Doliul
Întrebări
Ce simt că am nevoie acum?
Ce îmi lipseşte să fiu fericit acum? Timp? Sănatate? Relaţie?Profesie?
Poate sunt mai fericit decât conştientizez?
Poate am nevoie de mai puţine lucruri pentru a trăi o viaţă împlinită?
Doliul
un ansamblu de
trăiri fizice şi
psihice, de
comportamente şi
manifestări legate
de pierderea unei
persoane
semnificative.
proces de
prelucrare a
experienţei
dureroase legate
de pierdere
Doliul
DEX-ul defineşte doliul ca pe o
„durere profundă pricinuită de
moartea cuiva sau de o mare
nenorocire colectivă; atitudine plină
de tristeţe a celui căruia i-a murit
cineva.“
În România, cuvântul se foloseste
aproape exclusiv cu referire la o
pierdere suferită prin moarte, deşi
există o paletă mai largă de situaţii în
care s-ar putea folosi (simptome de
doliu experimentează şi cel care a
trecut printr-un divorţ brutal şi
neaşteptat, de exemplu).
Grief -Bereavement
“Grief” care desemneaza procesul psihologic normal
prin care trece o persoană care a pierdut ceva
important de care era ataşat, proces prin care persoana
înţelege, acceptă şi merge mai departe.
Dupa Kastenbaum (1998) grief-ul este “felul cum o
persoana simte, gândeste, mănâncă, doarme şi
acţioneaza zilnic”.
Pierderea propriu-zisa se desemnează prin termenul de
“bereavement” care înseamnă o deposedare de ceea
ce îţi era drag, în timp ce termenul de “grief” se referă la
necazul şi durerea ce rezultă din pierderea propriu-zisă
(Genevro, Marshall, Miller, & Center for the
Advancement of Health, 2004)
Sensul existenţial
Este important să avem o direcţie care să ne călăuzescă viaţa în
fiecare moment.
Este ce mai valoroasă posibilitate într-o situaţie dată.
Sensul existenţial este ceva ce eu am ales liber, asumat în situaţia
vieţii mele.
Rezonez cu el prin emoţiile mele. Este purtatorul valorilor mele.
Din ce cauză îmi învestesc timp şi energie în ceea ce fac acum?
În viaţa de zi cu zi îmi dă orientare. Poate nu sunt conştient tot
timpul de sensul meu existenţial.
Voi deveni conştient de el atunci când nu se mai manifestă în viaţa
mea.
Sensul ontologic
Este sensul fiinţării, al existenţei persoanei, al datului.
De ce mă aflu pe această lume ? De ce am fost creat?
De ce există boală? Suferinţă? Moarte?
Accesul la sensul ontologic este [Link] acces la el prin
trăire şi rezonanţă cu spiritualitatea, filosofia,religia. Dar nu am
certitudini.
De ceste necesar să îmipierd sănătatea, viaţa, pe cei care îi
iubesc?
De ce eu?
Aici ajungem la limita înţelegerii şi cunoaşterii umane.
Cotitura copernicană - Frankl
A fi persoană inseamnă a fi întrebat. Viaţa te întreabă şi
tu raspunzi.
A trăi insemnă a raspunde la întrebările vieţii.
Cine este în spatele întrebărilor vieţii?
Nu ştiu sigur. Pot intui. Poate este CREATORUL.
Trebuie să admit că existenţa umană este limitată.
Viaţa se petrece. Nu o putem forţa. Nu o putem limita.
Este un dar. Ce pot face este să îmi trăiesc această zi
din viaţa mea, cum pot mai bine.
Ce ai de gând să faci?
The Ontological Meaning
Cotitura copernicană
Mă aflu într-un dialog continuu cu viața mea.
Dificultățile din viața mea au ca urmare o întrebare:
Cum mă voi descurca cu asta?
Am mai multe posibilitați . Aleg pe cea mai bună pentru
mine.
