogen. Vaccinul rubeolic se aplică într-o singură doză pe
cale parenterală. Conversiunea serologică după vaccin este de 95-100%.
Vaccinul RA-27/3 introdus în 1978 se aplică astăzi de preferinţă.
Indicaţii: copiii 1-12 ani şi persoanele de sex feminin receptive la rubeolă aflate la o
vârstă fertilă.
În unele ţări, vaccinul rubeolic se aplică, concomitent cu alte două vaccinuri vii
atenuate – rujeolic şi urlian. Rezultatele vaccinării antirubeolice sunt extrem de favorabile,
obţinându-se o scădere considerabilă a morbidităţii prin rubeolă şi o reducere a rubeolei
congenitale la câteva zeci de cazuri.
Se prevede astfel o eliminare a rubeolei ceea ce necesită însă o acoperire vaccinală
foarte ridicată.
Contraindicaţii: persoane cu imunodeficienţă; femei gravide, femei care pot deveni
gravide în următoarele trei luni după vaccinare, deoarece vaccinarea antirubeolică produce o
viremie şi virusul rubeolic poate fi izolat din faringe şi din secreţiile cervicale uterine la
femeile vaccinate.
Această ultimă contraindicaţie, teoretic foarte justificată, nu s-a confirmat însă în
practică. Astfel din 170 de cazuri de gravide receptive la rubeolă, vaccinate întâmplător în
primele trei luni de sarcină, riscul de rubeolă congenitală a fost 0.
Teoretic se admite totuşi un risc, calculat de cel mult 0,1% ţinând seama că virusul
rubeolic din vaccin trece prin placentă şi poate infecta produsul de concepţie.
Aproximativ 1-2% copii născuţi din gravide vaccinate rubeolic prezintă evidenţa
serologică de infecţie subclinică.

Pagina 15 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

În concluzie, deşi riscul de infecţie embriofetală este mic şi apariţia rubeolei

congenitale după vaccinare este practic nulă, vaccinarea antirubeolică rămâne contraindicată
la gravide ca şi contactul acestora cu cei vaccinaţi antirubeolic.

Toleranţa.

Vaccinurile rubeolice sunt bine tolerate. Vaccinul RA-27/3 este cel mai bine tolerat.
Reacţii postvaccinale (tranzitorii): artralgii sau artrite (10-14% după tipul de vaccin),
nevrite periferice cu parestezii (excepţional).
Imunitatea postavaccinală este de lungă durată (probabil toată viaţa).
Studii recente au arătat o persistenţă a anticorpilor în 90% din cazuri după 18 ani de la
vaccinare.
Reinfecţii cu virusul rubeolic „sălbatic” la vaccinaţii antirubeolic sunt posibile dar
fără riscul producerii unor malformaţii congenitale.

Avortul terapeutic.

În cazul unei rubeole apărute la gravide în primul trimestru (formă clinică tipică sau
fără erupţie, sau infecţie subclinică) este indicat avortul terapeutic.
Evident gravidele imune la rubeolă (dovedit prin teste serologice) pot păstra sarcina
fără riscul rubeolei congenitale.

Planul de îngrijire
Nursing al cazurilor practice

2001 Cazul clinic nr.1

N B.E. F.O. 138
U Data naşterii: 14.07.1996
R Localitatea: Băileşti
S Data internării: 21.02.2001
I Data extrenării: 28.02.2001

Pagina 16 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

N Diagnostic la internare: Rubeolă

G Diagnostic la extenare: Rubeolă formă medie
Starea la ieşire: vindecat clinic
Cazul numărul 1.

Nume Becherescu
Prenume Emilia
Starea civilă necăsătorită
Greutatea 52 kg
Talia 144 cm
Data naşterii 14.07.1996
Localitatea Băileşti
Data internării 21.02.2001
Data extrenării 28.02.2001
Diagnostic la internare Rubeolă
Diagnostic la extenare Rubeolă formă medie
Starea la ieşire Vindecat clinic

Comunicarea.

Pentru a putea concepe planul de nursing pentru îngrijirea bolnavului, am purtat

discuţii cu acesta din care am obţinut date referitoare la apariţia primelor semne şi simptome
ale bolii, motiv pentru care s-a prezentat la spital.

Anamneza.

Antecedente heredo-colaterale: familie sănătoasă

Antecedente personale:
patologice - rujeolă la 4 ani
- varicelă la 5 ani
fiziologice - menarha la 12 ani
- ciclu regulat
Condiţii de viaţă şi muncă: bune

Pagina 17 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Comportament faţă de mediu: normal

Motivele internării.

Cefalee, ameţeli, greţuri, astenie, stare generală alterată, disconfort, artralgii, erupţie
maculopapuloasă pe faţă, trunchi şi membre de mărimea unui bob de orez, de culoare roz, în
număr variabil.

Istoricul bolii.

Boala debutează în urmă cu 2 zile cu subfebrilitate (37,5-37,9 oC), cefalee, astenie,

ameţeli, catar oculo-nazal, erupţie micropapuloasă pe faţă, trunchi şi membre, disconfort.
Se prezintă la camera de gardă, de unde este trimisă pentru internare şi tratament de
specialitate în secţia Boli Infecţioase.

Examenul clinic

S-au constatat următoarele aspecte patologice:

erupţie micropapuloasă pe faţă, trunchi şi membre, de mărimea unui bob de orez, în
număr variabil
febră
catar oculo-nazal
artralgii
cefalee
odinofagie

Apreciere.

Pe baza datelor culese de la bolnav, la examenul clinic obiectiv,

efectuat de medic, şi din observaţiile efectuate s-au stabilit următoarele: cefalee, catar
oculo-nazal, ameţeli, erupţie micropapuloasă, subfebră.

Manifestări obiective.

Pagina 18 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cefalee, astenie, adenopatii dureroase localizate laterocervical, retroauricular.

Ganglionii sunt mici, mobili.

Analiza datelor culese.

Coroborând datele din anamneză şi istoricul bolii cu datele obţinute la exanenul

clinic, cu cele paraclinice din foaia de observaţie a bolnavului precum şi cu observaţiile
proprii, s-a propus diagnosticul de rubeolă.

Evaluare.

Din analiza datelor obţinute am stabilit că, din punt de vedere al dependeţei
pacientului este vorba despre un bolnav cu rubeolă formă medie care necesită îngrijiri
privind:
combaterea cefaleei, subfebrilităţii, adenopatiilor dureroase laterocervicale,
retroauriculare
asigurarea condiţiilor igieno-sanitare şi de mediu fizic care să-i permită bolnavului
refacerea fizică şi psihică
asigurarea administrării medicamentelor prescrise de medic
educaţie sanitară privind modul de comportare în spital şi după externare

Examenul clinic.

