Probleme de colorare

Pavarea, pardosirea, parchetarea, mozaicarea, au fost operații cunoscute și aplicate de vechii

egipteni, babilonieni, de popoarele din Orient și de grecii antici. Efectul acestor operații crește cand
materialul folosit nu are o singură culoare ci este colorat diferit. Fascinația pentru combinarea culorilor a
fost transpusă în matematică încă din Antichitate astfel aparând o serie de probleme de acoperire
(pavare) precursoare ale celor ce astăzi sunt numite probleme de [Link] astăzi prin probleme
de colorare nu mai înțelegem doar probleme de acoperire, problematica dezvoltandu-se și spre zone mai
abstracte iar soluțiile acestora se obțin cu ajutorul matematicii și al informaticii. Problemele de colorare se
caracterizează prin natura lor atipică ce solicită din partea rezolvitorilor ingeniozitate, perseverentă în
cautarea soluțiilor, dar și o anumită experientă în acest domeniu.

In cadrul concursurilor de matematică apar probleme de colorare și pentru că ele au un mare impact
asupra concurenților din învătământul gimnazial, am ales câteva din cele propuse în anii anteriori.

[Link] consideră o tablă pătrată nxn pe care sunt scrise în cele n 2 pătratele ale sale numerele de la 1
la n2. Consideram operație de ordin p colorarea pătratelelor în care sunt scrise numerele de forma
kp cu 2≤p≤n2 -1 și kєN*.

a)Arătați că există o operație după care suma numerelor înscrise în pătratelele necolorate este pătrat
perfect.

b)Considerând n=16,efectuam două operații astfel încât în urma acestora să fie colorate cât mai multe
[Link] suma numerelor rămase necolorate un număr divizibil cu 12?

Soluție

a)Operația de ordin p=2 colorează numerele de forma 2k.Rămân necolorate numerele impare,a
căror:suma este S=1+3+5+….(2n-1)=n2.

b)Pentru a colora cât mai multe numere,efectuăm operațiile de ordin 2 și [Link]ția de ordin p=3
colorează numerele de forma 3k rămase necolorate după colorarea numerelor de forma 2k.Rămân
necolorate perechile de numere de forma (6k-1,6k+1) unde 1≤k≤42 si pătrațelul în care este inscris
numărul [Link] fiecare pereche,suma S=M12 dar suma numerelor rămase necolorate este M12+1,deci
nu se divide cu 12

[Link] colorează cele 2007 pătrațele de pe o foaie de caiet de matematică astfel:unul cu

negru,următoarele două cu roșu,apoi trei cu albastru,după care 4 cu [Link] reia acest
procedeu până colorează toate pătrățelele.

1
 a)Cu ce culoare a colorat Andrei ultimul pătrat?

b)Câte pătrate sunt în final colorate cu fiecare culoare?

Soluție

a)Fiecare secventă presupune colorarea a 10 pătrate(primul cu negru,al doilea și al treilea cu roșu,al

patrulea,al cincelea și al șaselea cu albastru și ultimele 4 cu [Link] 2007=200·10+7,ultimul pătrat
este colorat cu verde.

b)Cele 2007 pătrate formează 200 de secvențe complete de 10 pătrate,la care se adaugă încă 7,colorate
astfel:1pătrat negru,2 roșii,3 albastre și unul [Link] a colorat 201 pătrate cu negru,402 cu roșu,603
cu albastru și 801 cu verde.

3)O foaie de caiet de matematică este împărtită în pătrate astfel încât pe lungime sunt 50
pătrate,iar pe lățime [Link] pătratele se colorează,de la stânga la dreapta pe fiecare rând și de
sus în jos,astfel:1 pătrat cu roșu,2 pătrate cu galben,3 pătrate cu albastru,4 cu verde,5 cu roșu, 6
cu galben ,7 cu albastru, 8 cu verde și așa mai departe.

a)Ce culoare are ultimul pătrat?

b)Cu ce culoare s-au colorat cele mai multe pătrate?Dar cele mai puține?

Soluție

a)Numărul pătratelor este 30·50=[Link] a găsi culoarea ultimului pătrat,este necesar să

determinăm numărul natural n până la care se respectă regula de colorare din enunț(adică se colorează
succesiv 1,2,3,…n pătrate în modul specificat).Acest număr satisface condiția;

1+2+3+…+n≤ 1500<1+2+….+n+(n+1) Rezulta:

n(n+1)/2≤1500<(n+1)(n+2)/[Link]:n(n+1)≤3000<(n+1)(n+2)

Cum 54·55=2970<3000<55·56=3080,rezultă n=[Link]ă colorarea a 1+2+…+54=1485 pătrate,pe

foaie rămân încă 1500-1485=15 pătrate de colorat.

Cum 54:4=13,rest 2,ultimul pătrat(de fapt ultimele 15)se colorează cu a treia culoare(in ordinea din
enunț),adică cu albastru.

b)Numărul pătratelor colorate,pentru fiecare culoare în parte,este:

1+5+9+…+53=378pătrate colorate cu roșu(Se adună numerele de forma 4k+1 mai mici sau egale cu 54)
2+6+10+…+54=392pătrate colorate cu galben.( Se adună numerele de forma 4k+2 mai mici sau egale
cu 54)
2
(3+7+11+….+51)+15=366 pătrate colorate cu albastru.(se adună ultimele 15 pătrate cu numere de forma
4k+3 mai mici decât 54)

4+8+12+…+54=364 pătrate colorate cu verde(se adună numerele de forma 4k mai mici sau egale cu 54)

Cele mai multe pătrate sunt colorate cu galben,iar cele mai puține cu verde.

4.a)Arătați că numerele naturale se pot colora în două culori astfel încât,pentru orice numere a,b,c
colorate la fel,numărul a+3b+9c are aceeași culoare cu a,b,c.

b)Arătați că numerele naturale se pot colora în trei culori astfel încât,pentru orice numere a,b,c
colorate la fel,numărul a+3b+9c are aceeași culoare cu a,b,c.

c)Se colorează numerele naturale,într-un număr dat de culori,astfel încât pentru orice numere
naturale a,b,c colorate la fel,numărul a+3b+9c are aceeași culoare cu a,b,c.Să se arate că dacă 1,5
si 9 sunt colorate la fel,atunci 1 și 2009 au aceeași culoare.

Soluție

a)Se colorează cu o culoare numerele pare si cu altă culoare numerele impare.

b)Deoarece restul împărțirii lui a+3b+9c la 3 este același cu restul împărțirii lui a la 3,putem colora cu o
culoare multiplii lui 3,cu o altă culoare numerele care dau 1 la împărțirea cu 3 și cu a treia culoare
numerele care dau restul 2 la împărțirea la 3.

c)Pornind de la faptul că 1,5 și 9 au aceeași culoare,să spunem roșu,vom forma noi numere roșii,folosind
faptul că dacă a,b,c sunt roșii,atunci a+3b+9c este roș[Link] succesiv:

9,5,1 roșii, rezultă 9+3·5+9·1=33 este roșu

5,33,9 roșii, rezultă 5+3·33+9·9=185 este roșu.

5,185,9 roșii, rezultă 5+3·185+9·9=641 este roșu.

5,641,9 roșii, rezultă 5+3· 641+9·9=2009 este roșu.