Întrebarea referitoare la sensul ontologic nu are un
raspuns palpabil.
Întrebarea referitoare la sensul existențial are. Voi face
ce este mai bine posibil pentru mine.
Naşterea şi moartea aparţin vieţii.
A face faţă morţii mele este cea mai mare provocare.
Este cu totul diferit a face faţă morţii persoanelor
relevante din viaţa mea.
Temerile mele în faţa morţii sunt legate de existenţa sau
nonexistenţa după moarte.
Temerile legate de pierderea persoanelor relevante sunt
diferite, sunt legate de valori, relaţii, sănătate....
Definirea doliului
reprezentări şi definiţii propuse
de grup
Engel: “procesul
doliului este
asemănător
vindecării unei răni”
Cine a pierdut pe cineva drag, iată la
ce se poate aştepta:
Doliul poate dura mai mult decât se aşteaptă cei din jur.
• Doliul poate necesita mai multă energie decât şi-ar putea
imagina.
• Doliul poate aduce multe schimbări şi va fluctua.
• Doliul poate afecta persoana în toate sferele vieţii : spirituală,
socială, fizică, psihică.
• Ar putea jeli atât ceea ce a pierdut în trecut, cât şi ceea ce
va pierde în viitor.
• Va jeli nu numai persoana în sine, ci şi toate visele, speranţele,
aşteptările neîmplinite faţă de cel drag, cât şi nevoile pe care
aceasta nu le va mai putea implini.
Cine a pierdut pe cineva drag, iată la
ce se poate aştepta:
Doliul va conţine un amalgam de sentimente, nu numai depresie şi tristeţe.
• Va experimenta o combinaţie de mânie şi depresie –
iritabilitate, frustrare, intoleranţă.
• Îî va păsa mai puţin de sine însaşi.
• Va experimenta „spasme“ de doliu – valuri bruşte de jale care o vor lua pe
nepregătite.
• Îi va fi greu să gândească raţional şi să ia hotărâri, şi va putea uita multe lucruri.
• Persoana se poate întreba dacă nu cumva îşi pierde minţile.
• Ar putea fi, pentru o perioadă, preocupat de moarte şi de cel decedat.
• Va începe să caute sensul vieţii şi poate îşi va pune sub semnul întrebării credinţa
sau concepţiile filozofice.
Cine a pierdut pe cineva drag, iată la
ce se poate aştepta:
• Va dori să se retragă social, să nu mai interacţioneze cu
prietenii sau să îşi schimbe prietenii.
Va descoperi că sunt anumite date (zile de naştere,
aniversări) sau evenimente (Crăciunul, Paştele) sau
stimuli (un anumit parfum, sau faţa cuiva care seamănă
cu cel decedat) care vor declanşa o explozie de dor şi
durere.
• Cei din jur vor avea aşteptări nerealiste de la persoană şi
vor răspunde poate într-un mod care nu îi va fi de ajutor.
• Anumite experienţe mai târziu vor readuce la viaţă
sentimentele din doliu (căsătoria unuia dintre copii,
absolvirea, etc.).
Întrebarile ce apar când pierd ceva
semnificativ
Mai are vreun rost sa-mi continui viața fară acea
valoare, relație, sanatate?
Sunt îndeajuns de puternic să merg mai departe în
aceste condiții?
Mai resimt în viața mea îndeajuns de multă valoare?
Cum voi putea trăi cu aceste condiții ale realității?