Stare generală – alterată

Tegumente – exantem caracteristic care apare într-un singur val, generalizat,
cuprinzând faţa, trunchiul şi membrele, micropapulos sub formă de pete mărunte de
dimensiunea unui bob de orez, de culoare roz.
Mucoasa faringelui este hiperemică, necaracteristică, iar mucoasa palatală prezintă un
desen vascular cu aspect marmorat.

Sistem osteo-articular: integru, artralgii

Ţesut musculo-adipos: normal repezentat

Pagina 19 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sistemul ganglionar: adenopatii dureroase localizate laterocervical, retroauricular,

ganglionii sunt mobili, de mărimea unui bob de orez
Aparatul respirator: în limitele normale
Aparatul cardio-vascular: şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio-
claviculară stângă, matitatea cardiacă în limite normale, zgomote cardiace ritmice, bine
bătute, A.V. = 70 b/min.
Aparatul digestiv şi anexe: inapetenţă, abdomen suplu, ficat în limite normale, splină
nepalpabilă, tranzitul intestinal normal.
Aparat uro-genital: lojele renale libere, micţiuni fiziologice normale.
Sistem nervos: ROT prezente, nu sunt semne de iritaţie meningiană.

Planul de îngrijire
Nursing după conceptul Virginiei Henderson

Problema şi cauza.

Febră, frisoane, cefalee, anxietate, vărsături, inapetenţă, artralgii, erupţie

micropapuloasă pe faţă, trunchi şi membre.

Manifestări de dependenţă.

Stare generală alterată, disconfort, cefalee, febră, vărsături, anxietate, inapetenţă,

atrofii.

Obiective.
Combaterea febrei, cefaleei, vărsăturilor, artralgiilor.
Asigurarea unui microclimat corespunzător în salon.
Asigurarea alimentaţiei şi hidratării corecte.
Asigurarea lenjeriei curate de corp şi de pat.
Educaţia sanitară privind boala sa.

Intervenţii proprii.

Pagina 20 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Psihoterapie pentru combaterea anxietăţii: repaus la pat.

Asigurarea aerisirii salonului şi menţinerea temperaturii constante şi a unui
microclimat corespunzător.
Pregătirea bolnavulu pentru internare, întocmirea documentaţiei (F.O., F.T.).
Monitorizarea bolnavului (înregistrarea funcţiilor vitale în foaia de temperatură).
Alimentarea corespunzătoare a bolnavului.

Problema Obiective de realizat Rolul asistentei medicale Evaluare

Rol autonom Rol delegat
Cefalee Internarea in spital Pregatirea bolnavului Psihoterapie Bolnavul partial
Disconfort Trecerea prin filtrul pentru vizita medicala Pregatirea pentru vizita dependent,internat pe
Greturi sectiei Ajutarea bolnavului medicala cefalee, disconfort, g
Disfagie Asigurarea confortului pentru efectuarea Pozitionarea bolnavului disfagie,astenie, amet
Astenie Asigurarea igienei toaletei pentru vizita medicala generala alterata, artr
Ameteli Culegerea datelor Repartizarea in salon Monitorizarea functiilor eruptie micropapuloa
Stare generala Intocmirea F.O. Ajutarea bolnavului vitale(inregistrarea lor fata, trunchi, neliniste
alterata Monitorizarea functiilor pentru imbracarea in P- 84 bat/min subfebril
Artralgii vitale efectivele sectiei TA- 120/85 mm Hg Se completeaza FO in
Eruptie Asigurarea unui Monitorizarea functiilor T – 37 o C ) anamnezei si se hotar
micropapuloas microclimat vitale Afisarea analizelor de internarea pentru trat
a pe fata, corespunzator Recoltarea analizelor de laborator investigatii
trunchi, Asigurarea alimentatiei laborator(VSH, Hb, ( NL -7800/mm Hb – 12g In urma interventiei m
membre corespunzatoare ureea serica, Glicemia) % bune bolnavul raspun
Neliniste Prevenirea Asistarea medicului la VSH- 28mm/h la planul de ingrijire
Subfebrilitate complicatiilor consultatia bolnavului, Uree serica – 0,40g%
Poliadenopatie infectioase psihoterapie Glicemie- 88 mg % )
([Link], Educatie sanitara Servirea cu Examinarea sedimentului
axilari,occipita Combaterea anexietatii instrumentar urinar patologic
li) Asigurarea confortului Administrarea
fizic medicamentelor
Urmarirea functiillor (calmantelor, constatarea
vitale si vegetative greturilor,
nelinistii,cefaleii

Pagina 21 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

antiaritmice,acid
acetilsalicilic, paracetamol,
vitamina C200 )
Asigurarea alimentatie
Restabilirea echilibrului
hidroenergetic
Problema Obiective de realizat Rolul asistentei medicale Evaluare
Rol autonom Rol delegat
Astenie Monitorizarea Pregatirea bolnavului Asistarea la vizita Bolnavul cu stare gen
Ameteli bolnavului pentru vizita medicala medicala mediocra raspunde bi
Catar Asigurarea alimentatiei Administrarea Pozitionarea bolnavului tratamentul prescris d
oculonazal Asigurarea medicamentelor Psihoterapie Bolnavul partial depe
(stranut, medicamentelor Monitorizarea functiilor Educatie sanitara privind privind necesitatea de
rinoree) Asigurarea bolnavului vitale( P- 84 bat/min modul de comportare si de manca, de a se imbra
Poliadenopatie cu tavita si plosca TA- 120/85 mm Hg luare a medicamentelor si pastra tegumentele
Eruptie Pregatirea bolnavului T – 37 o C ) Reechilibrarea electrolitica de a evita pericolele,
micropapuloas pentru efectuarea Respectarea si Administrarea o buna postura
a analizelor de laborator asigurarea alimentatiei medicamentelor Bolnavul schilibrat fi
(pete mici cu Ameliorarea asteniei, Realizarea igienei (calmantelor, psihic afebril 37 o C
tendinta de ametelii corporale a bolnavului simptomatice)
confluenta,mai Bolnavul sa fie Schimbarea lenjeriei de Asigurarea repaosului la
putin rosii echilibrat hidroenergetic corp si de pat pat
decat in Intretinerea Hidratarea bolnavului
rujeola, pe tegumentelor si cu siropuri , ceaiuri
membre mucoaselor curate Recoltarea analizelor de
eruptia Asigurarea lenjeriei de laborator(VSH, Hb)
seamana cu pat si de corp
cea de la Gargara cu ceai de
scarlatina musetel
(micromacule Asigurarea unui
usor infiltrate microclimat
fara fond corespunzator
congestiv) Psihoterapie
Artralgii Educatie sanitara

Pagina 22 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pervenirea
complicatiilor
Pregatirea pentru
examenul faringian

Problema Obiective de realizat Rolul asistentei medicale Evaluare

Rol autonom Rol delegat
Astenie Monitorizarea Pregatirea bolnavului Asistarea la vizita Bolnavul cu stare gen
Ameteli bolnavului pentru vizita medicala medicala mediocra raspunde bi
Cefalee Asigurarea Administrarea Pozitionarea bolnavului tratamentul prescris d
Eruptie medicamentelor medicamentelor Educatie sanitara Bolnavul echilibrat fi
micropapuloas Bolnavul sa fie Monitorizarea functiilor Reechilibrarea electrolitica psihic subfebril 37 o C
a echilibrat hidroenergetic vitale in F.T. Administrarea medicamen-
Greturi Intretinerea ( P- 84 bat/min telor
Subfebrilitate tegumentelor si TA- 120/85 mm Hg Asigurarea repaosului la
Anexietate mucoaselor curate T – 37 o C ) pat
Combaterea anexietatii Respectarea si
asigurarea alimentatiei

Problema Obiective de realizat Rolul asistentei medicale Evaluare

Rol autonom Rol delegat
Artralgii Asigurarea confortului Psihoterapia Crearea unui microclimat Bolnavul a raspuns b
Cefalee Prevenirea Asistarea la vizita corespunzator planul de ingrijire pre
Greturi complicatiilor medicala Pregatirea fizica si psihica medic
Disfagie infectioase Informarea bolnavului a bolnavului in vederea Afebril
Afebril Asigurarea cu privire la respectarea efectuarii vizitei medicale Apetenta
Linistit microclimatului regimului alimentar Administrarea medicamen- Echilibrat fizic si psih
Stare generala Diminuarea nelinistii si Solicitarea pacientului telor
buna a durerii sa-si exprime Monitorizarea functiilor
Sa respecte regimul preocuparea si sa puna vitale in F.T.
terapeutic impus intrebari in vederea ( P- 84 bat/min
Bolnavul dependent din clarificarii semnelor TA- 120/65 mm Hg
punct de vedere psihic si Ajutarea bolnavului la T – 36 o C )
fizic efectuarea toaletei Hidratarea bolnavului prin

Pagina 23 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Instruirea bolnavului cu Recoltarea analizelor de asigurarea de ceaiuri,

privire la ziua laboartor (VSH,Hb) siropuri si supe
exeternarii Monitorizarea Gargara cu ceai de musetel
Anuntarea zilei bolnavului Badijonari nazale si
externarii Asigurarea unui oculare cu ceaiuri si
microclimat comprese sterile
corespunzator
Instruirea bolnavului cu
privire la tehnicile de
badijonare a mucoasei
si tegumentelor
Educatie sanitara
Anuntarea
apartinatorilor cu
privire la ziua externarii

Problema Obiective de realizat Rolul asistentei medicale Evaluare

Rol autonom Rol delegat
Stare generala Informarea bolnavului Psihoterapia Participa la vizita medicala Bolnavul a raspuns b
buna cu privire la externare Pozitionarea bolnavului Pregatirea bolnavului planul de ingrijire
Afebril Educatie sanitara cu pentru examenul clinic pentru vizita medicala Bolnavul se externea
Tegumente si privire la regimul de Asigurarea igienei Pregatirea bolnavului stare generala buna
mucoase viata si alimentar partiale pentru externare Echilibrat psihic si nu
curate, normal Respectarea igienei Asigurarea cu lenjerie Informeaza medicul cu Tegumente si mucoas
colorate si Adunarea actelor, de pat privire la rezultatul normal colorate si int
integre analizelor de laborator Ajutarea in vederea analizelor de laborator a Cunoaste si respecta
Adenopatie in pentru externare imbracarii cu lenjerie functiilor vitale si de viata impuse
regresie Scoaterea bolnavului intima (adusa de la vegetative ale Cunoaste masurile de
Somn linistit din evidenta sectiei magazia spitalului) organismului pervenire impuse pen
Monitorizarea functiilor Inmanarea biletului de face complicatii
vitale si notarea lor in iesire bolnavului Educatie sanitara cu p
F.T. Educatie sanitara cu modul de viata dupa
Educatie sanitara cu privire la modul de viata Asistenta informeaza

Pagina 24 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

privire la regimul de dupa externare. cu privire la:

viata si alimentar dupa - sa nu vina in contac
exeternare. infectioase
Inmanarea biletului de - sa respecte regimul
iesire - control medical
- repaus psihic, fizic

Cazul clinic nr.2

F.E. F.O. 138
Data naşterii: 09.12.1984
Localitatea: Băileşti
Data internării: 02.02.2001
Data extrenării: 07.02.2001
Diagnostic la internare: Rubeolă
Diagnostic la extenare: Rubeolă formă medie
Starea la ieşire: vindecat clinic
Cazul numărul 2.

Nume Floricel
Prenume Eugen
Starea civilă necăsătorit
Greutatea 55 kg
Talia 135 cm
Data naşterii 09.12.1990
Localitatea Băileşti
Data internării 02.02.2001
Data extrenării 07.02.2001
Diagnostic la internare Rubeolă
Diagnostic la extenare Rubeolă formă medie
Starea la ieşire Vindecat clinic

Comunicarea.

Pagina 25 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru a putea concepe planul de nursing pentru îngrijirea bolnavului, am purtat

discuţii cu acesta din care am obţinut date referitoare la apariţia primelor semne şi simptome
ale bolii, motiv pentru care s-a prezentat la spital.

Anamneza.

Antecedente heredo-colaterale: familie sănătoasă

Antecedente personale: fără importaţă
Condiţii de viaţă şi muncă: bune
Comportament faţă de mediu: normal

Motivele internării.

Cefalee, ameţeli, greţuri, astenie, stare generală alterată, disconfort, artralgii, erupţie
maculopapuloasă pe faţă, trunchi şi membre de mărimea unui bob de orez, de culoare roz, în
număr variabil.

Istoricul bolii.

Boala debutează în urmă cu 2 zile cu subfebrilitate (37,2-37,6 oC), cefalee, astenie,

ameţeli, catar oculo-nazal, erupţie micropapuloasă pe faţă, trunchi şi membre, disconfort.
Se prezintă la camera de gardă, de unde este trimisă pentru internare şi tratament de
specialitate în secţia Boli Infecţioase.