Reacţii fizice
Goluri în stomac, apăsare în piept, palpitaţii cardiace, dispnee, tensiune
Sensibilitate la zgomot, nelinişte, cefalee, insomnie
Slăbiciune, lipsă de energie, epuizare, ameţeli
Xerostomie
Tulburări gastrointestinale
Creşterea sau diminuarea apetitului
Vulnerabilitate la boală
Dureri musculare,osoase
Tremur, tresăriri
Reacţii emoţionale
Soc , amorţeală, eliberare, uşurare
Tristeţe
Anxietate, singurătate
Furie, disperare,dor
Depresie
Vinovăţie şi auto-reproş
Neajutorare
Lipsă de speranţă
Ambivalenta
Reacţii cognitive
Incapacitate de concentrare
Preocuparea cu gânduri sau imagini ale defunctului
Vise cu persoana decedată
Simţirea prezenţei celui decedat
Experienţe halucinante tactile, olfactive, vizuale şi auditive trecătoare
Căutarea înţelegerii vieții și a morții
Confuzie
Comportament
• Oftat - Plîns
• Retragere socială
• Evitarea sau căutarea lucrurilor, locurilor
care amintesc de persoana decedată
Conflictul emotional dr
R.G. Hamer
Definirea doliului
Proces în timp – de “prelucrare” a experienţei dureroase
dezvoltarea noilor căi de “supravieţuire” pierderii
de adaptare la condiţii modificate
Intensitatea şi durata lui depind foarte mult de factorii
personali.
Doliul este un proces foarte personalizat şi foarte intim,
pentru că depinde de un număr mare de factori.
Factori ce influenţează doliul
Natura relaţiei şi a ataşamentului cu persoana disparută
Înţelesul pe care subiectul iî conferă morţii
Modul, circumstanţele şi locul in care persoana a decedat.
Istoria personală a doliului, respectiv numarul şi felul cum
persoana a experimentat alte episode de doliul in viaţa ei.
Vârsta şi sexul sunt factori de influenţă în trăirea doliului
Trăsăturile de personalitate ale persoanei, precum nivelul de
control şi reglare emoţională, rezistenţa la frustrare, trăsăturile
de optimism şi rezilinenţa sunt factori mediaţionali
Cultura din care face parte individul este unul din mediatorii
puternici ai expresiei doliului
Teorii privind doliul
Teoria celor 5 stadii - Elisabeth Kübler-Ross “On Death
and Dying” (1969) - negarea, furia, negociere,
depresia, acceptare.
Doliul ca proces - Bowlby and Parkes – amorteala, dor si
furie, dezorganizare si disperare, reorganizare
“Travaliu de doliu”- S. Freud (prelucrarea doliului, “grief
work”) Îmbină un concept legat de naştere şi unul de
sfârşit. Doliul nu se referă numai la deces ci şi la
desprindere, la separare de o persoană, loc sau chiar de o
convingere.
Procesul doliului după Y. Spiegel
1. Şoc – Confuzie - Negare
2. Control – autocontrol impus
3. Regresie – “prãbuşire” Traumă
4. Adaptare – reluarea vieţii cotidiene
Sarcinile perioadei de doliu după J.
Worden
Ca persoana îndoliată
• Să accepte realitatea pierderii
• Să treacă prin suferinţa provocată de pierdere
• Să-se adapteze la modificările datorate lipsei persoanei decedate
• Să reaşeze emoţional relaţia faţă de persoana decedată şi să-şi reia viaţa
proprie
Durata doliului
Doliul “normal”: 6-12 luni
• Fază acută, de criză : şase săptămâni - trei luni
Rolul tradiţiei şi al obiceiurilor
•Ordonează acţiunile, care altfel ar fi
perturbate de criza emoţională
• Favorizează participarea şi sprijinul social,
şi exprimarea emoţiilor în forme acceptate
social
Manifestări particulare ale doliului
Experienta participantilor
Manifestări particulare ale doliului
• Doliul anticipativ, “prospectiv”
• Doliul întârziat
Semnal: - refularea sentimentelor dureroase din etapa
iniţială, critică (ignorarea sau bagatelizarea)
• Doliul “complicat”- patologic “cronic”
– eşecul în confruntarea cu durerea pierderii -
suferinţa e trăită la fel de intens şi după ani, chiar
toată viaţa
Firesc şi patologic
De diferenţiat
• doliul normal
• doliul “complicat”
• depresia
Doliul patologic -“doliul complicat”
acea situatie în care reacţia de doliu pierde tendinţa
naturala de rezolvare şi continuă pe o perioadă
neaşteptat de lungă de timp
Doliul complicat sau patologic a fost conceptualizat ca
inabilitatea individului de a “înmormanta” sentimentele şi
gândurile legate de doliu sau ca incapacitate de a
reconcilia cu pierderea suferita (Howarth, 2011)
Conceptualizarea ateoretica si
operationala a doliului complicat
Aparitie dupa o pierdere importanta,
Durata simptomelor (de peste 6 luni)
Intensitatea trăirilor și reacţiilor la pierdere (mult prelungită în timp sau absenţa
lor în perioada acută)
Negarea – refuzul de a accepta (persoana vorbește și acţionează ca și cum
decesul nu s-ar fi produs)
Intensitate diferită faţa de reacţia de doliul obişnuită;
Imposibilitatea de a se reangaja în relaţii și activităţi, scăderea marcantă a
performanţelor .