Examenul clinic.

S-au constatat următoarele aspecte patologice:

erupţie micropapuloasă pe faţă, trunchi şi membre, de mărimea unui bob de orez, în
număr variabil
febră
catar oculo-nazal
artralgii

Pagina 26 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cefalee
odinofagie

Apreciere.

Pe baza datelor culese de la bolnav, la examenul clinic obiectiv,

efectuat de medic, şi din observaţiile efectuate s-au stabilit următoarele: cefalee, catar
oculo-nazal, ameţeli, erupţie micropapuloasă, subfebră.

Manifestări obiective.

Cefalee, astenie, adenopatii dureroase localizate laterocervical, retroauricular.

Ganglionii sunt mici, mobili.

Analiza datelor culese

Coroborând datele din anamneză şi istoricul bolii cu datele obţinute la exanenul

clinic, cu cele paraclinice din foaia de observaţie a bolnavului precum şi cu observaţiile
proprii, s-a propus diagnosticul de rubeolă.

Evaluare.

Din analiza datelor obţinute am stabilit că, din punct de vedere al dependeţei
pacientului este vorba despre un bolnav cu rubeolă formă medie care necesită îngrijiri
privind:
combaterea cefaleei, subfebrilităţii, adenopatiilor dureroase laterocervicale,
retroauriculare
asigurarea condiţiilor igieno-sanitare şi de mediu fizic care să-i permită bolnavului
refacerea fizică şi psihică
asigurarea administrării medicamentelor prescrise de medic
educaţie sanitară privind modul de comportare în spital şi după externare

Pagina 27 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Examenul clinic.

Stare generală – alterată

Tegumente – exantem caracteristic care apare într-un singur val, generalizat,
cuprinzând faţa, trunchiul şi membrele, micropapulos sub formă de pete mărunte de
dimensiunea unui bob de orez, de culoare roz.
Mucoasa faringelui este hiperemică, necaracteristică, iar mucoasa palatală prezintă un
desen vascular cu aspect marmorat.
Sistem osteo-articular: integru, artralgii
Ţesut musculo-adipos: normal repezentat
Sistemul ganglinar: adenopatii dureroase localizate laterocervical, retroauricular,
ganglionii sunt mobili, de mărimea unui bob de orez
Aparatul respirator: în limitele normale
Aparatul cardio-vascular: şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio-
claviculară stângă, matitatea cardiacă în limite normale, zgomote cardiace ritmice, bine
bătute, A.V. = 70 b/min.
Aparatul digestiv şi anexe: inapetenţă, abdomen suplu, ficat în limite normale, splină
nepalpabilă, tranzitul intestinal normal.
Aparat uro-genital: lojele renale libere, micţiuni fiziologice normale.
Sistem nervos: ROT prezente, nu sunt semne de iritaţie meningiană.

Planul de îngrijire
Nursing după conceptul Virginiei Henderson

Problema şi cauza.

Febră, frisoane, cefalee, anxietate, vărsături, inapetenţă, artralgii, erupţie

micropapuloasă pe faţă, trunchi şi membre.

Manifestări de dependenţă

Stare generală alterată, disconfort, cefalee, febră, vărsături, anxietate, inapetenţă,

atrofii.

Pagina 28 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Obiective.

Combaterea febrei, cefaleei, vărsăturilor, artralgiilor.

Asigurarea unui microclimat corespunzător în salon.
Asigurarea alimentaţiei şi hidratării corecte.
Asigurarea lenjeriei curate de corp şi de pat.
Educaţia sanitară privind boala sa.

Intervenţii proprii.

Psihoterapie pentru combaterea anxietăţii: repaus la pat.

Asigurarea aerisirii salonului şi menţinerea temperaturii constante şi a unui
microclimat corespunzător.
Pregătirea bolnavului pentru internare, întocmirea documentaţiei (F.O., F.T.).
Monitorizarea bolnavului (înregistrarea funcţiilor vitale în foaia de temperatură).
Alimentarea corespunzătoare a bolnavului.

Problema Obiective de realizat Rolul asistentei medicale Evaluare

Rol autonom Rol delegat
Cefalee Internarea in spital Pregatirea bolnavului Psihoterapie Bolnavul partial
Disconfort Trecerea prin filtrul pentru vizita medicala Pregatirea pentru vizita dependent,internat pe
Greturi sectiei Ajutarea bolnavului medicala cefalee, disconfort, g
Disfagie Asigurarea confortului pentru efectuarea Pozitionarea bolnavului disfagie,astenie, amet
Astenie Asigurarea igienei toaletei pentru vizita medicala generala alterata, artr
Ameteli Culegerea datelor Repartizarea in salon Monitorizarea functiilor eruptie micropapuloa
Stare generala Intocmirea F.O. Ajutarea bolnavului vitale(inregistrarea lor fata, trunchi, , nelinis
alterata Monitorizarea functiilor pentru imbracarea in P- 80 bat/min subfebril
Artralgii vitale efectivele sectiei TA- 112/70 mm Hg Se completeaza FO in
Eruptie Asigurarea unui Monitorizarea functiilor T – 37 o C ) anamnezei si se hotar
micropapuloas microclimat vitale Afisarea analizelor de internarea pentru trat
a pe fata, corespunzator Recoltarea analizelor de laborator investigatii
trunchi, Asigurarea alimentatiei laborator(VSH, Hb, ( NL –7900/mm In urma interventiei m

Pagina 29 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

membre corespunzatoare ureea serica, Glicemia) Uree serica – 0,42g% bune bolnavul raspun
Neliniste Prevenirea Asistarea medicului la Glicemie- 86 mg % ) la planul de ingrijire
Subfebrilitate complicatiilor consultatia bolnavului, Examinarea sedimentului
Poliadenopatie infectioase psihoterapie urinar patologic
([Link], Educatie sanitara Servirea cu Administrarea
axilari,occipita Combaterea anexietatii instrumentar medicamentelor
li) Asigurarea confortului (calmantelor, constatarea
fizic greturilor,
Urmarirea functiillor nelinistii,cefaleii
vitale si vegetative antiaritmice,acid
acetilsalicilic, paracetamol,
vitamina C200 )
Asigurarea alimentatie
Restabilirea echilibrului
hidroenergetic
Problema Obiective de realizat Rolul asistentei medicale Evaluare
Rol autonom Rol delegat
Astenie Monitorizarea Pregatirea bolnavului Asistarea la vizita Bolnavul cu stare gen
Ameteli bolnavului pentru vizita medicala medicala mediocra raspunde bi
Eruptie Asigurarea alimentatiei Administrarea Pozitionarea bolnavului tratamentul prescris d
micropapuloas Asigurarea medicamentelor Psihoterapie Bolnavul partial depe
a medicamentelor Monitorizarea functiilor Educatie sanitara privind privind necesitatea de
(pete mici cu Asigurarea bolnavului vitale( P- 88 bat/min modul de comportare si de manca, de a se imbra
tendinta de cu tavita si plosca TA- 110/65 mm Hg luare a medicamentelor si pastra tegumentele
confluenta,mai Pregatirea bolnavului T – 37 o C ) Reechilibrarea electrolitica de a evita pericolele,
putin rosii pentru efectuarea Respectarea si Administrarea o buna postura
decat in analizelor de laborator asigurarea alimentatiei medicamentelor Bolnavul schilibrat fi
rujeola, pe Ameliorarea asteniei, Realizarea igienei (calmantelor, psihic afebril 37 o C
membre ametelii corporale a bolnavului simptomatice)
eruptia Bolnavul sa fie Schimbarea lenjeriei de Asigurarea repaosului la
seamana cu echilibrat hidroenergetic corp si de pat pat
cea de la Intretinerea Hidratarea bolnavului
scarlatina tegumentelor si cu siropuri , ceaiuri
mucoaseleor curate Recoltarea analizelor de

Pagina 30 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Asigurarea lenjeriei de laborator(VSH, Hb)

pat si de corp
Gargara cu ceai de
musetel
Asigurarea unui
microclimat
corespunzator
Psihoterapie
Educatie sanitara
Pervenirea
complicatiilor
Pregatirea pentru
examenul faringian

Problema Obiective de realizat Rolul asistentei medicale Evaluare

Rol autonom Rol delegat
Artralgii Asigurarea confortului Psihoterapia Crearea unui microclimat Bolnavul a raspuns b
Cefalee Prevenirea Asistarea la vizita corespunzator planul de ingrijire pre
Adenopatia a complicatiilor medicala Pregatirea fizica si psihica medic
diminuat infectioase Informarea bolnavului a bolnavului in vederea Afebril
Greturi Asigurarea cu privire la respectarea efectuarii vizitei medicale Apetenta
Disfagie microclimatului regimului alimentar Administrarea medicamen- Echilibrat fizic si psih
Afebril Diminuarea nelinistii si Solicitarea pacientului telor
Linistit a durerii sa-si exprime Monitorizarea functiilor
Stare generala Sa respecte regimul preocuparea si sa puna vitale in F.T.
buna terapeutic impus intrebari in vederea Hidratarea bolnavului prin
Bolnavul dependent din clarificarii semnelor sigurarea de ceaiuri,
punct de vedere psihic si Ajutarea bolnavului la siropuri si supe
fizic efectuarea toaletei Gargara cu ceai de musetel
Instruirea bolnavului cu Recoltarea analizelor de Badijonari nazale si
privire la ziua laboartor (VSH,Hb) oculare cu ceaiuri si
exeternarii Monitorizarea comprese sterile
Anuntarea zilei bolnavului

Pagina 31 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

externarii Asigurarea unui

microclimat
corespunzator
Instruirea bolnavului cu
privire la tehnicile de
badijonare a mucoasei
si tegumentelor
Educatie sanitara
Anuntarea
apartinatorilor cu
privire la ziua externarii

Problema Obiective de realizat Rolul asistentei medicale Evaluare

Rol autonom Rol delegat
Stare generala Informarea bolnavului Psihoterapia Participa la vizita medicala Bolnavul a raspuns b
buna cu privire la externare Pozitionarea bolnavului Pregatirea bolnavului planul de ingrijire
Afebril Educatie sanitara cu pentru examenul clinic pentru vizita medicala Bolnavul se externea
Tegumente si privire la regimul de Asigurarea igienei Pregatirea bolnavului stare generala buna
mucoase viata si alimentar partiale pentru externare Echilibrat psihic si nu
curate, normal Respectarea igienei Asigurarea cu lenjerie Informeaza medicul cu Tegumente si mucoas
colorate si Adunarea actelor, de pat privire la rezultatul normal colorate si int
integre analizelor de laborator Ajutarea in vederea analizelor de laborator a Cunoaste si respecta
Adenopatie in pentru externare imbracarii cu lenjerie functiilor vitale si de viata impuse
regresie Scoaterea bolnavului intima(adusa de al vegetative ale Cunoaste masurile de
Somn linistit din evidenta sectiei magazia spitalului) organismului pervenire impuse pen
Monitorizarea functiilor Inmanarea biletului de face complicatii
vitale si notarea lor in iesire bolnavului Educatie sanitara cu p
F.T. Educatie sanitara cu modul de viata dupa
Educatie sanitara cu privire la modul de viata Asistenta informeaza
privire la regimul de dupa externare. cu privire la:
viata si alimentar dupa - sa nu vina in contac
exeternare. infectioase
Inmanarea biletului de - sa respecte regimul

Pagina 32 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

iesire - control medical

- repaus psihic, fizic

Cazul clinic nr.3

F.V. F.O. 138
Data naşterii: 21.08.1990
Localitatea: Băileşti
Data internării: 08.03.2001
Data extrenării: 16.03.2001
Diagnostic la internare: Rubeolă
Diagnostic la extenare: Rubeolă formă medie
Starea la ieşire: vindecat clinic
Cazul numărul 3.

Nume Florescu
Prenume Viorel
Starea civilă necăsătorit
Greutatea 53 kg
Talia 160 cm
Data naşterii 21.08.1990
Localitatea Băileşti
Data internării 08.03.2001
Data extrenării 16.03.2001
Diagnostic la internare Rubeolă
Diagnostic la extenare Rubeolă formă medie
Starea la ieşire Vindecat clinic

Comunicarea.

Pentru a putea concepe planul de nursing pentru îngrijirea bolnavului, am purtat

discuţii cu acesta din care am obţinut date referitoare la apariţia primelor semne şi simptome
ale bolii, motiv pentru care s-a prezentat la spital.

Pagina 33 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Anamneza.

Antecedente heredo-colaterale: familie sănătoasă

Antecedente personale: fără importanţă
Condiţii de viaţă şi muncă: bune
Comportament faţă de mediu: normal

Motivele internării.

Cefalee, ameţeli, greţuri, astenie, stare generală alterată, disconfort, artralgii, erupţie
maculopapuloasă pe faţă, trunchi şi membre de mărimea unui bob de orez, de culoare roz, în
număr variabil.

Istoricul bolii.