Răspuns defectos la medicaţia antidepresivă şi la psihoterapia interpersonala.
Modificări majore comportamentale în
doliul patologic
Izolare severă
Comportament violent
Dependenţă de muncă sau evitarea totală a ei
Supra-valorizarea suferinţei (blocarea în suferinţă)
Deteriorare severă a stării funcţionale
Depresie severă sau prelungită /gânduri suicidale
Pierderea interesului pentru sănătate şi/sau îngrijire personală
Inapetenţă şi insomnie
Evitarea amintirilor legate de decedat
Imitarea decedatului
DSM-IV şi ICD-10 nu consideră reacţia de doliu firesc ca o
tulburare psihiatrică.
în DSM-IV se furnizeaza şi criteriile dupa care se diferenţiază
diagnosticul de depresie majoră de reacţia de pierdere cu
elemente depresive
doliul firesc apare in DSM-5 ca făcând parte şi din tulburarea
de adaptare si prof. Wakefild spune mai departe: “este pentru
prima oara cand sentimentele de doliu – nu simptomele
depresive – au fost inregistrate ca patologie. Practic fiecare
individ care este in doliu poate face parte din aceasta
categorie. Se transforma relatia noastra cu doliul”.
Doliul firesc este considerat deja în DSM V ca tulburare
mentala.
Reacţie de doliu(Kaplan)
• Identificare şi ambivalenţă moderate
• Gânduri de suicid rare
• Autoînvinovăţire pe motive de îngrijire insuficientă
• Acceptă şi beneficiază de suportul social
• Nu au efect medicamentele antidepresive
• Simptomele se atenuează cu timpul
Reacția normală din punct de vedere
emoțional de răspuns la pierdere
Reacție emoțională
Definirea depresiei
– conform criteriilor DSM - IV
Alte simptome neurovegetative:
Majore 1. modificări de apetit de regulă redus sau scădere
1. Dispoziție depresiva ponderală >5% /lună
2. insomnie mediană, terminală sau hipersomnie
2 . Anhedonie
3. agitație psihomotorie sau retard psihomotor
4. sentiment de vinovație, inutilitate
5. dificultăți de concentrare, gândire, indecizie
6. fatigabilitate, lipsa energiei
7. Gânduri recurente de moarte, de suicid,
tentative de suicid
Un criteriu major 5 criterii minore = depresie majoră
Elementul esenţial al episodului depresiv major îl constituie o perioadă de
cel puţin 2 săptămâni în cursul căreia există, fie dispoziţie depresivă, fie
pierderea interesului sau plăcerii pentru aproape toate activităţile.
Și
Simptomele nu se datoreaza unei condiții medicale generale sau
medicamentoase!!