Boala debutează în urmă cu 2 zile cu subfebrilitate (37,5-38 oC), cefalee,astenie,

ameţeli, catar oculo-nazal, erupţie micropapuloasă pe faţă, trunchi şi membre, disconfort.
Se prezintă la camera de gardă, de unde este trimisă penrtu internare şi tratament de
specialitate în secţia Boli Infecţioase.

Examenul clinic.

S-au constatat următoarele aspecte patologice:

erupţie micropapuloasă pe faţă, trunchi şi membre, de mărimea unui bob de orez, în
număr variabil
febră
catar oculo-nazal
artralgii
cefalee
odinofagie

Pagina 34 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Apreciere.

Pe baza datelor culese de la bolnav, la examenul clinic obiectiv, efectuat de medic, şi

din observaţiile efectuate s-au stabilit următoarele: cefalee, catar oculo-nazal, ameţeli, erupţie
micropapuloasă, subfebră.

Manifestări obiective.

Cefalee, astenie, adenopatii dureroase localizate laterocervical, retroauricular.

Ganglionii sunt mici, mobili.

Analiza datelor culese.

Coroborând datele din anamneză şi istoricul bolii cu datele obţinute la exanenul

clinic, cu cele paraclinice din foaia de observaţie a bolnavului precum şi cu observaţiile
proprii, s-a propus diagnosticul de rubeolă.

Evaluare.
Din analiza datelor obţinute am stabilit că, din punt de vedere al dependeţei
pacientului este vorba despre un bolnav cu rubeolă formă medie care necesită îngrijiri
privind:
combaterea cefaleei, subfebrilităţii, adenopatiilor dureroase laterocervicale,
retroauriculare
asigurarea condiţiilor igieno-sanitare şi de mediu fizic care să-i permită bolnavului
refacerea fizică şi psihică
asigurarea administrării medicamentelor prescrise de medic
educaţie sanitară privind modul de comportare în spital şi după externare

Examenul clinic.

Stare generală – alterată

Tegumente – exantem caracteristic care apare într-un singur val, generalizat,
cuprinzând faţa, trunchiul şi membrele, micropapulos sub formă de pete mărunte de

Pagina 35 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

dimensiunea unui bob de orez, de culoare roz. Mucoasa faringelui este hiperemică,
necaracteristică, iar mucoasa palatală prezintă un desen vascular cu aspect marmorat.
Sistem osteo-articular: integru, artralgii
Ţesut musculo-adipos: normal repezentat
Sistemul ganglionar: adenopatii dureroase localizate laterocervical, retroauricular,
ganglionii sunt mobili, de mărimea unui bob de orez
Aparatul respirator: în limitele normale
Aparatul cardio-vascular: şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio-
claviculară stângă, matitatea cardiacă în limite normale, zgomote cardiace ritmice, bine
bătute, A.V. = 70 b/min.
Aparatul digestiv şi anexe: inapetenţă, abdomen suplu, ficat în limite normale, splină
nepalpabilă, tranzitul intestinal normal.
Aparat uro-genital: lojele renale libere, micţiuni fiziologice normale.
Sistem nervos: ROT prezente, nu sunt semne de iritaţie meningiană.

Planul de îngrijire
Nursing după conceptul Virginiei Henderson

Problema şi cauza.

Febră, frisoane, cefalee, anxietate, vărsături, inapetenţă, artralgii, erupţie

micropapuloasă pe faţă, trunchi şi membre.

Manifestări de dependenţă

Stare generală alterată, disconfort, cefalee, febră, vărsături, anxietate, inapetenţă,

atrofii.

Obiective.

Combaterea febrei, cefaleei, vărsăturilor, artralgiilor.

Asigurarea unui microclimat corespunzător în salon.
Asigurarea alimentaţiei şi hidratării corecte.

Pagina 36 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Asigurarea lenjeriei curate de corp şi de pat.

Educaţia sanitară privind boala sa.

Intervenţii proprii
Psihoterapie pentru combaterea anxietăţii: repaus la pat.
Asigurarea aerisirii salonului şi menţinerea temperaturii constante şi a unui
microclimat corespunzător.
Pregătirea bolnavului pentru internare, întocmirea documentaţiei (F.O., F.T.).
Monitorizarea bolnavului (înregistrarea funcţiilor vitale în foaia de temperatură).
Alimentarea corespunzătoare a bolnavului.

Problema Obiective de realizat Rolul asistentei medicale Evaluare

Rol autonom Rol delegat
Cefalee Internarea in spital Pregatirea bolnavului Psihoterapie Bolnavul partial
Disconfort Trecerea prin filtrul pentru vizita medicala Pregatirea pentru vizita dependent,internat pe
Greturi sectiei Ajutarea bolnavului medicala cefalee, disconfort, g
Disfagie Asigurarea confortului pentru efectuarea Pozitionarea bolnavului disfagie,astenie, amet
Astenie Asigurarea igienei toaletei pentru vizita medicala generala alterata, artr
Ameteli Culegerea datelor Repartizarea in salon Monitorizarea functiilor eruptie micropapuloa
Stare generala Intocmirea F.O. Ajutarea bolnavului vitale(inregistrarea lor fata, trunchi, , nelinis
alterata Monitorizarea functiilor pentru imbracarea in P- 82 bat/min subfebril
Artralgii vitale efectivele sectiei TA- 110/85 mm Hg Se completeaza FO in
Eruptie Asigurarea unui Monitorizarea functiilor T – 37 o C ) anamnezei si se hotar
micropapuloas microclimat vitale Afisarea analizelor de internarea pentru trat
a pe fata, corespunzator Recoltarea analizelor de laborator in vestigatii
trunchi, Asigurarea alimentatiei laborator(VSH, Hb, ( NL –7700/mm Hb – 13g In urma interventiei m
membre corespunzatoare ureea serica, Glicemia) % bune bolnavul raspun
Neliniste Prevenirea Asistarea medicului la VSH- 28mm/h la planul de ingrijire
Subfebrilitate complicatiilor consultatia bolnavului, Examinarea sedimentului
Poliadenopatie infectioase psihoterapie urinar patologic
([Link], Educatie sanitara Servirea cu Administrarea
axilari,occipita Combaterea anexietatii instrumentar medicamentelor