Simptome ale depresiei (Kaplan)
• Identificare şi ambivalenţă accentuată
• Gânduri frecvente de suicid
• Autoînvinovăţire şi autodevalorizare
• Irascibilitate în relaţiile sociale
• Izolare, nu răspunde la compasiune,
• Medicamentele antidepresive ajută
• Simptomele tind să se agraveze în timp
Rezumare:
Indicii care conduc la suspiciunea
existentei doliului complicat
Persoana nu poate vorbi despre deces fara de experimenteze o durere sufleteasca
extrema.
Evenimente minore declanseaza reactii intense de durere sufleteasca.
Temele pierderii apar frecvent in discursul persoanei.
Persoana este incapabila sa mute sau sa instraineze lucruri ce au apartinut persoanei
decedate.
Persoana manifesta schimbari radicale in stilul de viata dupa decesul persoanei dragi.
Persoana apare cronic depresiva, cu vinovatie permanenta si stima de sine scazuta.
Existenta unor impulsuri auto-distructive
Ganduri recurente si anxietate in legatura cu boli si moarte.
Evitarea de a vizita mormântul, de a participa la ceremonia funerara sau ceremonii
aniversare.
Alte feluri de doliu
1. pierderea cuiva drag prin separare, divort, incarcerare, luare de
ostatec, etc.
2. pierderea unui obiect sau situatii cu valoare emotionala sau materiala
precum pierderea unei posesii valoroase, a unui serviciu, a unui obiect
legat de o persoana draga (de ex. verigheta) etc
3. pierderea unui animal de companie de care individul este profund
atasat;
4. pierdere cauzata de o problemă de sănătate, de ex. amputatie,
mastectomie, etc.
5. pierderea cauzata de pierderea unei sarcini sau de nasterea unui copil
malformat;
6. pierderea unei prietenii stranse;
7. pierderea unui rol social sau profesional important, etc.
Doliul anticipativ
El descrie suferinţa trăită de cineva după obţinerea
informaţiei privind o pierdere viitoare, înainte ca
pierderea să se fi produs efectiv.
Acest tip de doliu rezultă din anticiparea unei pierderi şi
presupune confruntarea cu o serie întreagă de pierderi
succesive.
Doliului “intarziat” sau “nerezolvat”
Principala caracteristica este absenţa distresului separarii de
persoana disparută (de ex. absenţa gândurilor ruminative legate de
persoana disparută, a dorului intens şi a căutarii acesteia, absenţa
retragerii sociale asa de caracteristica reacţiei de doliu).
Expresia emotionala este redusa în intensitate şi durează doar 2-3
saptamani.
Astfel persoana trăieşte doliul doar la nivel “intelectual”, respectiv
înţelege pierderea, afirmă durerea pierderii, înţelege durerea altora,
dar nu exprimă emoţional toate acestea.
Expresia acestei persoane ne conduce la ideea ca ea nu e capabilă
să traiasca doliul, dar aşa cum spunea Lindeman (1944): “În doliu,
persoana poate să-l amane pentru o perioadă, dar niciodata să-l
evite”.
Doliul refuzat sau nelegitim
este doliul pe care societatea nu-l validează şi indivizii nu-l fac public pentru că nu este
recunoascut social ca atare şi astfel ei nu îndrăznesc să-l trăiască la vedere.
Dupa Doka (2002), aici este vorba de refuzul celorlalţi de a conferi individului dreptul la
doliu aşa cum îl inţelege acesta.
Dupa cum spunea Selby (2007), doliul refuzat este o problemă a secolului XX şi XXI şi aici
este vorba de o durere ascunsă de care suferă milioane de oameni care trăiesc altfel de
pierdere decât cea a unei persoane dragi, dar care, pentru acestia, nu este mai prejos.
Doliul este trăit ascuns pentru că societatea nu îl valideaza:
(i) relaţia de ataşament a individului,
(ii) obiectul pierderii,
(iii) modul de exprimare a doliului,
(iv) circumstanţele
Interventia in criza
Welshons (2002): “rolul tau este de a fi
prezent şi împreună cu persoana, mai
curând decât a fi un salvator; un
companion mai degrabă decât un ghid,
un prieten mai degrabă decât un
profesor”.