Pagina 37 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

li) Asigurarea confortului (calmantelor, constatarea

fizic greturilor,
Urmarirea functiillor nelinistii,cefaleii
vitale si vegetative antiaritmice,acid
acetilsalicilic, paracetamol,
vitamina C200 )
Asigurarea alimentatie
Restabilirea echilibrului
hidroenergetic
Problema Obiective de realizat Rolul asistentei medicale Evaluare
Rol autonom Rol delegat
Astenie Monitorizarea Pregatirea bolnavului Asistarea la vizita Bolnavul cu stare gen
Ameteli bolnavului pentru vizita medicala medicala mediocra raspunde bi
Catar Asigurarea alimentatiei Administrarea Pozitionarea bolnavului tratamentul prescris d
oculonazal Asigurarea medicamentelor Psihoterapie Bolnavul partial depe
(stranut, medicamentelor Monitorizarea functiilor Educatie sanitara privind privind necesitatea de
rinoree) Asigurarea bolnavului vitale( P- 84 bat/min modul de comportare si de manca, de a se imbra
Poliadenopatie cu tavita si plosca TA- 130/70 mm Hg luare a medicamentelor si pastra tegumentele
Eruptie Pregatirea bolnavului T – 37 o C ) Reechilibrarea electrolitica de a evita pericolele,
micropapuloas pentru efectuarea Respectarea si Administrarea o buna postura
a analizelor de laborator asigurarea alimentatiei medicamentelor Bolnavul schilibrat fi
(pete mici cu Ameliorarea asteniei, Realizarea igienei (calmantelor, psihic afebril 37 o C
tendinta de ametelii corporale a bolnavului simptomatice)
confluenta,mai Bolnavul sa fie Schimbarea lenjeriei de Asigurarea repaosului la
putin rosii echilibrat hidroenergetic corp si de pat pat
decat in Intretinerea Hidratarea bolnavului
rujeola, pe tegumentelor si cu siropuri , ceaiuri
membre mucoaseleor curate Recoltarea analizelor de
eruptia Asigurarea lenjeriei de laborator(VSH, Hb)
seamana cu pat si de corp
cea de la Gargara cu ceai de
scarlatina musetel
(micromacule Asigurarea unui
usor infiltrate microclimat

Pagina 38 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

fara fond corespunzator

congestiv) Psihoterapie
Artralgii Educatie sanitara
Pervenirea
complicatiilor
Pregatirea pentru
examenul faringian

Problema Obiective de realizat Rolul asistentei medicale Evaluare

Rol autonom Rol delegat
Artralgii Asigurarea confortului Psihoterapia Crearea unui microclimat Bolnavul a raspuns b
Cefalee Prevenirea Asistarea la vizita corespunzator planul de ingrijire pre
Greturi complicatiilor medicala Pregatirea fizica si psihica medic
Disfagie infectioase Informarea bolnavului a bolnavului in vederea Afebril
Afebril Asigurarea cu privire la respectarea efectuarii vizitei medicale Apetenta
Linistit microclimatului regimului alimentar Administrarea medicamen- Echilibrat fizic si psih
Stare generala Diminuarea nelinistii si Solicitarea pacientului telor
buna a durerii sa-si exprime Monitorizarea functiilor
Sa respecte regimul preocuparea si sa puna vitale in F.T.
terapeutic impus intrebari in vederea ( P- 86 bat/min
Bolnavul dependent din clarificarii semnelor TA- 130/65 mm Hg
punct de vedere psihic si Ajutarea bolnavului la T – 36 o C )
fizic efectuarea toaletei Hidratarea bolnavului prin
Instruirea bolnavului cu Recoltarea analizelor de asigurarea de ceaiuri,
privire la ziua laboartor (VSH,Hb) siropuri si supe
exeternarii Monitorizarea Gargara cu ceai de musetel
Anuntarea zilei bolnavului Badijonari nazale si
externarii Asigurarea unui oculare cu ceaiuri si
microclimat comprese sterile
corespunzator
Instruirea bolnavului cu
privire la tehnicile de
badijonare a mucoasei

Pagina 39 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

si tegumentelor
Educatie sanitara
Anuntarea
apartinatorilor cu
privire la ziua externarii

Problema Obiective de realizat Rolul asistentei medicale Evaluare

Rol autonom Rol delegat

Stare generala Informarea bolnavului Psihoterapia Participa la vizita medicala Bolnavul a raspuns b
buna cu privire la externare Pozitionarea bolnavului Pregatirea bolnavului planul de ingrijire
Afebril Educatie sanitara cu pentrum exemanul pentru vizita medicala Bolnavul se externea
Tegumente si privire la regimul de clinic Pregatirea bolnavului stare generala buna
mucoase viata si alimentar Asigurarea igienei pentru externare Echilibrat psihic si nu
curate, normal Respectarea igienei partiale Informeaza medicul cu Tegumente si mucoas
colorate si Adunarea actelor, Asigurarea cu lenjerie privire la rezultatul normal colorate si int
integre analizelor de laborator de pat analizelor de laborator a Cunoaste si respecta
Adenopatie in pentru externare Ajutarea in vederea functiilor vitale si de viata impuse
regresie Scoaterea bolnavului imbracarii cu lenjerie vegetative ale Cunoaste masurile de
Somn linistit din evidenta sectiei intima(adusa de al organismului pervenire impuse pen
magazia spitalului) Inmanarea biletului de face complicatii
Monitorizarea functiilor iesire bolnavului Educatie sanitara cu p
vitale si notarea lor in Educatie sanitara cu modul de viata dupa
F.T. privire la modul de viata Asistenta informeaza
Educatie sanitara cu dupa externare. cu privire la:
privire la regimul de - sa nu vina in contac
viata si alimentar dupa infectioase
exeternare. - sa respecte regimul
Inmanarea biletului de - control medical
iesire - repaus psihic, fizic

CONCLUZII

Pagina 40 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Orice boală transmisibilă, poate exista numai sub forma unui lanţ continuu de procese
infecţioase, iar pentru realizarea şi continuitatea procesului epidemiologic sunt necesare cele
trei elemente de bază:
sursa de infecţie
căile de transmitere ale infecţiei
masa receptivă
Boala infecţioasă reprezintă manifestarea principală şi cea mai importantă a infecţiei
poate fi definită ca: totalitatea fenomenelor morbide ce apar în organismul gazdă în urma
acţiunii microorganismelor patogene şi al factorilor variaţi din mediul intern şi extern.
Continuitatea procesului epidemiologic este condiţionată de alterarea prezenţei
agentului patogen şi organismului gazdă, cu eliminarea lui în mediul extern.

Sursa de infecţie este reprezentată de organismul uman sau animal care adăposteşte
agentul patogen sau creează condiţiile de trai pentru agentul patogen care se acumulează în
mod natural şi pe de altă parte infectează indivizii rspectivi. Sursele de infecţie creează focare
care dau infecţiei caracter epidemic.
În unele boli transmisibile, vindecarea duce la dobândirea unei imunităţi solide iar
agentul patogen este eliminat în totalitate. În altele se poate întâmpla ca agenţii patogeni să
continue să se elimine şi în convalescenţă, iar foştii bolnavi rămân purtători de agent patogen
şi sursă de infecţie.