Comunicarea cu persoana îndoliată
1. Contactul vizual si expresia faciala: - fa contact vizual dar nu privi fix; -
exprimă facial interesul şi grija;
2. Limbajul corporal: evită gesturî care să-ţi acopere faţa- fi atent şi relaxat şi
foloseste gesturi positive; orientează corpul spre persoana care vorbeşte; stai
la acelasi nivel cu persoana; adoptă o pozitie “deschisă” (nu sta picior peste
picior sau cu braţele încrucişate); foloseşte stilul normal al conversaţiei, nu
dramatiza;
3. Stilul vocal: - vorbeste relaxat şi cald; - nu schimba subiectul şi nu întrerupe;
- oferă timp şi nu te arăta precipitat;
4. Stilul comunicarii: - respectă momentele de linişte şi reflexie ale persoanei; -
ascultarea in maniera empatica, activă şi suportivă - validarea experienţelor
emoţionale ale subiectului ca normale şi acceptabile
5. Comunicarea empatica si activă - exprimarea compasiunii prin prezenţa
autentică alături de subiect atât în tăcerile cât şi în mărturisirile lui.
Mesaje care pot să ajute
Îmi pare rău că trebuie să treceţi prin acest proces dureros.
Este greu să acceptaţi cele întâmplate.
Este OK să suferiţi, să fiți supărat pe D-zeu sau pe toată lume.
Pot să-ţi aduc cina, marți sau vineri. Când îți convine?
Suferinţa durează . Nu te grăbi să treci prin ea, nu te forța.
Nu l-am cunoscut pe __________, îmi povesti şi şi mie despre el? Cum a fost relația voastră?
Nu este greşeala ta. Ai făcut tot ce ți-a stat în putință.
De ce anume te temi cel mai tare privind viitorul fără __________?
Nu-l vei uita niciodată pe __________, aşa-i?
Nu este uşor pentru tine, nu-i aşa? Ce anume din relația voastră îți va lipsi cel mai mult?
A însemnat mult pentru tine.
Instrumente de evaluare
PHQ 9
Patient Health Questionnaire, este un chestionar cu 9 itemi folosit în
principal de medicii din îngrijirea primară pentru diagnosticarea depresiei
cât și pentru selectarea și monitorizarea tratamentului. Se bazează direct
pe criteriile de depresie majoră Diagnostic and Statistical Manual Fourth
Edition (DSM IV).
HAD Hospital Anxiety Depression
HADS este o scală de autoevaluare a anxietății și a dispoziției
depresive. Este de asemenea o scală validată pentru măsurarea
severității tulburărilor emoționale.
Evaluarea severităţii doliului şi a impactului
asupra funcţionării
Inventarul doliului complicat (Inventory of Complicated Grief – Revised) solicita un raspuns pe
o scara Likert cu 5 puncte.
(Criteriul A1) Intrebarile vor sa identifice existenta simptomalor apartinand distresului de
separare
(Criteriul A2), , a distresului traumatic
(criteriul C) durata mai mare de 6 luni
(Criteriul D) felul cum acestea au afectat functionarea individului
Primele 4 intrebari, apartinand sectiuni A1 si urmatoarele 11 intrebari, apartinant criteriului A2,
Intrebarea 16, corespunzand criteriului durata C, exploreaza persistenta acestor simptome, iar
intrebarea 17, corespunzand criteriului D, evalueaza functionarea subiectului
Prezenta doliului complicat se
justifica daca subiectul a furnizat un scor egal sau mai mare de 4 la 3 din intrebarile din
sectiunea
A1, un scor egal sau mai mare de 4 la 5 din intrebarile de la sectiunea A2; in plus simptomele
trebuie sa dureze mai mult de 6 luni si sa interfere cu functionarea subiectului.