Rubeola este o boală infecţioasă eruptivă produsă de virusul rubeolic. Se

caracterizează clinic prin manifestări catarale respiratorii, adenopatii, erupţii micropapuloase
cu evoluţie benignă, adesea inaparentă. Are mare contagiozitate.
Dacă survine la o gravidă în primul trimestru de sarcină, determină malformaţi
congenitale severe. Profilaxia prin gamaglobuline standard s-a dovedit ineficientă, deoarece
nu asigură o prevenire absolută putând apărea malformaţii.
În ţara noastră este boală cu declarare obligatorie (numeric) iar internarea nu este
necesară.
În general, supravegherea epidemiologică vizează depistarea infecţiilor clinic
manifeste sau studierea răpândirii reale a unei infecţii date chiar în absenţa manifestărilor
clinice.
Examenele de laborator bacteriologice, virusologice, parazitologice pot duce la
depistarea unor agenţi patogeni, putându-se evidenţia purtătorii sănătoşi de germeni.

Pagina 41 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Supravegherea bolilor transmisibile obligă şi la cercetări ecologice în vederea

relaţiilor dintre om şi mediu.
În profilaxia şi terapeutica bolilor infecţioase rămâne deci un câmp imens de lucru, de
cercetări şi de supraveghere clinică şi epidemiologică ce impune o muncă dusă în echipă în
care asistenta medicală care are un rol important.

ANEXA.

Măsurarea respiraţiei.

Scop - evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului, fiind un indiciu al evoluţiei bolii,

al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
Materiale necesare:
ceas cu secundar
creion de culoare verde
foaia de temperatură
Intervenţiile asistentei:
aşezarea pacientului în decubit dorsal, fără a explica tehnica, ce urmează a fi efectuată
plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui
numărarea inspiraţiilor timp de un minut
consemnarea valorii obnţinute printr-un punct pe foaia de temperatură
unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei

în alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută cât şi caracteristicile
respiraţiilor:
RS = 20 resp/min
RD = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat

Măsurarea pulsului.

Scop – evaluarea funcţiei cardio-vasculare.

Pagina 42 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Locuri de măsurare:
oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos: artera
radială, femurală, humerală, carotidă, temporală
Materiale necesare:
- ceas cu secundar
creion roşu
Intervenţia asistentei:
pregătirea psihică a pacientului
asigurarea repaosului fizic şi psihic pentru 10-15 min
spălarea pe mâini
reperarea arterei
fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor
numărarea pulsaţiilor timp de un minut
consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că
fiecare linie orizontală a foii reprezintă patru pulsaţii
unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei
consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor
pulsului
PD = 80 /min
PS = 90 /min pentru un puls regulat

Măsurarea tensiunii arteriale.

Scop – evaluarea funcţiei cardio-vasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa

determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor)
Materiale necesare:
aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale
cu mercur Riva-Roci
cu manometru
oscilometru Pachon
stetoscop biauricular
tampon de vată

Pagina 43 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

alcool
creion roşu
Intervenţiile asistentei:
pentru metoda auscultatorie
pregătirea psihică a pacientului
asigurarea repaosului fizic şi psihic timp de 15 minute
spălarea pe mâini
se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, sprijinit şi în extensie
se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a
manşetei
se introduc olivele stetoscopului în urechi
se pompează aer în manşetă pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până la
dispariţia zgomotelor pulsatile
se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până când se
percepe primul zgomot arterial (care reprezintă valoarea TA maxime)
se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi
consemnată
se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
se reţine valoarea indicată de coloana de mercur, în momentul în care zgomotele
dispar, aceasta reprezintă tensiunea arterială minimă
se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare
roşie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur
se unesc liniile orizontale cu linii verticale se haşurează spaţiul rezultat
în alte documente medicale se înregistrează cifric:
Ex. TA max. = 150 mmHg
TA min. = 75 mmHg
Se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana cu alcool

pentru metoda palpatorie

determinarea se face prin palparea arterei radiale
nu se foloseşte stetoscopul biauricular
etapele sunt identice metodei auscultatorii
are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât realitatea, palparea pulsului
periferic fiind posibilă numai după reducerea accentuată a compresiunii exterioare

Pagina 44 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

metoda oscilometrică
maşeta pneumatică va fi bine fixată pe braţul pacientului
manometrul ve fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea
măsurătoarea va fi precedată de liniştirea pacientului
în caz de suspiciune, se repetă măsurătoarea fără a scoate manşeta de pe braţul
pacientului
la indicaţia medicului, se pot face măsurători comparative la ambele braţe

Măsurarea temperaturii.

Scop – evaluarea funcţiei de termoreglarea şi termogeneză.

Locuri de măsurare:
axilă, plica inghinală, cavitatea bucală, rect, vagin
Materiale necesare:
termometrul maximal
casoletă cu tampon de vată şi comprese sterile
recipent cu soluţie dezinfectantă
tavă medicală
lubrifiant
alcool medical
ceas
Intervenţiile asistentei:
pregătirea psihică a pacientului
spălarea pe mâini
se scoate termometrul din soluţia dezinfectantă, se clăteşte şi se şterge cu o compresă,
se scutură
se verifică dacă mercurul este în rezervor

pentru măsurarea în axilă:

se aşează pacientul în decubit dorsal sau în poziţia şezând
se ridică braţul pacientului
se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

Pagina 45 din 46
 Vizitati [Link] ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralel cu toracele se

apropie braţul de trunchi, cu antebraţul flectat pe supafaţa anterioară a toracelui
termometrul se menţine timp de 10 minute

pentru măsurarea în cavitatea bucală:

se introduce termometrul în cavitatea bucală sub limbă sau pe latura externă a arcadei
dentare
pacientul este rugat să închidă gura şi să respire pe nas
se menţine termomentrul timp de 5 minute

pentru măsurarea rectală:

se lubrefiază termometrul se aşează pacientul în decubit lateral, cu membrele
inferioare în semiflexie, asigurându-i intimitatea
se introduce bulbul termometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înaintare
termometrul va fi menţinut cu mâna tot timpul măsurării
se menţine termometrul 3 minute
după terminarea timpului de menţinere a termometrului, acesta se scoate, se şterge cu
o compresă
se citeşte gradaţia la care a ajuns mercurul termometrului
se spală termometrul, se scutură
se introduce recipientul în soluţie dezinfectantă (sol. Cloramină 1%)

Pagina 46 din 46